685 matches
-
tăceți?, mă Întrebă. - GÎndesc și eu, spusei. - La ce? - La nimic, doamnă Pavel. Ea Își frecă cu o bucățică de pluș lentilele groase ale ochelarilor, după care, punîndu-și-i din nou, exclamă: - Aaa! - Ce e?, Întrebai. - S-arată, iată, craiul de ghindă!... Ce noapte, domnule judecător!... Ba nu! Nu! Iată o lumină mare, foarte mare. În clipa aceea se deschise departe, În fundal, ca În adîncimea timpului, un apus de soare imens, ca o lumină de o culoare nemaiîntîlnită și niște porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
le-au strigat vitellienilor că sunt cu toții niște barbari năpădiți de păduchi. Au ținut-o așa o vreme, apoi a venit primul atac, însă foarte dezordonat. Oamenii lui Caecina erau beți, înaintau descoperiți, ne loveau cu plumbi în formă de ghindă, aruncau sulițe aprinse... Imediat, amfiteatrul de lemn din afara zidurilor a luat foc. Nu m-am alăturat indignării tovarășilor mei, care îl considerau mândria orașului... urăsc arenele! — Dar voi cum răspundeați atacurilor? — Aruncam de sus bețe cu vârful ascuțit, pietre, ghiulele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu domiciliul în comuna Mircești, județul Iași, răposat, madamme Leșu este urmașa directă a stră-strămoșului său Pan Leșinchi, unul dintre vitejii ostași polonezi care au răspuns chemării domnitorului Ștefan: “Un om, un pom, cu leși, pomi mai deși, stejari din ghindă, cât să cuprindă”! Iar de aci și până la codrii de la Dumbrava Roșie e foarte puțin, mai ales dacă ai o mașină de bună calitate. Și mă întorc și zic: N-ai un pahar cu apă ?...Merci. De unde și cererea doamnei
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Din fericire pentru dumneavoastră, doamna nu-i din Cracovia. Gore Nu sunteți din Cracovia? ASP La origine da, actualmente însă, de câteva generații suntem din Popârliții de Sus, cu scopul evident de a ține sub ochi pădurea de stejari și ghinda și câinele de care vorbea domnul profesor. ADV Nota despăgubirilor cuprinde implicit fauna, macromicetele care-s ciuperci și celelalte fructe de pădure care sau produs vagonabil în ultimii 5oo de ani și de care doamna Aspazia n-a beneficiat decât
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Roxana-Maria Cărăbuș Îmi amintesc cu drag de copacul din spatele casei bunicilor mei. Copacul despre care îmi amintesc este un stejar măreț, cu ale cărui ghinde atrăgeam veverițele pentru a mă juca cu ele. Sub umbra lui mă întâlneam cu prietenii mei în fiecare dupăamiază. Îmi aduc aminte despre acest copac ca despre locul sfânt al copilăriei mele, unde îmi reuneam gândurile, unde am petrecut clipe
ANTOLOGIE:poezie by Roxana-Maria Cărăbuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_666]
-
București, 1989; Țara hoților de cai, București, 1991; Casa de la miezul nopții, București, 1994; O partidă de pocker, București 1994; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, Galați, 1994; O corabie spre Bethleem, București, 1997; Năluca, București, 1997; La umbra crailor de ghindă (dialog cu Mihai Ispirescu), București, 2001; Amantul Marii Doamne Dracula, București, 2001; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, București, 2002; Ningea în Bărăgan, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2002; Punți prăbușite, București, 2002; Proză, îngr. Steluța Suciu, Brașov, 2003. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Să suni până mor către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna/ și cornul sună însă foarte puțin." Un sentiment nostalgic cuprinde baladele, care sunt elegii ale neîmplinirii; fecioarele își pierd frumusețea în unde ("Elegie"); feciorul, sluga lui "Crai de ghindă", așteaptă, trist și tăcut, porunca; grădinarul poartă în el povara unui vis: "ca un cer închis" ("Trandafirul negru"). "Acela-care-nu-se-teme-de-nimic" va fi răpus de "cel ce așteaptă nemișcat, stăpân pe sine și pe vreme!"; omenirea poartă pecetea păcatului, pentru că actul creației
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ce se duce după ea". Tonul elegiac este alimentat de un straniu sentiment al morții ce traversează mai toate baladele. Moartea se impune ca un imperativ al cunoașterii sau al înfrângerii; grădinarul ("Trandafirul negru") va putrezi în mlaștini, Craiul de Ghindă este un mesager al morții dragostea lui este similară extincției: "Ucide copiii ce-mi seamănă mie/ să nu mai cadă spița prin timp". Fecioarele își pierd frumusețea prin moarte sau, dimpotrivă, ea le purifică (ca elemente ale dezagregării biologice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să ne dăm seama unde se termină fantasticul și unde începe realul, deoarece se produce o suprapunere perfectă între mit și realitate. Iarba din volumul amintit este simbolic similară cu "Mirabila sămânță". Sămânța și iarba sunt mirabile ca sâmburele de ghindă eminescian menit să nască o pădure. Poetul vede în iarbă permanența vieții, dar și o luptă a contrariilor, luptă care face posibil progresul: Vine iarba, înspăimântă orașele/ nemăsurat le încearcă din adânc/ simt forfotind, măsurând, năvălind,/ grăunțele, sâmburii, spicele, pășunile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fel de sac ce se termina cu un poligon cartonat, care avea deasupra o broderie complicată de șnururi, de unde atîrna, la capătul unui șiret lung și din cale-afară de subțire, o mică împletitură de fire de aur, în chip de ghindă. (P4) Șapca [ea] era nou-nouță; îi lucea cozorocul. Gustave Flaubert, Doamna Bovary, p. 24 Cu toate că se referă, în mare, la descrierea lui Charles Bovary, să analizăm această secvență în relativa sa autonomie. Primul paragraf citat (P0) tematizează, de altfel, un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
longevitatea și rezistența. În vis, are frecvent o semnificație în acest sens: sentiment sau dorință de putere, forță fizică și psihică, voință, determinare. Pe de altă parte, stejarul este un dublu simbol falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al umanității. În vis, exprimă aspirațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
murați, frunze de frasin fierte, iarbă roșie de baltă, sămânță de in cu lapte dulce, măselariță, frunze de mesteacăn și de nuc, frunze și rădăcini de podbal. Oblojeli cu boștină de miere, ceapă roșie stropită cu oțet sau cu rachiu, ghindă fărămițată și prăjită, cu borș proaspăt sau cu amestec de chișleag și huște de porumb, cu nisip și sare caldă. Afumări cu câlți, puzderie sau sămânță de cânepă. Inhalații cu fum din planta orbalț sau de măselariță, puse pe jeratic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie, rădăcină de vintre și de zârnă; zeamă de morcovi, orez fiert, zaț de cafea, coarne (fructe) pisate, ghindă arsă. Ceaiuri de isop, roiniță, cărbune de lemn de tei, coajă de crușin, de slăbănog, cimbru, scânteiuță, iederă, mușețel de grădină, de cimbru și tămâie pisată, de sânge de nouă frați, de rădăcină de porumb. Cafea neagră cu rom, rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spumă de lapte dulce nefiert, din șovârv măcinat și amestecat cu spumă de lapte dulce nefiert, din rădăcină de ștevie și smântână. Bubele dulci se vindecau unse cu clei din ureche (cerumen), amestecat cu smântână proaspătă, precum și cu alifie din ghindă arsă, pisată și amestecată cu apă. Bubele dulci se mai ung cu aluat din fasole arsă sau cu zaț de cafea și se spală cu ceai din floare de mușețel sau cu usturoi pisat. Alifie din unt, ceară albă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
I. Pârâianu, șef al secției economice C. Zarzalin cu C. Tănase, Oct. Gâlea - redactori, la viața de partid - Vasile Chelaru - șef iar redactori Elena Prisecaru, Alex Miu, Mihai Ursu, Teofil Enășescu; informații - șef Eugen Mihăescu iar redactori C. Stoicescu, Gh. Ghindă, Ion Codreanu; secția agrară era coordonată de Ion Cărare iar ca redactori erau Cezar Buda, Emil Ghidu; secția de politică internă și externă era în grija lui 181 Grimberg Melic iar redactor Georgeta Palmaciu; la documentare lucra I. Spiridon - într
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culturală Iancu Emil ca șef, redactori Aurel Stanciu, poetul redacți ei, și Ion N. Oprea, angajat în luna noiembrie 1954, după lăsarea la vatră. Dădeau culoare și prospețime ziarului nu numai absolvenții de la ziaristică și filozofie sosiți în redacție - Gh. Ghindă, C. Stoicescu ori Ion Codreanu dar și studenții care veneau în practică: Octavia Gheorghișor, Viorica Porumb, Natalia Dănăilă, Maria Călmățuianu, tinerii reporteri Ionel Nistor și Aurelian Axinte - sosiți de la ziarul Calea nouă - Focșani, dar mai ales Vasile Istrate - un ziarist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari mișcări de personal. Rubin Schulimsohn, împreună cu Alice Ouatu, Vasile Israte și Gh. Ghindă merg la Flacăra Iașului, primul ca redactor șef adjunct. Ion Codreanu pleacă la ziarul Înainte Brăila. Părăsesc Bârladul majoritatea celor veniți de la Calea n ouă Focșani ori de la Înainte spre socialism Tecuci. Cu Ion Codreanu am păstrat trainice legături de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ia pădurea foc / Și să rămâi flămândă când hrană nu-i deloc? / În loc s-ascunzi comoara prin scorburi de copaci / Mai bine, fă-ți provizii în vizuina mea. / ...Așa o-ntreagă vară, / Tot cară și iar cară / Alune, jir și ghindă și alte bunătăți, / Dar când s-a dus pe iarnă să-i dea și ei o nucă, / Ba domnul nu-i acasă [...] / Morala: E bine s-aduni vara alune, ghinde, nuci, / Să faci economie dar nu pentru bursuci" (George Topârceanu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-ntreagă vară, / Tot cară și iar cară / Alune, jir și ghindă și alte bunătăți, / Dar când s-a dus pe iarnă să-i dea și ei o nucă, / Ba domnul nu-i acasă [...] / Morala: E bine s-aduni vara alune, ghinde, nuci, / Să faci economie dar nu pentru bursuci" (George Topârceanu, Veverița și bursucul) Cerințe: (a) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (b) Precizați valorile morfologice pe care le are în text cuvântul (-)i. (c) Transcrieți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al lui Lache paracliserul de la biserica Slobozia, Tache-nasu, culegător la tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători de sticleți, Bontaș, băiatul zărăfoaiei, antreprenor la vicleimuri, Ghindă Chioru al lui Vruse, perceptor în Flămânda, și Vivi, țiganul luat de suflet de Marin Cărbunaru, cantaragiu la uzina de gaz, și alți asemenea, trăind într-o atmosferă dezolată de boleșniță, sub regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice. Articolul 22 Depistarea trombarului semințelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice. Articolul 22 Depistarea trombarului semințelor de acerinee - Bradybatus creutzeri, a moliei păstăilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]