1,784 matches
-
noi în Mnemoclastele poesiei, Editura Junimea, Iași, 1984. 1056 Lucian Blaga, A fost cândva pământul străveziu, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1057 George Bacovia, Note de primăvară, Plumb, Litera, 2009. 1058 Gaston Bachelard, Les structures anthropologiques de l'imaginaire (red. Gilbert Durand), Dunod, Paris, 1995. 1059 Plinius 1060 Să-ți dea Dumnezeu din roua cerului... (Geneza XXVII,28), și cerurile lui picură rouă (Deuteronomul, XXXIII, 28). 1061 Liviu Pendefunda, Ros Lucis, Falii 7 Poema Dorului, Biblioteca Convorbiri literare 2008. 1062 id
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în aceea a gândului, a conștiinței. Civilizațiile moarte, Egiptul și Dacia își derulează sub imperiul luminii selenare treptele creșterii și descreșterii, ale culminației și risipei, pentru că însuși semnul planetar lunar include caducitatea și ideea ciclurilor. „Simbolismul lunar apare așadar, scrie Gilbert Durand, în multiplele sale epifanii strâns legat de obsesia timpului și a morții (...). Filosofia care se desprinde din toate temele lunare e o viziunea ritmica a lumii, ritm realizat prin succesiunea contrariilor, prin alternanța modalităților antitetice: viață și moarte, formă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția IIa (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les Métamorphoses de l'anthropologie de l'Imaginaire (2009); Communication et communion. La philosophie de Nae Ionescu (2012); Europenism și dileme identitare în România interbelică: gruparea Criterion (2013). La Editura Institutul European a apărut volumul Biserica și elitele intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema platoniciană a reminiscenței, antropologul francez subliniază importanța imaginației epifanice, aptă de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Paris, Seuil, 2001. Chaussinand-Nogaret, Guy (dir.), Histoire des élites en France du XVIe au XXe, Paris, Tallandier, 1991. Chevallier, Jean-Jacques, Histoires des idées politiques, 3 vol., Paris, Armand Colin, 1984. Coenen-Huther, Jacques, Sociologie des élites. Paris, Armand Colin, 2004. Dagron, Gilbert, Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin, Paris, Gallimard, 1996. Delporte, Christian, Intellectuels et politique, Paris/Florence, Casterman/ Giunti, 1995. Ducellier, Alain, L'Église byzantine. Entre pouvoir et esprit, Paris, Desclée, 1990. Ducellier, Alain, Byzance et le monde orthodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Fayard, 1968. Dubois, Claude-Gilbert, Mythologies de l'Occident, Paris, Ellipses, 2007. Dubois, Claude-Gilbert, Récits et mythes de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
singur. Ești în Biserica lui Hristos". 1 Constantin Noica, "Prefață" la volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948, pp. 82-83. 7 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, p. 41. 8 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, p. 109. 9 Jean-Jacques Wunenburger, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002, pp. 16-23. 10 Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948, pp. 82-83. 7 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, p. 41. 8 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, p. 109. 9 Jean-Jacques Wunenburger, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002, pp. 16-23. 10 Mircea Eliade, Images et symboles. Essai sur le symbolisme magico-religieux, Paris, Gallimard, 1952, pp. 16-17. 11 Jean-Jacques Wunenburger
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
87 97 97 99 106 107 111 117 117 119 123 139 În aceeași colecție au mai apărut: 1. Naționalismele europene, Paul Sabourin 2. Etnologia Europei, Jean Cuisenier 3. Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler 4. Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi 5. Simbolistica politică, Lucien Sfez 6. Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand 7. Magia, Jean Servier 8. Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Format 1/16 (54 ( 84) • Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate printre cele „de interior” și apar destul de palid marcate. Am ținut, de aceea, să adaug - în spiritul unor texte de specialitate mai recente (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998; Bryjak și Soroka, 2001) - la expresia „analiză contextuală” și cuvântul „ecologică”, tocmai pentru a sublinia că sunt în joc locul și rolul grupurilor într-un cadru de existență mai extins, cu legăturile dintre ele și diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intervin în compoziția și parametrii grupului. Sintagme ca „procesualitatea temporară”, „evoluția grupului”, „formarea și dezvoltarea”, „dimensiunea diacronică” ar putea denomina respectiva realitate. Păstrând simetria cu „mediu fizic” și „mediu social”, o alta îndreptățită este cea de „mediu temporal” (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998), care are virtutea de a sublinia complexitatea acțiunii timpului asupra grupului. Există multiple fațete ale acestei complexități. Astfel, grupurile cunosc o perioadă de existență cuprinsă între câteva ore și câteva decade, majoritatea consumându-și durabilitatea între
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
considerate pe bună dreptate și reprezentările sociale sau memoria colectivă, în timp ce relațiilor intergrupale li se alocă o secțiune specială (așa cum se procedează în Manualul de psihologie socială coordonat de A. Neculau, 2003). În alte texte de sinteză (vezi, de exemplu, Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998), ele sunt plasate în capitolele ce cuprind atributul „colectiv”. Am optat pentru această din urmă soluție deoarece, deși în psihologia socială s-a dezvoltat o literatură de mare anvergură pe problema raporturilor dintre grupurile mici și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a IX-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D.; Johnson, B. (1998), Exploring social psychology, Allyn & Bacon, Boston. Basso, J. (1983), Les groupes de pression, Presses Universitaires de France, Paris. Batson, C.D. (1998), „Altruism and prosocial behavior”, în D.T. Gilbert, S.T. Fiske și G. Lindsey (eds.), Handbook of social psychology (ed. a IV-a), McGraw Company, Boston. Batson, C.; Coke, J. (1981), „Empathy: A source of altruistic motivation for helping?”, în J. Rushton și R. Sorrentino (eds.), Altruism and helping
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Frustration and Aggression, Yale University Press, New Haven, Connecticut. Du Bois, C. (1944), The People of Alor: A Social-Psychological Study of East Indian Island, University of Minnesota Press, Minneapolis. Eagly, A.; Chaiken, S. (1998), „Attitude structure and function”, în D.T. Gilbert, S.T. Fiske și G. Lindsey (eds.), Handbook of social psychology (ed. a IV-a), McGraw Company, Boston. Eagly, A.; Steffen, V. (1986), „Gender and aggressive behavior”, Psychological Bulletin, 100. Elliot, A.J.; Devine, P.G. (1994), „On the motivational nature of
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Vest, Timișoara. Geen, R. (1989), „Some effects of observing violence upon the behavior of the observer”, în B.A. Maher (ed.), Progress in experimental personality research (vol. 8), Academic Press, New York Geen, R. (1998), „Aggression and antisocial behavior”, în D. Gilbert, S. Fiske și G. Lindzey (eds.), Handbook of social psychology, McGraw Company, Boston. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Gilbert, D.; Fiske, S.; Lindzey, G. (eds.) (1998), Handbook of social psychology (ed. a IV-a), McGraw Company, Boston. Glass
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Progress in experimental personality research (vol. 8), Academic Press, New York Geen, R. (1998), „Aggression and antisocial behavior”, în D. Gilbert, S. Fiske și G. Lindzey (eds.), Handbook of social psychology, McGraw Company, Boston. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Gilbert, D.; Fiske, S.; Lindzey, G. (eds.) (1998), Handbook of social psychology (ed. a IV-a), McGraw Company, Boston. Glass, D. (1977), Behavior patterns, stress and coronary disease, Hillsdale, Erlbaum. Goffman, E. (1959), The presentation of the self in everyday life
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]