4,666 matches
-
un cufăr, datează de pe vremea când eram în clasele primare. În vacanță, am fost la Petroman, un sat bogat din județul Timiș, nu departe de Timișoara, dar cu drumurile încă neasfaltate (pe atunci...nu știu acum!). Sora mea, elevă de gimnaziu, se împrietenise cu o fată din acel sat, într-o tabără de pionieri, și, de rugă (hramul bisericii), tatăl ei ne invitase la ei. Părinții ei erau despărțiți, dar bunica și mai ales străbunica, suplineau cum puteau mai bine rolul
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
arhetipul lui Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, e darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
primarul Andrei Gorașco („Aveam pe atunci șapte ani. Nu țin minte, zice acesta”), cu Maria Lupan, ruda lui Nicolae Lupan (când Cârlan spune minciuna: „Autorul principal e Dabija”, ea zice: „N-am auzit de asta”), cu o Maria Buruian, directoarea Gimnaziului „V. Teleucă” (V. Teleucă participase și el la acea emisiune), care fusese președinte al sovietului sătesc pe atunci. Cârlan întreabă: „Ați participat?” „Da. Nicolae Lupan a fost învinuit că a părăsit țara, dar, cu toate acestea, satul a înflorit, s-
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
din 1850, limba de predare germană la Academia de Drept, aspect ce va dura până în 1861, când se reintroduce limba maghiară. Iată însă că între 1850-1857 funcționează la Oradea și o catedră de limbă română, al cărei titular este, la Gimnaziul Premonstratens, bihoreanul Alexandru Roman[1] (1826-1897). Îi va fi profesor tânărului Iosif Vulcan, care se înscrie la acest liceu în 1951. După ce își făcuse studiile la Beiuș și Oradea, continuate apoi la Viena, bihoreanul Alexandru Roman se întoarce la Beiuș
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
ne pisează ca pe iepuri. Eu ca eu, c-am trecut prin viață, dar ce fac cu fata asta pe care-am rupt-o de acasă s-o aduc aici la școală. De bine de rău am înscris-o la Gimnaziul Unic Filipescu, dar trebuie s-o țin mai mult acasă , mi-e frică s-o las să se ducă singură la școală tocmai din Militari, să trverseze Bucureștul cu tramvaiul. A venit eri un bombardament de a întors Bucureștul cu
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București.Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hotel „Victoria Română
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
clasele primare II-V, la școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București.Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hotel „Victoria Română”, orașul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil Drăgoșescu, acela care în schița
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
închisorii, Mircea Vulcănescu și-ar fi împlinit o parte din proiecte și ar fi prețuit așa cum merită. Mircea Vulcănescu s-a născut pe 3 martie 1904, la București, în familia unui inspector financiar. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iași și Tecuci (fiind refugiat în timpul ocupației germane), iar liceul l-a urmat la Galați și București. De foarte tânăr și-a descoperit dexterități de activist social: la 12 ani a devinit cercetaș, iar la 16 s-a înscris
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
avea să-și amintească scriitorul mai târziu, căci Costache Caragiale a avut o adâncă înrâurire asupra lui. Mai trebuie să subliniem că Luca caragiale, tatăl lui Ion, a jucat și el o vreme în trupa fratelui său. Școala primară și gimnaziul, viitorul scriitor le-a urmat la Ploiești.Într-un articol ”După cincizeci de ani “, în care povestește vizita lui Alexandru Ioan Cuza la școala primară unde învăța el, caragiale pomenește cu emoție și recunoștință despre dascălul pe care l-a
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
noiembrie 1898 într-o familie de mici comerciați , B. Fundoianu încă de mic are o înclinație aparte față de poezie, scriind versuri de la vîrsta de 8 ani. Școala o face la Trei Ierarhi unde își uimește profesorii cu bogăția lecturilor. Termină gimnaziul Alexandru cel Bun, apoi Liceul Național din Iași. Debutează cu Vin norii în Viața Nouă a lui Ovid Densusianu în 1914. Urmează Facultatea de Drept la Iași. Ca și Arghezi, pentru care avea o mare admirație, el vrea să dea
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
martie 2013 Toate Articolele Autorului Costel Zăgan s-a născut la 20 ianuarie 1958, în satul Tudor Vladimirescu, aflat atunci în comuna Ringhilești, iar în prezent în comuna Albești, județul Botoșani. Părinții, Ioan și Elena, sunt originari din Bucovina. Urmează gimnaziul în satul natal. Este absolvent al Liceului de cultură generală "A.T. Laurian", Botoșani, promoția 1977, și licențiat al Facultății de Litere, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, cu lucrarea "Natură și eros la Eminescu". Este căsătorit și are cinci copii
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
cunoașterii, făcându-ne din ea un veșnic amnar cu ajutorul căruia să aprindem în plină zi, fără preget, sufletul tuturora. Personal, nu cunosc o ardere mai mare decât cea generată de focul cel sacru al cărții. Îmi amintesc, când eram în gimnaziu aveam abonament la 8 biblioteci în orașul meu: județeană, municipală, casă de cultură, club, școală, biblioteci stradale (astăzi nu mai sunt!!!). Și nu întârziam data returnării lor, ba eram supusă de bibliotecari (adevărați profesioniști - iubitori de carte și nu simpli
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
morală, pe care le examinăm în această expunere, unii cred că trebuie să se transmită corect elevilor sensurile (noțiunile) dogmatice și morale ale creștinismului, în timp ce alții că trebuie să-i învețe cum să devină oameni buni. În programa analitică de Gimnaziu în Grecia scopul lecției de religie în clasa a treia (clasa a IX-a în România) este: Să-i inițieze pe adolescenții în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă. Să fundamenteze teoretic și teologic comportamentul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
pornimde la scopul corect. Și din cauză că scopul, cel puțin așa cum este formulat în programa analitică, e destul de discutabil, vom începe de la observațiile noastre despre el. Ca prim scop în parte al predării lecției de religie în clasa a treia a Gimnaziului se prezintă ca „să-i inițieze pe adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă”. Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
au avut și au continuat să le păstreze, pe care le cred și le trăiesc - lucrurile se schimbă radical. În acest caz dogmele nu apar ca un ansamblu de noțiuni subtile, greu de înțeles sau și neînțelese pentru elevii de Gimnaziu, ci ca mesaje și perspective ale vieții. Se prezintă ca revelații ce răspund la problemele directe și fierbinți ale vieții lor. Revelația lui Dumnezeu ca om în mijlocul lumii arată sensul adevărat al omului în lume. Nu putem vorbi despre Iisus
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
lui Iisus Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Teologul, ca și orice pedagog, nu poate oferi ansamblul cunoștințelor și al informațiilor de care au nevoie elevii. Este dator însă să le deschidă drumuri, care îi vor conduce la izvoarele credinței și ale vieții creștine. Din predarea dogmaticii în Gimnaziu și în Liceu nu numai că pot, dar și trebuie să neglijeze acele formulări dogmatice scolastice, în parte părerile unor scriitori bisericești, ce-i obosesc inutil pe elevi sau le și încearcă credința. Conținutul lecției dogmatice este recapitulat esențial în
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
munca lor” . Dacă aceste cuvinte ale lui Iisus Hristos au fost valabile pentru apostolii Lui la începutul creștinismului, cu atât mai mult sunt valabile astăzi pentru lucrătorii Evangheliei. Spațiul în care este chemat astăzi să lucreze profesorul de religie al Gimnaziului sau al Liceului, precum și orice alt lucrător al Evangheliei, e dotat cu o tradiție sfințitoare bogată. Pe de altă parte însă toți cunoaștem marile dificultăți pe care le creează societatea secularizată de azi pentru menținerea și transmiterea creștinismului. Astfel împreună cu
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1.2. CentruL permanent de gospodărie rurală și gimnaziul unic Pe 15 ianuarie 1938 se înființează o nouă unitate școlară : școala de gospodărie, care funcționează până în toamna anului 1941 în cadrul școlii primare de fete, cu cursante de la cursul supraprimar (clasele V-VII). Conducerea acestei unități, în afară de directoare (alta decât
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
a frecvenței slabe, cu toată importanța pe care o avea școala privind prergătirea elevelor în latura practică a învățământului. Printr-un ordin al Ministerului Educației Naționale începând cu 1 noiembrie 1945 Centru permanent de gospodărie rurală se transformă treptat în Gimnaziu unic Rucăr Începutul este făcut cu clasa a V-a a centrului din anul școlar 1945-1946, care devine clasa a I-a a Gimnaziului unic. În anul școlar 1946-1947 centrul permanent rămâne doar cu clasele a VI-a și a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
Educației Naționale începând cu 1 noiembrie 1945 Centru permanent de gospodărie rurală se transformă treptat în Gimnaziu unic Rucăr Începutul este făcut cu clasa a V-a a centrului din anul școlar 1945-1946, care devine clasa a I-a a Gimnaziului unic. În anul școlar 1946-1947 centrul permanent rămâne doar cu clasele a VI-a și a VII-a, iar în continuare se dezvoltă gimnaziul și se lichidează centrul permanent. Prima promoție de absolvenți ai gimnaziului este dată în anul școlar
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
a V-a a centrului din anul școlar 1945-1946, care devine clasa a I-a a Gimnaziului unic. În anul școlar 1946-1947 centrul permanent rămâne doar cu clasele a VI-a și a VII-a, iar în continuare se dezvoltă gimnaziul și se lichidează centrul permanent. Prima promoție de absolvenți ai gimnaziului este dată în anul școlar 1947-1948, care este de fapt și ultima de până la reforma din 1948, după care elevele trec la școala elementară de 7 ani. Așadar, existența
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
clasa a I-a a Gimnaziului unic. În anul școlar 1946-1947 centrul permanent rămâne doar cu clasele a VI-a și a VII-a, iar în continuare se dezvoltă gimnaziul și se lichidează centrul permanent. Prima promoție de absolvenți ai gimnaziului este dată în anul școlar 1947-1948, care este de fapt și ultima de până la reforma din 1948, după care elevele trec la școala elementară de 7 ani. Așadar, existența gimnaziului unic este doar de trei ani, din 1945 până în 1948
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
și se lichidează centrul permanent. Prima promoție de absolvenți ai gimnaziului este dată în anul școlar 1947-1948, care este de fapt și ultima de până la reforma din 1948, după care elevele trec la școala elementară de 7 ani. Așadar, existența gimnaziului unic este doar de trei ani, din 1945 până în 1948, el funcționând în localul centrului permanent până la lichidare. Programa analitică se va conduce după cea a unui liceu teoretic din acea vreme. Profesorii cu studii corespunzătoare n-au avut decât
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
română, 1948/49) și Ion Apostol (română-teologie). Restul cadrelor didactice erau învățători, medici, avocați : Daniil Rădescu - învățător, Lucreția Bălan - învățătoare, Maria Bălan(Dobrin) - învățătoare, Filofteia Ștefănescu - învățătoare, Ion Leonte - medic, Rion-Liviu Predescu - medic, Gheorghe Vorovenci - avocat, etc. Ca directori ai gimnaziului unic (și care se va transforma ulterior în școala elementară de 7 ani Rucăr) vor fi : între 1945 și 1947, Ion Apostol, iar pentru anii 1947/48, medicul Liviu Predescu-Rion . Pentru a sintetiza evoluția numărului cadrelor didactice pentru prima jumătate
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]