918 matches
-
Situată în Marsilia, aceasta era specializată în aprovizionarea bărcilor. Sodexho, care inițial propunea mese gata preparate, s-a axat pe catering de întreprinderi, cu o predilecție pentru situațiile extreme: catering în întreprinderi și șantiere confruntate cu medii ostile, deșertice sau glaciare sau cu grad mare de izolare (exploatații petroliere sau de gaze, mine, engineering și construcții). "Departe de ai tăi, departe de tot, la capătul lumii, aducem confortul și căldura umană", după cum scrie un document al firmei. Apoi, activitățile Sodexho s-
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit mai puternic, pentru a-i frânge. Din această confruntare între forțele interne (telurice) și agenții externi care li se împotrivesc (fluviatilă, eoliană, glaciară etc.), se făuresc formele de relief care se întind între munți și mare. Însuși chipul Carpaților, în forma actuală, s-a modelat în perioada glaciațiunii, când sub efectul artistic al ghețarilor i s-au trasat liniile caracteristice din prezent. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la noi), această zonă muntoasă nu poate fi considerată locul lui de baștină. În acele timpuri, clima nu era prielnică supraviețuirii, Alpii Dinarici fiind dominați de ghețuri care stăpâneau inclusiv împrejurimile. În vecinătate, se aflau Munții Alpi acoperiți de calota glaciară care se întindea pe o suprafață imensă până spre zona baltică. Retragerea ghețarilor a făcut posibilă răspândirea agriculturii pe meleagurile noastre de către grupurile migrate din zona asiatică și africană (Hg J2, G2 și E3). De la acești semănători, o parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se fi rezultat o combinație explozivă care a stat la baza formării caracterului războinic al populațiilor germanice. 99 Situația mai poate fi invocată și pentru sudul Italiei, Sardinia sau unele arii izolate unde s-a refugiat populatia în perioada post glaciară, respectiv Alpii, Pirineii și sudul Scandinavei. 100 Se estimează că, în regiunea moldo podoliană, cumulat, locuiesc aproximativ 20 milioane de indivizi din care circa 2/5 aparțin Hg I2 (comparativ cu Alpii Dinarici care deși înregistrează un efectiv de 2
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
datorate condițiilor climaterice nefavorabile, s-a dat drept explicație o schimbare a climei, care s-ar situa între 1560 și ar dura tot secolul al XVII-lea. Ar fi vorba de o răcire generală a climei, de o mică "eră glaciară", care a adus ierni grele și veri răcoroase și umede, ceea ce a făcut ca sămînța să putrezească în pămînt. Dacă sînt atestate cîteva ierni friguroase și cîteva veri reci, lipsesc totuși dovezile care să confirme că această situație caracterizează întreaga
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din toți Carpații Meridionali, din ea făcând parte la nord Munții Făgăraș, la sud Iezer-Păpușa iar la sud-vest masivul Cozia. 3. Grupa Parâng, aflată Între Olt, Jiu și Ștrei, ce dispune de suprafețe mari, dintre care multe netede cu relief glaciar spre vârf, cuprinde Munții Parâng, spre nord Munții Șureanu și Cindrelul, iar spre est pe cei ai Lotrului și ai Căpățânii. 4. Grupa Retezat - Godeanu, ocupă suprafața dintre Jiu și Culoarul Timiș-Cerna, care are În centru, masivul Godeanu și din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dintre Jiu și Culoarul Timiș-Cerna, care are În centru, masivul Godeanu și din care fac parte: Munții Retezat, Țarcului, Cernei, Mehedinți și Vâlcan. Muntele cel mai important din punct de vedere turistic din aceasta grupă, este ,,Retezat” cu un relief glaciar deosebit de expresiv, cuprinzând un număr de cca. 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, aspect ce-i conferă o pondere de aproape 40% dintre lacurile glaciare din România. Cele 4 grupe principale de munți, includ după unii autori, un număr
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
important din punct de vedere turistic din aceasta grupă, este ,,Retezat” cu un relief glaciar deosebit de expresiv, cuprinzând un număr de cca. 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, aspect ce-i conferă o pondere de aproape 40% dintre lacurile glaciare din România. Cele 4 grupe principale de munți, includ după unii autori, un număr de 23 de subgrupe, iar după alții 24, dintre care mai importante sunt: Bucegi, Căpățânii, Cernei, Cindrel, Cozia, Făgăraș, Godeanu, Iezer-Păpușa, Leota, Latoriței, Lotrului, Mehedinți, Muntele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În Parâng), Vf. Peleaga(2509 m În Retezat), Vf. Guru (2291 m În Godeanu), Vf. Cindrel(2245 m În Cindrel), Vf. Teflești(2242 m În Lotrului), Vf. La Om(2238 m În Piatra Craiului) etc.; - prezența circurilor și a văilor glaciare, deci a acțiunii de eroziune a ghețarilor din era glaciară; - exiztența a foarte multe lacuri glaciare, cum ar fi de pildă cele din Retezat, Făgăraș, etc; - un număr mic de pasuri de culme(Bran, Vâlcan) și de vale(Turnu Roșu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2291 m În Godeanu), Vf. Cindrel(2245 m În Cindrel), Vf. Teflești(2242 m În Lotrului), Vf. La Om(2238 m În Piatra Craiului) etc.; - prezența circurilor și a văilor glaciare, deci a acțiunii de eroziune a ghețarilor din era glaciară; - exiztența a foarte multe lacuri glaciare, cum ar fi de pildă cele din Retezat, Făgăraș, etc; - un număr mic de pasuri de culme(Bran, Vâlcan) și de vale(Turnu Roșu, Lainici); - un număr mic de depresiuni intramontane; - număr redus de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2245 m În Cindrel), Vf. Teflești(2242 m În Lotrului), Vf. La Om(2238 m În Piatra Craiului) etc.; - prezența circurilor și a văilor glaciare, deci a acțiunii de eroziune a ghețarilor din era glaciară; - exiztența a foarte multe lacuri glaciare, cum ar fi de pildă cele din Retezat, Făgăraș, etc; - un număr mic de pasuri de culme(Bran, Vâlcan) și de vale(Turnu Roșu, Lainici); - un număr mic de depresiuni intramontane; - număr redus de văi transversale (Olt și Jiu); - persistența
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și fauna rară, etc. care nu sunt evaluate, decât În cel mai bun caz, În indicatorii fizici. Ne adresăm În acest cadru Întrebarea: dacă referitor la un anumit peisaj cum ar fi de plidă cel al Cheilor DÎmbovicioarei, a lacurilor glaciare din Retezat, sau a Cetăților Ponorului din Apuseni, pentru a le stabili calitățile și valoarea, este de ajuns doar o apreciere superficială, senzorială? După părerea noastră și În acest cadru ar putea fi aplicată o parte din sistemul de indicatori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Național Retezat) cu o floră și o faună cu totul aparte; a minunatelor chei dăltuite În stîncă, cum ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac de la Ponoare, rezervația complexă BÎlea, Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc., a unei faune deosebite, cum rar mai poate fi Întîlnită În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vedere râurile: Jiu, Argeș, Prahova, DÎmbovița etc.; h) Ocupă o poziție aproape centrală În teritoriul țării; i) Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul alpin al acestora, cum ar fi căldări glaciare, văi glaciare, morene (grămezi de pietriș etc.) ca și cele mai frumoase și mai numeroase lacuri glaciare 65 ; j) Dispun de cele mai numeroase peșteri din țară În special Subcarpații Mehedințului unde apa a dăltuit cea mai impunătoare și fantastică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jiu, Argeș, Prahova, DÎmbovița etc.; h) Ocupă o poziție aproape centrală În teritoriul țării; i) Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul alpin al acestora, cum ar fi căldări glaciare, văi glaciare, morene (grămezi de pietriș etc.) ca și cele mai frumoase și mai numeroase lacuri glaciare 65 ; j) Dispun de cele mai numeroase peșteri din țară În special Subcarpații Mehedințului unde apa a dăltuit cea mai impunătoare și fantastică grădină subterană
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul alpin al acestora, cum ar fi căldări glaciare, văi glaciare, morene (grămezi de pietriș etc.) ca și cele mai frumoase și mai numeroase lacuri glaciare 65 ; j) Dispun de cele mai numeroase peșteri din țară În special Subcarpații Mehedințului unde apa a dăltuit cea mai impunătoare și fantastică grădină subterană a țării; k) Prezența a numeroase creste mărețe la altitudinea de peste 2000 m cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cîte sunt În Întreaga țară. Vezi Velcea Valeria și Savu Alexandru, Geografia Carpaților și a Subcarpaților românești, Eitura Didactică și Pedagogică, București, 1982, tabelul 3, p.271 - 281. Referindune la Munții Retezat aici se află un număr de 57 lacuri glaciare. Înzăpezite iarna și puternic Însorite vara, aerul ozonat și ionizat al Înălțimilor, verdele covor vegetal, presărat din loc În loc cu flori specifice zonelor alpine etc.). - Atracțiile naturale ale acestor munți sunt unice, iar multitudinea de monumente naturale este o trăsătură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
importante pentru turism sunt cele 42 de lacuri, din care 25 sunt acumulări naturale și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt acumulări naturale și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu și Corbeni (Argeș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu și Corbeni (Argeș); Poiana Mărului-Zăvoi și Cerna-Herculane (Caraș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Jos, RÎul Sadului și Sadul - Trei lacuri (Sibiu); Voineasa și Malaia (VÎlcea), ca și numeroase iazuri și heleștee cu funcționalitate multiplă. Așa cum s-a observat deja, lacurile din Carpații Meridionali, prezintă o mare varietate genetică și anume: 143 lacuri glaciare (Iezer - Păpușa-1; Făgăraș 29; Parâng-28; Cibinului-4; Șureanu-2; Retezat-54; Godeanu-13; și Țarcului 10), lacuri de baraj natural și 24 de baraj artificial. În condițiile turismului modern de azi, dar mai ales a liniilor care se profilează pentru viitor, lacurile de pe raza
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
una, dintre cele mai interesante și mai bine reprezentate din toți Carpații românești. Din rîndul acesteia se detașează În primul rînd, așa cum am mai specificat deja capra neagră (Rupicapra), care trăiește În cipoare pe crestele și pantele stîncoase, În căldările glaciare și care Își semnalizează prezența la turiști prin alunecările de pietre care le declanșează În fuga lor, prin salturile acrobatice pe care le fac, ca și pe potecile și pragurile Înguste pe care se cațără În căutarea hranei. Urmează apoi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de un statut aparte În România și merită o discuție separată. Cu o suprafață apreciabilă de 38.047 ha și neasemuit ca frumusețe, aici turistul găsește nu numai o floră și o faună de neegalat, căderi de apă și lacuri glaciare mărețe, o diversitate a formelor de relief, dar și un bun echilibru natural, reducîndu-se la maxim intervenția omului, deci obținîndu-se un echilibru ecologic. O excursie În Parcul Național Retezat - cu respectarea strictă a regulilor impuse - constituie o experiență unică, plină
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]