770 matches
-
beta-oxidării acizilor grași, marea majoritate a ATP fiind furnizată temporar de glicoliză. Rezervele intracelulare de glicogen sunt mobilizate pentru a furniza glucoza necesară. Dacă ischemia este mai severă sau se prelungește, glicoliza rămâne singura sursă de ATP, rezervele miocardice de glicogen se epuizează și se generează în anaerobioză un exces de protoni care se acumulează în citosol conducând la acidoză intracelulară. În urma schimburilor ionice menite a tampona acidoza, crește cantitatea de calciu intracelular până la supraîncărcarea cu calciu având ca efect diminuarea
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
clinic prin aritmii, iar prin interferența cu activitatea pompelor ionice se ajunge la supraîncărcarea miocitelor cu calciu și apariția disfuncției contractile. Excesul de acizi grași inhibă atât transportul cât și metabolismul normal al glucozei, scăzând glicoliza și promovând sinteza de glicogen ce se depune intramiocitar. În acest sens intervenția terapeutică prin administrare de insulină și glucoză are rolul de a stabiliza electric celula miocardică și de a favoriza recuperarea contractilității normale a miocardului perilezional. 1.5. Disfuncția autonomă cardiacă Neuropatia autonomă
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
în timp ce glicemia este uneori mai mică decât ne-am aștepta (sub 500 mg), raportat la gravitatea comei. Aceste caracteristici decurg din evoluția prelungită a dezechilibrului metabolic care, nediagnosticat la vreme, duce la epuizarea rezervelor hidroelectrolitice, de baze tampon și de glicogen hepatic. Din punct de vedere terapeutic, sensibilitatea la insulină este bună, iar complicațiile reprezentate de hipopotasemie și edemul cerebral se întâlnesc mult mai frecvent (64). Pentru acest motiv urmărirea evoluției unei cetoacidoze inaugurale trebuie să fie foarte atentă, iar parametrii
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
tampon metabolic pentru ionii de hidrogen" este importantă întrucât zilnic o persoană adultă cântărind 70 kg produce circa 150 g acid lactic. Această mare cantitate de acid lactic este retransformată în glucoză la nivelul ficatului și depusă sub forma de glicogen, prin ciclul Cori (Fig.8). Acidul lactic mai poate fi utilizat în țesuturile periferice după prealabila retransformare în acid piruvic. Mușchiul cardiac, mușchii scheletici și rinichiul sunt principalii utilizatori de acid lactic. 2. Definirea acidozei lactice Acidul lactic are un
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
tratați cu insulină ce prezintă alterarea stării de conștiență. Deoarece mecanismul său de acțiune constă din stimularea glicogenolizei hepatice, cu creșterea eliberării hepatice de glucoză, glucagonul nu va fi indicat la pacienții cu hipoglicemie prelungită, la care depozitele hepatice de glicogen sunt epuizate, la cei cu afecțiuni hepatice, alcoolici sau malnutriți. În cazul hipoglicemiilor induse de sulfonilureice, cele ușoare vor fi tratate la fel ca și hipoglicemiile induse de insulină. Coma hipoglicemică indusă de sulfonilureice necesită o atenție deosebită față de coma
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
apariția constipației acest rol este îndeplinit de fibrele alimentare reprezentate de celuloză, hemiceluloză și pectină compuși prezenți în legume, fructe și cereale. Alimentația bogată în glucide este urmată de folosirea acestora pentru producerea de energie sau stocarea sub forma de glicogen, în timp ce excesul este transformat în trigliceride ce vor fi stocate la nivelul țesutului adipos. Sinteza de trigliceride pornind de la glucide este esențială în condițiile în care: puține celule din organism au posibilitatea de a depozita glucoza în exces (depozitarea se
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
trigliceride ce vor fi stocate la nivelul țesutului adipos. Sinteza de trigliceride pornind de la glucide este esențială în condițiile în care: puține celule din organism au posibilitatea de a depozita glucoza în exces (depozitarea se realizează doar sub formă de glicogen în ficat și mușchi); trigliceridele rezultate furnizează cantități mult mai mari de energie comparativ cu glucidele. (Voichița Hurgoiu). Glucidele alimentare sunt intrinseci, extrinseci și cele ale laptelui. Glucidele intrinseci sunt cele prezente în structura celulelor, respectiv glucidele din fructe, legume
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
în activitatea a peste 100 de enzime ce intervin în metabolismul proteinelor, în cel al neurotransmițătorilor (dopamina, serotonina, histamina), în sinteza hemului și încorporarea fierului în molecula de hemoglobină, în imunitatea celulară, precum și în metabolismul acizilor grași polinesaturați și a glicogenului. Sursele alimentare sunt reprezentate de ficat, carne, cereale, legume și fructe. Vitamina B 12 sau cobalamina participă la o serie de reacții enzimatice din cadrul metabolismului proteinelor, glucidelor, lipidelor și acizilor nucleici. Ea contribuie la sinteza bazelor purinice și pirimidinice prin
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
cu celule limfohistiocitare ca urmare a unor infecții bacteriene sau virale. 2. Lărgirea structurilor celulare. Creșterea volumului celulelor sinusoidale și a hepatocitelor se poate datora fie prin mărirea structurilor celulare (celule Kupffer, reticul endoplasmatic), fie prin stocarea unor substanțe (grăsimi, glicogen, colesterol, fier, cupru, mucopolizaharide, proteine etc.). 3. Lărgirea spațiului extracelular. Staza sanghină în sinusoide și în spațiul Disse întâlnită în insuficiența ventriculară dreaptă, insuficiența tricuspidiană (hepatomegalie pulsatilă), sindromul Budd Chiari, boala veno-ocluzivă, pericardita constrictivă determină hepatomegalie. Hiperemia inflamatorie din hepatita
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită și componenta organică - 19% din masă și 28% din volum, alcătuită din colagen, glicogen, mucopolizaharide și lipide. Apa reprezintă 11% din greutate și 23% din volum. Dentinogeneza se produce înaintea amilogenezei și cuprinde două faze: faza inițială constă în depunerea predentinei de către odontoblastele situate la periferia pulpei dentare. Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la stadiul de dizaharide. Dizaharidele sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul apical este mai lent decât al glucozei și se realizează prin difuziune facilitată Na+-independentă. Glucidele absorbite sunt transportate de sângele portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și acizi grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
GLUT4 era considerată una din principalele gene candidate pentru T2DM. Cu toate acestea, polimorfismele genei GLUT4 sunt rare în populația generală și au aceeași frecvență la diabetici și nediabetici [14,17], datele actuale infirmând implicarea sa în susceptibilitatea pentru T2DM. Glicogen sintetaza este una din enzimele cheie ale metabolismului glucidic, defectele sale fiind presupus a fi implicate în apariția insulinorezistenței iar gena care o codifică una din genele candidate importante pentru T2DM. Gena glicogen sintetazei este localizată pe cromozomul 19q13.3
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
infirmând implicarea sa în susceptibilitatea pentru T2DM. Glicogen sintetaza este una din enzimele cheie ale metabolismului glucidic, defectele sale fiind presupus a fi implicate în apariția insulinorezistenței iar gena care o codifică una din genele candidate importante pentru T2DM. Gena glicogen sintetazei este localizată pe cromozomul 19q13.3 și prezintă mai multe polimorfisme, mai studiat fiind unul tip RFLP: XbaI, cu alelele A1 și A2. Se pare că alelele acestui polimorfism s-ar corela cu insulinorezistența [34]. Există chiar și date
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
date mai vechi privind frecvența semnificativ mai mare a alelei A1 la diabetici în populația din Franța, corelația fiind și mai puternică în cazul subiecților cu istoric familial de T2DM [97]. Cu toate acestea, nici una din mutațiile descrise ale genei glicogen sintetazei nu par a avea o contribuție importantă la predispoziția pentru T2DM [75]. Gena adenozin dezaminazei este localizată pe cromozomul 20q, locus ce a fost asociat cu DZ tip MODY [75] dar și cu T2DM (vezi Tabelul 1). Cu toate
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
divide. C. Sarcoplasma, citoplasma celulei musculare scheletice, eozinofilă (colorată în roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice (mioglobină, enzime etc). Miofibrilele, organite specifice, contractile; pe secțiune transversală, în microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune longitudinală sub forma unor coloane - colonetele lui Leydig
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
celulele P. Stabilesc joncțiuni cu celulele P și cu celulele cardiace contractile. Au rol de transmitere a impulsului cu origine în celulele P și de blocare a impulsurilor ectopice premature. C. Celulele Purkinje au dimensiuni mari, citoplasmă clară, bogată în glicogen; la microscopul electronic se observă de asemenea lipsa sistemului T, miofilamente puține, reticul slab reprezentat și mitocondrii numeroase. Stabilesc joncțiuni de tip desmozomal și gap între ele. 2.3. Fibra musculară netedă (fmn) 2.3.1. Macroscopic are formă de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
prin exces de substrate). În condiții obișnuite, mușchiul are capacitatea de a utiliza atât glucide cât și compuși neglucidici pentru producția de energie. Sursa energetică glucidică este reprezentată de glucoză. Ea poate proveni din trei surse: glucoza extracelulară, depozitele de glicogen musculare și lactatul extracelular (în cazul mușchiului cardiac). Preluarea glucozei extracelulare este reglată de gradientul transmembranar și de concentrația transportorilor de glucoză (GLUT1 și mai ales GLUT4) la nivelul sarcolemei și microzomilor intracelulari. Insulina, ischemia și creșterea travaliului muscular determină
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
II și la nivel citoplasmic. Doar activitatea hexokinazei II este reglată hormonal. Aceasta sugerează un posibil rol specific al hexokinazei II în metabolismul glucozei. Produsul rezultat în urma fosforilării glucozei (glucozo-6-fosfatul) marchează intrarea glucozei în calea glicolitică sau a sintezei de glicogen. Glucozo-6-fosfatul este principalul inhibitor allosteric al hexokinazei. Glicoliza se desfășoară strict în citoplasmă fiind o cale care poate avea loc atât în aerobioză cât și în anaerobioză. În condiții de aerobioză, glicoliza conduce la piruvat care, după convertire în acetil
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
faza catabolică semnifică și o activare excesivă a lipolizei care impune o scădere a utilizării glucozei în țesuturile glucoindependente. În condiții de anaerobioză, glicoliza conduce la lactat. Exemplul tipic este efortul fizic. În fazele inițiale, sursa de glucoză o reprezintă glicogenul muscular, care poate fi suficient câteva minute, suficiente dacă mușchiul primește un aport sanguin corespunzător. Ulterior, depozitele de glicogen se epuizează și lactatul se acumulează intramuscular. Lactatul în exces crește pH - ul muscular și sistemic, fiind eliberat în circulație ajungând
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]