1,318 matches
-
preacinstit meleagurile noastre cu jertfă de sânge adusă Patriei a produs vii emoții cititorilor locali. Netrăind acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
libere de tematică, frumusețea lor este aceeași. Sâmburul de inefabil încolțește din toate la fel, pentru că autorul este egal cu sine însuși. O poezie suavă, de o gingășie aparte și în același timp, adânc înfiptă în cotidian, cu rădăcini în glia străbună, care respiră un aer de patriotism autentic, o poezie în același timp angajată și liberă de constrângeri. O poezie plăcută, misterioasă, tainică, inefabilă. Cum poate fi inefabilă sămânța semănată-n pământul de suflet? Iată că e. Poezia poate orice
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI by http://confluente.ro/Masura_de_nectar_a_poeziei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1337844378.html [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
aripi de lumină poate zbura orice muritor și nu va mai simți povara anilor, nici a măruntelor tribulațiuni cotidiene. Iată câteva versuri de o frumusețe negrăită, ci doar simțită și adânc împlântată în suflet: „Hram pentru Neam vă este și Glia milenară, / Altarul din săruturi pe-a țării gură caldă, / Eternul edificiu ce nu va să mai piară, / Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI by http://confluente.ro/Masura_de_nectar_a_poeziei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1337844378.html [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
și ea E inima românului pe care o ardea Curge lină în vers armonios Poporul român e plin intens de prinos. Iile, aripi de fluturi neimaivăzute În lumea întreagă de pictori cunoscute Poartă scrierea de la Tărtăria Cu horoscopul nemurindu-ne glia Zalmoxis se sărbătorește de moși Suntem vechiul popor din strămoși În era lui Hristos ne-nchinăm pios Spiritele ne ajută să visăm glorios DIAMANTUL ȘLEFUIT - LIMBA ROMÂNĂ Tezaur în inima generoasă de țară Piatră de hotar a limbilor dară Vine
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_blendea_zamfir_1456211002.html [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce va străluci pe firmamentul arhitectural al satului de la răscrucea drumurilor voievozilor. Uimită, Sultănica își pune întrebarea retorică: „Doamne, există azi și
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Codrul piere de secure, Omul de necaz și ura. Codrul piere în foc și pară, Omul de viață amară. Codrul piere de furtună, Omul de durere lungă. Codrul piere în puhoaie, Omul în descânt de babe. Codrul piere sub o glie, Omul se transformă-n huma. Codrul cărbune se face, Omul doar pământ de oale. Referință Bibliografica: ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1480, Anul V, 19 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421654540.html [Corola-blog/BlogPost/376346_a_377675]
-
falnicilor Carpați, pământ care a fost stropit cu sângele scump al miilor de martiri și eroi ce s-au adus jertfă pe altarul Patriei. Trăim ca neam român și creștin, pentru că eroi ne-am zămislit, prin eroi ne-am apărat glia strămoșească. Credința în viața de după moarte a îndemnat pe oameni în toate timpurile să dea trupurilor celor morți o îngrijire deosebită, îndepărtându‑le în locuri ferite, pentru a nu fi pângărite. Bazat pe credința în Dumnezeu, “cultul eroilor” se apropie
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401345213.html [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
fie departe de țară, nu neapărat împotriva voinței ei dar nici cu bucurie. „Măicuță dragă, chiar plecați în lume/ Noi te purtăm în suflet cu mândrie/ În munți cerniți sau mările cu spume/ Căci rupți am fost de astă tristă glie”. (Mi-e dor ... , Limasol). Dar dincolo de orice considerații de natură relațională între operă și autor, poezia Georgetei Resteman poate fi comparată cu o dantelă. Folosesc metafora fiind exact pe tărâmul acesteia. O dantelă din acelea din timpul când sufletul, mintea
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_o_printesa_i_mihai_batog_bujenita_1343817636.html [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
teroare, îngheață sânge-n vene. Suflete-omorâte de-o mână ucigașă Spre Infinit se-nalță pe brațele divine. Cutremurat de rele, Pământul, mereu, geme... Dar, Doamne, ce se-ntâmplă, la mine, Acasă? Tristețea mă doboară, gându-mi poartă doliu Imi văd glia mamă... în genunchi, oftează Lacrima o-neacă, grijile-o apasă! Unde-mi este Țara clădită din Lumină La jocul de noroc a fost pierdută-n van? Acesta-i viitorul firavelor vlăstare O lume otrăvită, coruptă și hapsână? Acolo Sus, din
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1436292510.html [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
simte învins // Serafimi cu părul nins // însetează după adevăr, // dar apele din fântâni // refuză gălețile lor // Noaptea, îngerii goi // zgriguliți se culcă în fân // vai mie, vai ție, // păianjeni mulți au umplut apa vie, // odată vor putrezi și îngerii sub glie //” ( L. Blaga: Paradis în destrămare” *** Referință Bibliografică: Paradisul însângerat, recenzie de Dumitru Păsat / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Paradisul_insangerat_recenzie_de_dumi_al_florin_tene_1330061604.html [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1465268572.html [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
De tablă neagră,revopsita, Miros de carte aurita. Însă mirosul ce domnește Și pururea te-ntinereste, Precum e floarea de April, Este mirosul de copil! Lie , Lie , Ciocârlie... Lie , Lie , Ciocârlie , Sunt copil care nu știe De ce cânți numai pe glie , Oamenilor muncitori , Prăsitori , semănători Și de roade-adunatori? -Eu le dărui al meu cânt Ca lucreaz-al lor pământ Și vreau treaba să le fie Dragă , cum îmi este mie. Spornica , dar și ușoară , Munca lor să li se pară . -Lie , ciocârlie
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1496294714.html [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
apleacă după vânt, au făcut un legământ Și orice s-ar întâmpla, Cartea Sfântă, Biblia, Îi alină, îi îndrumă, le e tată, frate, mumă, Știu că viața pe pământ, e doar fumegare-n vânt, Ce-s 80 de ani pe glie, raportat la veșnicie? Eu îți spun, căci mi-ești vecin, când te văd, plâng și suspin, Că te amăgești într-una, ai pierdut țelul: cununa, Ce-a promis-o Domnul Sfânt, când făcut-a legământ, Cu noi toți: “ Puțină vreme
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1455045892.html [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
arealului între Dunăre, Marea Neagră, Nistru și Tisa, din interiorul și exteriorul arcului carpatic, au un spirit creștin aparte, cu folclor, etnografie, tradiții, datini și obiceiuri, ce diferă de la o zonă la alta, dar care în esență transmit același mesaj al gliei strămoșești. Tocmai această diversitate a obiceiurilor și tradițiilor marchează unicitatea poporului român. Acestea se întâlnesc în fiecare an pe cuprinsul țării atât la nunți, boteze, înmormântări, dar și cu ocazia unor sărbători religioase. Cel mai mult ele se manifestă în
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
putea cere organismelor internaționale, dreptul de a înființa acel Ținut Autonom Secuiesc, ca populație majoritară, în Ardeal. Voi pune o întrebare, fraților mei români, în special celor din Ardeal: Frați români, când vă veți da seama de pericolul dezrădăcinării de glia străbună, ce ne paște de după colț, pe toți românii laolaltă? Suntem în mare pericol, ca națiune română! Toate hienele, țin cu ghearele și dinții de România. Noi, ca popor predominant de români, de sine stătător, vom dispărea ca și civilizație
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486901772.html [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
duhovnicească a sufletului său primenit. Țăranul român creștin crește cu frumosul imperial în inima mistică a Dacului dârz-Țuțea. Legenda spune că Narcisismul a populat mai întâi Paradisul pelasg, apoi Olimpul trac. Ca Frumosul să se întrupeze pe pământ, într-o Glie a binecuvântării avea nevoie de o Dacie liberă și de o Fecioară Maria. Așa s-a născut Hristos-Frumosul frumuseții absolute! Se spune că Frumosul s-a născut într-o peșteră... „Luptați-vă pentru frumusețea mea!”, strigă brusc, în istoria abia
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
2012 (poeme religioase și confesiuni) „Pinteni cu năluci”, Ed Singur, Târgoviște, 2012, (vers clasic), „Pe igliță”, Ed. Singur, Târgoviște, 2013, (sonete) „Epigrame.Pocăite”, Ed. Mirton, Timoșoara, 2013 (epigrame, carte de buzunar) ,,Poeme într-un stih”, Ed.Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014, ,, Glia de aur|”, Ed. Singur, Târgoviște, 2016 ( poezie socio-patriotică în vers clasic) 1 carte în proză pentru adulți, cronici și interviuri ,,Ani de Canada”, Editura ,,Singur”-Târgoviște, 2016 * e-mail: mel rus@hotmail.com **************************************************************************************************************** Referință Bibliografică: Melania Rusu Caragioiu / Melania Rusu Caragioiu : Confluențe
MELANIA RUSU CARAGIOIU de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/Melania_Rusu_Caragioiu.html [Corola-blog/BlogPost/370539_a_371868]
-
te-ar duce pe albia senilă... Să fi român.. așa multe doruri, Nu-s un mănunchi, ci mii de stoluri, Melancolii de credinți nestrămutate, Bucurii între zboruri înaripate.. Să fiți români.. ce mare mândrie! Cu ai noștri străbuni, spirit de glie, De familie, prietenie, pură iubire, Inimi ce bat cu fine emoții-n neștire.. Să fi român nu-i ceva insignifiant, Când toți îl vor cu nume terifiant, Românul simplu continuă mereu, Templul credinței și-al suflului din eu. Referință Bibliografică
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1450044565.html [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
ordinul Regelui Mihai, înaintea semnării armistițiului cu rușii, România a pierdut baza juridică și morală a apărării drepturilor sale, s-a dezonorat singură." România asfârșit prin a încheia războiul în tabăra învingătorilor, dar împărtășind condiția învinșilor. Am recăpătat totuși jumătatea gliei transilvănene, răpită prin Dictatul de la Viena.Țara a rămas însă, din acest război, cu trupul sfâșiat în nordul și răsăritul ei, prin pierderea Basarabieiși a unei jumătăți din Bucovina. Demnitatea Soldatului român, însă, a rămas neștirbită, a rămas mereu întreagă
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Actul_de_la_23_august_sivo_gheorghe_parlea_1377196565.html [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
În cel mai de soi saivan! Și nici fânul nu-i mai place, Vrea doar muguri de trifoi, Lapte de la dobitoace... Vaci sau capre, chiar și oi! Legi nu face, că nu știe, Însă s-a-ntovărășit, Cu o vulpe făr’ de glie... Bună la găinărit! Sub a lui obăduire, Dispar găinile în ”ceață”, Iar câinii din comenduire... Ouăle lor le vând în piață! Uite-așa azi, la fel și mâine, În fermă totu-i bulversat, Pentru găini nu mai e pâine... Măgarului
MĂGARUL SENATOR de NELU PREDA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1431246388.html [Corola-blog/BlogPost/368041_a_369370]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > HAIKU Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Haiku Penița ruptă căzută-n iarba verde - scrisul întrerupt Norii atârnă - crizantema se-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - bruma dimineții reci ștergând albul lui Spre înserare - câinii latră la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Bruma zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpină străvezie soare
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1457188387.html [Corola-blog/BlogPost/377998_a_379327]
-
crizantema se-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - bruma dimineții reci ștergând albul lui Spre înserare - câinii latră la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Bruma zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpină străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Foșnet de frunze - cad ușor din arbori plini covor efemer Referință Bibliografică: Haiku / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1457188387.html [Corola-blog/BlogPost/377998_a_379327]
-
2016 Toate Articolele Autorului DE ADMINISTRATIO... sau DIALOGUL SURZILOR de Nicolaie DINCĂ Este pe Terra o țară, Cu oameni buni și frumoși, Bogată, privind de-afară, Condusă de ticăloși. I-au ros cete de guzgani, Ce-avea pe și pe sub glie, De-au adunat munți de bani Iar țara-i pe năsălie. După ce-s aleși, cu toții, Se schimbă din popă-n zbir Și, ca să-și sature hoții, Ne mai ard câte un bir, De-am ajuns eu, electorul, Să trăiesc un
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455200835.html [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
vor veni - să-i fie luceferi, și stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismană, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghină, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_ziua_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]