1,314 matches
-
a fost verde Se va desprinde în curând, căzând Frumos a fost, dar azi nu se mai vede Decât noian de frunze fluturând E toamnă iar, si frunză ruginie A așternut din nou al său covor Întins peste natură, pește glie Din frunze vii, care acuma mor E toamnă iar, si frunză gălbenita Va flutură în vânt, si va cădea Puzderie cândva, azi risipita Formează prin caderea-i, o perdea E toamnă iar, si frunză cea uscată S-a sfărâmat de
E TOAMNĂ IAR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379128_a_380457]
-
stratificate dar nici melomanul cel mai fidel pianului, viorii, flautului, harpei... n-ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
pe care îl avem pentru ei, ca personalități individuale, și pentru rolul istoric al familiei lor, este tălmăcit în respect pentru țara lor, cu toate beneficiile financiare pe care acest fapt le aduce. Pe scurt, ei sporesc demnitatea și prestigiul gliei lor. Neîndoios, fiecare națiune își decide propriul viitor. Dar noi, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suntem fericiți să fim o monarhie.”. Astfel de tulburătoare alăturări de capitole înfățișează întreaga carte prin „două texte de Ioan-Luca Vlad și interviuri semnate de Nicolae Drăgușin, Paul
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
nr. 1185 din 30 martie 2014. Te port cu mine oriunde în lume ajung. Poveștile de dor ce le trăiesc, în graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin ține cânt iubirea de glie, de neam. Prin ține limba străbuna, strai strămoșesc purtat cu mândrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârza din orice-ncercare-ai ieșit, Comoara de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
vorba-ți rostesc. Citește mai mult Te port cu mine oriunde în lume ajung.Poveștile de dor ce le trăiesc, în graiul tău când altora le spun,Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles.Prin ține cânt iubirea de glie, de neam.Prin ține limba străbuna, strai strămoșesc purtat cu mândrie,De-a lungul anilor prin care pășesc.Mai dârza din orice-ncercare-ai ieșit,Comoara de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost...Mă simt împlinită când vorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... Citește mai mult O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... X. INTERVIU CU DR. ING. GHEORGHE CIUHANDU PRIMARUL TIMIȘOAREI - UN GOSPODAR CU MINTE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, O jertfă sacră pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de iubire pentru glie, Nestinsă pildă pentru moți, Imbold de-a pururi pentru toți! La crucea lui, în vârf de munte, Mi-am aplecat și a mea frunte. ------------------------------ Gențiana GROZA Mărișel, Munții Apuseni toamnă, 2016 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNȚI
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
duios: "Eu sunt cu tine!" Mai am un dor, un singur dor, De om pribeag și muritor, Dar ca un fiu de Cer, să las, Acelui ce nu are glas, Cântări de laudaă, să știe, C-aici suntem bulgări de glie, Doar când primim eternitatea, Ne vom găsi identitatea. De-aceea, orice-ngrijorare, Să dăm de-oparte și-n răbdare, Saă ducem crucea, grea, ușoară, Căci în curând Domnul coboară, Să vindece și să aline, Pe-acei ce plâng și-a lor
MAI AM UN SINGUR DOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380412_a_381741]
-
Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380594_a_381923]
-
protejate, ACEI pe care ii votăm n-aud... Rămân femei fără bărbați, Bărbații singuratici, doar cu boala, Si toti de-o grijă-s frământați, Să nu vândă “domnia” ȚARĂ!... Durere de pământ Îmi simt inima rănită Și mă doare plaga gliei, C-a rămas sireaca părăsita Și de cantul ciocârliei. Citește mai mult ...Iar, daca viața-i grea și nemiloasa,Nu-i facem loc să intre-n casă,Prin harul ce ni-i dat și mândrul numeVom cuceri tot binele din
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
nu sunt protejate,ACEI pe care ii votăm n-aud...Rămân femei fără bărbați,Bărbații singuratici, doar cu boala,Si toti de-o grijă-s frământați,Să nu vândă “domnia” ȚARĂ!...Durere de pământîmi simt inima rănităși mă doare plaga gliei,C-a rămas sireaca părăsităși de cantul ciocârliei.... XIII. SPUNE ȘI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. Mărturisec, ca pe profesorul Iacob Cazacu-Istrati îl cunosc nu prea de
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Articolele Autorului Cu inima căzută-n bernă, aflu de-un bețiv drogat Ce fără de ceva să-i pese, 3 suflete a secerat... Pe pista bicicliștilor : o doamnă din Italia, Un marocan și-unu' de-al nostru, pe care-l dăduse glia, Să-nvețe carte, să rodească la frații de Gintă Latină Iar cu prea-plinu-acumulat, în România să revină ! Ioan-Franco Nălbitoru, cu rădăcini Inginerești Deși răpit de un om rău, va fi în Lumile Cerești ! Desigur, e mare durerea când fiul Dincolo
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
caracteristici, precum două harisme speciale: solidaritatea ca natură socială și comuniunea ca natură religioasă spre a se împlini mai întâi în neamul cel mic-celula, rudele de sânge, apoi gintă, cânezat, voievodat întru Familia cea Mare-Țara, Neamul, ca rude sacre de Glie și Cer. Solidaritatea trebuie asumată permanent pentru a atribui poporului unitatea social-politică a unui Stat unitar, suveran și suzeran, condiție vitală continuității milenare ca nație monarhică. Apartenența la cer a Neamului creștin o dă dreapta credință trăită, mărturisită, jertfită a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
argint a Lunii se picurau anii mulți și grei de închisoare, atât de generoși dați. Păstorii nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor mereu torturați. Lacrimi
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
îngerii venim/ înălțând osane/ și din coruri împletim/ dragostei coroane.,, (Traian Dorz, Minune și Taină-imne, colinde, cântece și plângeri cu Maica Domnului. Ed. Oastea Domnului, Sibiu-2006) În tradițiile noastre spirituale pelasgo-traco-geto-dace, precum și în cele creștine dacoromâne se confirmă adevărul că Glia dacoromână este Țara Sfântă a Maicii Domnului, respectiv a Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos. Cultul protodac s-a împletit cu cultul ortodox al Sfintei Fecioare Maria, care la rându-i ca Fiică Preamărită este în mod expres Protectoarea și
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
depărtare, Azi, din toată inima vor ca să-ți facă o urare! Să fii mereu neîntinată, să nu te lași de cei lacomi vândută și de străini încălecată, să-ți ții binecuvântata bogăție, pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
plecați în depărtare,Azi, din toată inima vorca să-ți facă o urare!Să fii mereu neîntinată,să nu te lași de cei lacomivândută și de străini încălecată,să-ți ții binecuvântata bogăție,pentru toți cei ce suntnăscuți pe-această glie,și să-i aduci pe toți acasă,căci ești bogată, ești mănoasă.Să umpli satele pustii,cu cei plecați în pribegii,și să dăm iarăși mână cu mâna,să reîntregim patria străbună,că toți suntem frați și suroriai acestui brav
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
vecini nămeții netopiți Și teamă de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage dupa el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viată mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar
GHIOCELUL de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379430_a_380759]
-
vecini nămeții netopiți Și teama de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage după el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viață mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
albu-i nimb .Are vecini nămeții netopițiși teamă de-un viscol barbarDar soarele darnic,urcă pe cerStrigând îmbietor: veniți,veniți!Vine mic plăpând și îndrăzneț.Clopoțelu-i răcoros și fraged,O primăvară trage după el,În splendoarea noii tinereți.Din bulbu-nfipt în gliile nataleSe-naltă-n zarea de lumină,Și sună din goarne de-argintFlutrurându-și cele cinci petale.Privesc, admir, așa într-o doară,Un tainic dor de viață mă îmbieSă fiu și eu, cândva, un ghiocelSau poate chiar o primăvară...... XXI. CU DOR DE MAMA
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
o înfrunte, S-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin ... Citește mai mult Imbrăcată-n voaluri calde arămii,Întinsă pe un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]