1,150 matches
-
este un scop, apărarea nu e decât un mijloc.” De acum Înainte, asasinatele vor avea loc de preferință vinerea, În moschei și la ceasul rugăciunii solemne, În fața poporului strâns laolaltă. Victima - vizir, emir, cleric - sosește, Înconjurată de o strajă impunătoare. Gloata este impresionată, supusă și admirativă. Trimisul din Alamut se află acolo, undeva, sub cea mai neașteptată deghizare. Membru al gărzii, de exemplu. În clipa când toate privirile sunt ațintite asupra victimei, lovește. Aceasta se prăbușește, călăul nici nu se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
respect. Această amabilitate nu Întârzie să-l intrige pe Omar, care evită, totuși, să-i pună Întrebări tovarășului său. Pentru moment, n-are altă alegere decât să aibă Încredere În el. Plecaseră de mai bine de un ceas când o gloată dezlănțuită vine să prade casa lui Khayyam și să-i dea foc. La sfârșitul după-amiezii, observatorul e jefuit. La aceeași oră, trupul potolit al lui Djahane era Îngropat la temelia zidului care mărginește grădina palatului. Nici o lespede nu marchează locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o țintuiește În loc, o duce la ieslea ei, salvând corabia, echipajul, misiunea. Cu o pompă sublimă, teribilul Lantenac aliniază oamenii pe punte, Îl laudă pe viteazul marinar, Își scoate de la gât o Înaltă decorație, i-o Înmânează, Îl Îmbrățișează, În timp ce gloata strigă către cer „ura“. Apoi Lantenac, nesmintit, Își amintește că el, cel decorat, e răspunzător de incident și ordonă să fie Împușcat. Splendid acest Lantenac, virtuos, drept și incoruptibil! Tot așa a făcut cu mine doctorul Wagner: m-a onorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
combinezoane negre, cu cagulă pe față și puști în mâini. Mulțimea vuia isterizată. Câțiva bărbați scoși din minți alergară până în fața porții metalice și, dezgolindu-și piepturile, îi sfidară pe lunetiștii care îi ținteau: trageți, mă, asasinilor! hai, omorâți-ne! Gloata se năpusti spre zid urlând. Soldații începură să tragă cu gloanțe de cauciuc și să arunce cu bombe fumigene. Oamenii le respingeau cu piciorul, ca pe niște mingi ori comete cu coadă vineție, albastră, portocalie. Printre rebeli, în linia întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o coroniță din frunze pentru Izaura și Dedi una pentru Prințesa și le așează pe capul fetelor. Izaura începe să cânte fiindcă ea mai făcuse pe paparuda. — "Paparugă, rugă E-an ieși dă ne udă Cu găleata, lată Peste toată gloata Bumburel d-argint Vărsat pă pământ Ploaie, Doamne, ploaie Locuri să să moaie.” Rusalda toarnă apa peste Izaura care se bucură. — Ah! Ce bine e! Ce răcoare! Prințesa este descumpănită că nu știa cântecul. Izaura îl cântă împreună cu ea până
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se mai putea opri, întocmai ca alergătorul, care din greșeală și-a luat vânt pe o coastă piezișă și e dus la vale irezistibil, deși știe că se apropie de o prăpastie. Efectul dojanei de altminteri îl încuraja să continue. Gloata de țărani amuțea pe măsură ce glasul lui se înăsprea și biciuia. Parcă instinctul de frică și supunere s-ar fi redeșteptat brusc în sufletele tuturor, oamenii clătinau din cap îngrijorați sau murmurau scuze monosilabice. Pe când cuvintele bătrânului Iuga șerpuiau amenințător peste
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bine pe vrăjmași și să-i înfrunte. 0 comandă aspră răsună în vârful coloanei militare. Două companii se desfășurară în linie, una în dreapta și alta în stânga șoselei, oprindu-se apoi la o distanță numai de vreo sută de pași de gloatele țărănești. Intre ele, pe șosea, apărea trăsura prefectului Baloleanu, escortată de maiorul călare. ― Calm, domnule maior! Să nu ne pierdem calmul! bolborosi Baloleanu, foarte galben, coborând șovăitor din caleașcă, urmat de primul-procuror, care părea cel mai liniștit dintre toți. ― Cum
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fraților!... Prefectul împietrise pe șosea, privind vălmășagul de țărani și murmurând în neștire: ― Calm, calm, domnilor... Primul-procuror Grecescu rămăsese câțiva pași mai înapoi, iar maiorul, abia strunindu-și nerăbdarea, gâdila cu pintenii coastele calului, care dansa și trepida. Apoi din gloata țărănească țâșni deodată Anghelina lui Nistor Mucenicu, cu copilașul cel mic în brațe, cu basmaua alunecată pe spate și părul ciufulit. Ajunse până aproape de Baloleanu, zbierând și blestemând cu un glas desperat. Ca și când ar fi vrut s-o apere, Anton
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și să... Cuvintele se revărsau ca o vâltoare de scântei gata să aprindă tot ce întîlnește în cale. Glasul se ridica stăpânitor peste vuietul mulțimii, parc-ar fi fost al unui cântăreț extraordinar acompaniat de un uriaș cor barbar. În fața gloatelor gălăgioase soldații, de o parte și alta a șoselei, stăteau neclintiți, negri și reci ca niște mașini în formă de oameni. Numai ochii pe fețele negricioase clipeau cu luciri arzătoare. Pe șosea, între cele două ziduri de soldați, ca într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi apărat de lupi, se avântau spre frontul trupelor. Maiorul Tănăsescu ridică cravașa. Două comenzi lacome fură subliniate de două zgomote metalice, simple, ritmice. Apoi, la intervale foarte scurte, se auzi foarte ascuțit numai câte un cuvânt scurt: ― ...ochi!... foc!... Gloatele de țărani se poticniră, parc-ar fi primit fiecare câte un pumn în piept, numai o clipă, cât pârâi salva și până când țevile cu gura fumegândă alb reveniră în poziția orizontală. Trâmbița nu-și întrerupse deloc țipetele de aramă... Zdrențele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Mai departe, Nicolae Dragoș se zvârcolea să se apropie de Petre, să schimbe împreună două vorbe. Dar mulțimea îngrozită îi cuprindea pe toți, irezistibil, în aceeași fugă dezmățată, spre un adăpost împotriva morții care le țiuise tuturor în urechi... În urma gloatei fugare un detașament de soldați pornise pe șoseaua presărată cu cadavre. În frunte pășea un lanț strâns de trăgători, cu armele gata de a trage, ocupând corpul șoselei din șanț în șanț, iar pe amândouă marginile câte un pluton în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Mc 15,15). Încă o dată, manevra sa nu denotă slăbiciune. Într-adevăr, în acest caz, Pilat era interesat să nu-și ofenseze aliații, pe mai marii preoților. Când a mai avut alte neînțelegeri, guvernatorul roman a intrat în conflict cu „gloata” sau cu oamenii de rând, nu cu mai marii preoților. În acest caz nu a făcut decât să îndeplinească doleanțele mai marilor preoților, dar nu înainte de a se asigura că, acționând în acest mod, nu făcea nicio greșeală. Eliberându-l
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ți-ar măguli, ca oricărui om, vanitatea, mai ales că, pentru stângăciile tale în lume, tu singur știi cât ai pătimit. Dar nimeni nu poate să spună că te-a văzut într-o situație neonorabilă : nu te-ai aflat în gloata care a strigat „Jos guvernul !“. Nici nu te-ai numărat printre cei care au spart geamurile la redacția progermană a Steagului. Nimic nu te-a abătut de la acel principiu pe care nu vei considera niciodată că l-ai repetat îndestul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
urale, oamenii se detașară din întuneric și se îngrămădiră în pătratul de lumină. Scena dinăuntru era perfect vizibilă. Cu fața spre fereastră, se afla George. Lipită de fereastră, cu profilul spre spectatori, stătea Hattie, care tocmai ridicase brutal storurile. În timp ce gloata urmărea spectacolul hlizindu-se și înghiontindu-se, George se repezi la fată. Era clar că voia să tragă din nou storurile în jos. Dar Hattie, cu un gest de sfidare autoritară, își întinsese brațul alb, cu mâneca jachetei suflecată, barând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
controlate sunt băile și bazinele. Dar anumite considerații de prudență se opuneau acestei idei. Și, oricum, Vernon care privea Insitutul cu un sentiment posesiv, pentru că întreaga viață fusese legat de el - tatăl lui fiind inginer hidrolog - nu accepta ideea ca gloata să-și vâre picioarele în acest Sanctum Sanctorum 1). Cetățenii ascultau asigurările pe care le oferea el, după care comentau cu și mai mare înfrigurare ipotezele lor sinistre și ridicole. După ce priviră un timp jocul capricios al uriașului jet aburind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria, zisă Magdalina, din care ieșiseră șapte draci, 3. Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, și multe altele, care-L ajutau cu ce aveau. 4. Cînd s-a strîns o gloată mare, și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5. "Semănătorul a ieșit să-și semene sămînța. Pe cînd semăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: a fost călcată în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
să ascultați." 36. Cînd s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii au tăcut, și n-au spus, în zilele acelea, nimănui nimic din cele ce văzuseră. 37. A doua zi, cînd s-au coborît de pe munte, o gloată mare a întîmpinat pe Isus. 38. Și un om din mijlocul mulțimii a strigat: "Învățătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el. 39. Îl apucă un duh, și deodată răcnește; și duhul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și a venit la ucenici; i-a găsit adormiți de întristare, 46. și le-a zis: "Pentru ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită." 47. Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Și cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute. 48. Și Isus i-a zis: "Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?" 49. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ști că Eu sunt Domnul, cel ce lovește! 10. Iată ziua! Iată-o că vine! Îți vine rîndul! Înflorește toiagul, odrăslește mîndria! 11. Silnicia s-a înălțat, ca să slujească de toiag răutății, nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu-i bocește! 12. Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mîhnească vînzătorul! Căci izbucnește mînia împotriva întregii lor mulțimi. 13. Nu, vînzătorul nu va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
da în mîinile lor, îți voi surpa casele de curvie, și îți vor nimici înălțimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îți vor lua toată podoaba de pietre scumpe, și te vor lăsa goală, goală de tot. 40. Vor aduce gloata împotriva ta, te vor ucide cu pietre și te vor străpunge cu lovituri de sabie. 41. Îți vor arde casele cu foc, și se vor răzbuna pe tine, înaintea unei mulțimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
aceea, oamenii fără prihană le vor osîndi, cum se osîndesc femeile preacurve, cum se osîndesc cele ce varsă sînge; căci sunt preacurve, și au sînge pe mîini. 46. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Voi aduce împotriva lor o mulțime de gloată mare, și le voi da pradă chinului și jafului. 47. Adunarea le va ucide cu pietre și le va doborî cu lovituri de sabie, le vor ucide fiii și fiicele lor, și le vor arde casele cu foc. 48. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
dacă vom bea din apa ta, eu și turmele mele, îți voi plăti prețul; nu-ți cer altceva decît să trec cu picioarele!" 20. El a răspuns: "Să nu cumva să treci!" Și Edom i-a ieșit înainte cu multă gloată și cu mînă tare. 21. Astfel Edom n-a vrut să lase pe Israel să treacă prin ținutul lui. Și Israel s-a abătut de la el. 22. Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat de la Cades, și a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
a fost achitat, însă primirea ostilă de care a avut parte următoarea sa tragedie l-a silit să priceapă că era mai bine să părăsească Atena. Platon, încercînd să-l apere pe Socrate, n-a putut-o face din pricina urletelor gloatei. Fidias a trebuit să plece din Atena după un scandal în care a fost învinuit că și-a însușit o parte din aurul și din fildeșul destinate statuii criselefantine a Athenei. Mitologia dezvăluie și ea zone mai puțin olimpiene ale
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și pe malul râului. Aviația mică lansatoare de săgeți și navetele spațiale de război pluteau pe deasupra capului iar patrulele de pedestrași erau în misiune, păzind orice încercare de a pătrunde pe proprietate. - Drumurile erau efectiv pustii. Era prea devreme pentru gloatele din Linn care, așa cum raportau scuterele aeriene cercetase, fugeau din orașul capturat pe porțile care în plină după-amiază erau încă deschise. În timpul ultimei zile dinaintea lăsării întunericului, patrulele aeriene au raportat că porțile se închideau una câte una și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
și pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47. Dar dacă nu credeți cele scrise de el, cum veți crede cuvintele Mele?" $6 1. După aceea, Isus S-a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei. 2. O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. 3. Isus S-a suit pe munte, și ședea acolo cu ucenicii Săi. 4. Paștele, praznicul Iudeilor, erau aproape. 5. Isus Și-a ridicat ochii, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]