728 matches
-
Le Compte împotriva Belgiei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1994, pronunțată în Cauza Ortenberg împotriva Austriei, paragraful 31, Hotărârea din 27 mai 2003, pronunțată în Cauza Crișan împotriva României, paragrafele 24-30, Hotărârea din 16 septembrie 2003, pronunțată în Cauza Glod împotriva României, paragrafele 35-40, sau Hotărârea din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Backovic împotriva Șerbiei, paragraful 46 și următoarele]. În același sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 406 din 14 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 401 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278947_a_280276]
-
Vețel Refacere podeț pe DJ 248A, Țibănești sat Războieni Refacere 2 podețe localitatea Mironeasa Refacere strada Brusturi 1,4 km, strada Valea Tisei │ │ │ │ │2,2 km, strada Joseni 2,1 km, strada Mioriței 2 km, 2,3 km în sat Glod │Comuna Strâmtura │ 107 Refacere uliță: 1 km în zona Valea Popii, sat Sârbi Refacerea unui podeț avariat în sat Sârbi Refacere ulițe sătești: 2,9 km sat Poienile Izei │Comuna Poienile Izei │ 47 3,5 KM în sat Copalnic Mănăștur
HOTĂRÂRE nr. 975 din 21 decembrie 2016 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278405_a_279734]
-
în localitatea Dragomirești Refacere strada Brusturi 1,4 km, strada Valea Tisei 2,2 km, │ │ │ │ │strada Joseni 2,1 km, strada Mioriței 2 km; Refacerea strada Poieniței 0,8 km, strada Ursoaiei 1,2 km, 2,3 km în sat Glod │Comuna Strâmtura │ 52 Refacere uliță în zona Valea Liheteasca și valea Cireși: Refacere mal pe o distanță de 0,5 km pe Valea Unghioasei, │ │ │ │ │adiacent drumului de acces la gospodării, în sat Budești Refacere uliță: 1 km în zona Valea
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
în localitatea Dragomirești Refacere strada Brusturi 1,4 km, strada Valea Tisei 2,2 km, │ │ │ │ │strada Joseni 2,1 km, strada Mioriței 2 km; Refacerea strada Poieniței 0,8 km, strada Ursoaiei 1,2 km, 2,3 km în sat Glod │Comuna Strâmtura │ 52 Refacere uliță în zona Valea Liheteasca și valea Cireși: Refacere mal pe o distanță de 0,5 km pe Valea Unghioasei, │ │ │ │ │adiacent drumului de acces la gospodării, în sat Budești Refacere uliță: 1 km în zona Valea
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
spaimă urât și târziu în preajma lor vaet și hulă scârnă aruncată pe flori cărți făcute scrum vaca Domnului strivită cu bocancul încrâncenare și ei călare pe suflete hrănindu-le cu murdărie cu smârc și otravă grâu stricat cântece cu moarte gloduri și ei cu gheara înfiptă în gâtul tatălui și ei descărcând pubelele eșecului în ochiul mamei curat hohotind hohotind șterge-i Doamne din lume șterge-le numele din catastifele tale adu zăpezile copilăriei florile de cireș plânsul în sughițuri al
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
plășii Comănești, având 3920 de locuitori în satele Comănești, Lăloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele și Șupanu, după ce satele Asău și Lunca-Asău s-au separat pentru a forma comuna Asău. În 1931, comunei Comănești i s-au alipit și satele Gloduri, Leorda, Șipoteni și Vermești ale fostei comune Văsâești, desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești, apoi desființat și comasat cu localitatea Comănești. În Comănești se află
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
satele Gârlele Găzăriei, Lucăcești, Tazlău de Sus, Valea Arinilor și Bolătău (după speararea satului Asău pentru a forma o comună de sine stătătoare), sate ce aveau o populație totală de 3580 de locuitori. Comuna Văsâești avea 3414 locuitori în satele Glodurile, Hângani, Leorda, Șipoteni, Văsâești și Vermești. În 1931, comuna Văsâești fusese desființată, fiind împărțită între comuna Comănești (satele Glodurile, Vermești, Șipoteni și Leorda) și orașul Moinești (satele Hângani și Văsâești). În 1950, Moinești a devenit oraș raional, reședință a raionului
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
comună de sine stătătoare), sate ce aveau o populație totală de 3580 de locuitori. Comuna Văsâești avea 3414 locuitori în satele Glodurile, Hângani, Leorda, Șipoteni, Văsâești și Vermești. În 1931, comuna Văsâești fusese desființată, fiind împărțită între comuna Comănești (satele Glodurile, Vermești, Șipoteni și Leorda) și orașul Moinești (satele Hângani și Văsâești). În 1950, Moinești a devenit oraș raional, reședință a raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1964, comuna Lucăcești a fost desființată și ea, orașului Moinești revenindu-i satul de
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Pe lângă satul Tisău, în zona depresiunii Nișcov se aflau la începutul secolului al XIX-lea și satele Haleș și Linia-Ciolanul. La începutul secolului al XX-lea, comuna făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din cătunele: Glodul, Haleș, Leiculești, Linia-Ciolanu, Pisculeni, Tisău, Sf. Gheorghe-Nou, Strejeni, Valea Caprei și Valea Rea, având o populație totală de 2650 de locuitori. În comună funcționau 6 mori, un făcău, o școală în Valea Rea și 7 biserici ortodoxe (inclusiv cele ale
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
din Iași, construit la începutul secolului al XIX-lea. Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași. În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul ""Odă cătră Bahlui"", în care descrie râul Bahlui ca fiind plin de glod și lăcaș al broaștelor, iar nasul său se plânge că trebuie să se "cârnească din loc" în apropierea podului peste râu. <poem>""Adeseori departe de-a lumei triste valuri, Cu pasuri regulate eu măsur al tău pod, "Bahlui! locaș de
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
loc" în apropierea podului peste râu. <poem>""Adeseori departe de-a lumei triste valuri, Cu pasuri regulate eu măsur al tău pod, "Bahlui! locaș de broaște! râu tainic, fără maluri, Ce dormi chiar ca un pașă, pe patul tău de glod, ""Trecut-au, zic atunce, a tale negre unde "Ca gloria, ca viața, ca visul de noroc!" ""Ba n-au trecut, stăpâne! trist nasul îmi răspunde "Eu le simțesc prea bine, căci mă cârnesc din loc"."</poem> Un alt scriitor care
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
învecinează cu cele ale satelor Șoimuș și Bucerdea Grânoasă, la sud cu ale Căpudului și Cisteiului, la vest cu cel al orașului Teiuș, iar la nord cu cele ale satelor Beldiu și Meșcreac. Cu excepția reliefului care impune unele restricții - Dl. Gloduri (448,5 m), Dl. La Cruce (410,9 m), Dl. Perii Căpudului (414 m) etc. care se înscriu în Dealurile Lopadei și pe care se extind vatra și moșia satului, sunt alcătuiți din roci plastice, argile și marno-argile, intercalate cu
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
a așezării reiese și din denumirile date variatelor forme de relief a dealurilor, a văilor și a ,câmpurilor”(pământul arabil, situat in diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice specifice graiului și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii-calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor-
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
ultimul dintre ele, începând cu secolul al XVIII-lea, vinul de la Chelința era la mare căutare în capitala imperială, Viena. Pârâurile, denumite de către localnici, văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au de asemenea, nume sugestive: Valea Hotarului; Valea Glodului; Valea Poieniței; Valea Lespezoaia; Valea Purcaretului; Valea Morii; Valea Dealului Mare; Valea Îngustului; Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor, sunt legate de acelea al dealurilor, dovada imediată vecinătate a acestora. Organizarea hotarnică a satului este legată de
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
văilor, sunt legate de acelea al dealurilor, dovada imediată vecinătate a acestora. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Rituri; Carașeu; Arini; Câmpul de Sus; Sub Vii; La Bălți; La Gloduri; Pitioaia; Braniște; Șesuri; Furnicar; Răchiți; Sighileți; toate exprimă particulărități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
Giulești, Vadul Izei, Oncești și este srăbătută de râul Mara și alte două pâraie. Localitate este împărțită în mai multe cartiere sau zone: cartierul Josani, adică partea de jos a satului care este așezată de-alungul șoselei DN 18; cartierul Valea Glodului; cartierul Poderei; cartierul Hagău; cartierul Gorgan; cartierul Capu Câmpului; cartierul Susani; cartierul Valea Arji; cartierul Arini; cartierul Mociră. Localitatea are trei ulițe principale de-alungul cărora sunt așezate casele: ulița mică sau ulița adunării; ulița mare sau ulița curții (denumirea veche
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
Lapoș este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Glod, Lapoș (reședința), Lăpoșel și Pietricica. Comuna este situată în partea de est a județului Prahova, la limita cu județul Buzău, la izvoarele râului Cricovul Sărat și ale Nișcovului. Este deservită de șoseaua județeană DJ235, care o leagă spre vest de
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era formată din satele Pietricica, Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău, În perioada interbelică, comunei i s-a arondat cătunul Glod, împreună cu satele Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău, În perioada interbelică, comunei i s-a arondat cătunul Glod, împreună cu satele Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, comuna a trecut la județul
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
și Comuna Almașu Mic de Munte, aparținând raionului Albă. Din punct de vedere geografic satul este situat în prelungirile deluroase ale Apusenilor, pe valea râului Geoagiu. Satul are ca vecini: - în partea de Nord-Est: Almasu de Mijloc, Almasu Mare, Nadastia, Glodul și Cibul. Zona este bogată în elemente carstice (chei și peșteri). - la Sud-Est: Ardeul cu cheile aferente (855 m) și Balsa, centrul administrativ al comunei. - la Sud-Vest: satele Voia, cătunul Burtuca, Galbina cu vârful Oancii (906 m). - în partea de
Almașu Mic de Munte, Hunedoara () [Corola-website/Science/300534_a_301863]
-
Izvoru Berheciului (în trecut, Târgu Gloduri, Gloduri, și Obârșia) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
Izvoru Berheciului (în trecut, Târgu Gloduri, Gloduri, și Obârșia) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,8%). Pentru 4,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Glodurile", făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Târgu-Glodurile și Gloduri, având în total 533 de locuitori. În comună existau o școală mixtă deschisă la Târgu Glodurile în 1874 și o biserică ridicată
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
8%). Pentru 4,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Glodurile", făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Târgu-Glodurile și Gloduri, având în total 533 de locuitori. În comună existau o școală mixtă deschisă la Târgu Glodurile în 1874 și o biserică ridicată în 1853. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obârșia
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]