858 matches
-
am fost eu de acord. Ed nu era prea convins. Dar cu siguranță filmele te transportă în realitatea altcuiva. Nu afli nimic despre tine însuți. Poate că nu vreau să aflu nimic despre mine însămi, am răspuns pe un ton glumeț. Ed mă mângâie pe față. — Eu cred că merită să încerce cineva să te cunoască. De ce n-ai încerca chiar tu acest lucru? A fost o întreaga aventură să mă introducă în mașină. Exista posibilitatea ca rigor mortis să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ai primit înapoi. Dar, când i-am întâlnit pe ceilalți, mi-am dat seama că e doar un aranjament temporar. — O să țin minte regula asta pentru data viitoare când plănuiesc o orgie nocturnă secretă, am spus eu pe un ton glumeț. Un singur bărbat - suspect, trei bărbați - dincolo de orice suspiciune. Acum era rândul meu să-i spun că de fapt mă împăcasem cu Mark, că numai acest aranjament era ceva mai boem. Dar nu am făcut-o. Tally avea dreptate. Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
În vacanță. În acest scop, exageră puțin farmecele aspectului său actual În scrisoare. „Vremea e strălucitoare - laguna sclipește și palatele vechi, cu fațade de marmură, te așteaptă nerăbdătoare“, scria el. Du Maurier Îi trimise ca răspuns o epistolă lungă, locvace, glumeț invidioasă. „Florența, Veneția - pentru mine cuvintele acestea sunt magice - Dar nu văd cum aș putea vreodată vedea ce reprezintă ele. Viața ta pare să fie Încântătoare - să iernezi În asemenea locuri, cu o ocupație Încântătoare, care nu depinde de agilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vârful nasului, n-a captat evoluția Înregistrată Între timp, care stătea mărturie, și s-a mărginit să deplângă lipsa frunzelor, fructelor și picioarelor. Rezultatele campaniei, pe care nu șovăi s-o calific drept imprudentă, nu s-au lăsat așteptate. Publicul, glumeț și credul la Început, a prins să acumuleze tensiuni și, toți ca unul, au pus foc expoziției chiar În ajunul zilei de naștere a sculptorului, care a suferit importante stâlcituri, datorită impactului cioburilor de cărămidă cu regiunea vulgar numită fesier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
înapoi. O să treacă de ora lui de culcare. — O dată n-o fi foc. Doar e ziua lui de naștere. Începuse genericul și privirea îmi era țintuită de ecran. Filmul era alb-negru și muzica, deși nu era lipsită de o notă glumeață, îmi trezea presentimente negre. Și mai e și cina, șopti mama. Ce facem cu cina? — Nu știu. O să ne oprim undeva pe drum. — Dar atunci o s-ajungem și mai târziu. — Nu poți să te potolești și să te bucuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Am luat o hotărâre în privința cărții tale, Michael. M-am așezat imediat. — Da? — O, da. Altminteri nu te-aș fi chemat aici. Nici unul din nou nu scoase o vorbă câteva secunde. — Și...? Patrick se lăsă pe speteaza scaunului și zâmbi glumeț. — Mai întâi cred că ar fi bine să-mi vorbești un pic despre ea. Despre ce se află în spatele ei. De ce ai scris o carte despre familia Winshaw? De ce ai scris despre ei o carte care pare să fi început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sunt prea multe păsări. — Nu-ți fac nimic. Dar poate le fac eu. — Nu, nu se întâmplă nimic. Adică, încearcă să nu calci prea multe în picioare. Dar oricum sunt printre ele câteva moarte. Nu-ți face probleme. Ești cam glumeț, omule. Cel de-al doilea bărbat se întoarse și ieși prin deschizătura ușii. L-am văzut pe fermier urmându-l. — Unde te duci? — Nici nu mă gândesc să calc în picioare găinile alea nenorocite ca să-ți verific circuitul. — Ascultă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
familiară lui Kay. Brusc Își aminti o după-amiază petrecută aici În trecut... — Știi, cred că am venit aici cu Julia, zise ea fără să vrea. — Cu Julia? o Întrebă Helen. CÎnd s-a Întîmplat asta? Vorbea cu o notă voit glumeață, dar și timidă. Fir-ar să fie Își zise Kay. — O, cu mulți ani În urmă, nu mai știu. Îmi amintesc de un pod sau ceva de genul ăsta. — Ce fel de pod? — Un pod obișnuit. De fapt, un pod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
porcăria aia de sită? Richard pare dintr-odată mai bătrân. Linia Încruntată dintre sprâncenele soțului meu, cândva un semn de exclamare amuzat, s-a adâncit și s-a transformat Într-o ușă cu zăbrele fără ca eu să observ. Minunatul și glumețul meu Richard, care mă privea cândva așa cum Dennis Quaid o privea pe Ellen Barkin În Polițiști corupți, iar acum, după 13 ani de parteneriat caracterizat de egalitate și sprijin reciproc, mă privește așa cum un câine beagle din care iese fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ulei de măsline sienez cu o fundă de mătase. Port un șorț foarte drăguț de la Cath Widston cu imprimeu floral retro, care adaugă o notă ironică la rolul de gospodină din anii ’50 și-n același timp marchează o distanță glumeață de servitutea domestică Îngrozitoare a femeilor din generația mamei mele. Tot ce se poate. M-am gândit deja și la o vestimentație lejeră de gazdă În care să mă schimb cu câteva secunde Înainte de a sosi musafirii: blugi Earl și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în sine. Putea fi oricine altcineva acolo sus. încercase să ia totul în glumă. Să râdă singur de aspectul de mumie pe care îl avea, bandajat de sus până jos și înțepenit în pat. Vorbise pe un ton liniștitor, aproape glumeț, cu Bobo și cu domnul Scarlat, dar mai cu seamă cu Anda, care apăruse la spital într-o vizită-fulger, vaporoasă și parfumată. îi povestise pe scurt nefericita întâmplare, încercând să minimalizeze durerea fizică și declarând că accidentul nu a fost
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
privește către Smaranda. Rochia de seară, pur și simplu îi flatează silueta desăvârșită a trupului. Un lănțișor din aur, tip choker 33, accentuează frumusețea gâtului lung și subțire. Minunată! Cine? Eu sau toaleta mea? Face o piruetă cu o căutătură glumeață pe față. Amândouă, pentru că una pune în valoare pe cealaltă. Se apropie de ea și o sărută pătimaș, într-o explozie de pasionalitate febrilă, apoi o îndepărtează puțin ca să-i poată privi lung fața stăpânită de o emoție intensă, reținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
așteaptă răbdătoare, parcată chiar lângă intrare. Politicos, Marius deschide portiera în fața fetei. Așteaptă să urce, apoi ocolește prin față, către scaunul șoferului. Răsucește cheia în contact, turează un pic motorul, apoi pornește. Unde dorește mademoiselle să meargă? întreabă cu glas glumeț Marius. La Continental putem asculta un jazz de calitate. Nu, răspunde ea cu voce alintată din spatele somptuosului guler de hermină, la Athénée Palace. "Când vrea fetița ta ceva, Dă-i tot ce-i cere inima..." începe el să fredoneze zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a doua zi programul urma aceeași desfășurare monotonă. Știi, uneori mă întreb dacă va veni vremea când să nu mă mai părăsești. Dar nici nu poate fi vorba de asta. Vocea tristă a Smarandei îl îndeamnă să declare teatral și glumeț: A te părăsi pe tine, înseamnă a părăsi sufletul meu. Iată primul compliment venind din partea ta după mult timp! Râde. Aveam nevoie de un cuvânt drăguț. Mă bucur că râzi draga mea. Da, ai acest efect tonic asupra mea. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a burgejilor și oamenii își șoptesc la ureche că întreaga capitală sau măcar unele cartiere vor zbura în aer prin mijlocul dinamitului pe care hornarii îl vor pune pe drumuri. Toate acestea se spun firește într-un ton pe jumătate glumeț: însă bagi în curând de seamă că această veselie prefăcută ascunde o neliniște reală și că viitorul se anunță plin de nouri grei. În aceste proclamații, dintre cari una din cele din urmă poartă titlul Moarte pentru moarte, se găsește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
advocatul ăsta? " ne întrebarăm noi atunci; și ca să scăpăm de tăcăitură, ne hotărârăm a-i spune astăzi ca Mușat: "De, domnule avocat, o fi și cum zici dumneata". * Acum, lăsând de-o parte povestea înțeleptului Mușat, să vorbim mai puțin glumeț. Punem o dată pentru totdeauna o întrebare organului marelui om de stat: la ce servește discuția de cuvinte, șicana de vorbe fără fond? Este Centrul un mare partid sau nu? Daca ar fi mare, buzumflarea "Presei" n-ar avea înțeles; vorbele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-acolo anecdote dacă or să mai aibă chef, și dai două lovituri deodată, fertilizezi Dobrogea, despre care mi s-a spus că suferă de lipsă de apă, și deschizi o cale spre mare și scapi și de acești inși glumeți... O să-ți dau și unele excavatoare și echipament electric, să ridici ici colo uzine electrice, și o să-ți dau ceva cadre de-ale noastre care au mai făcut canale. Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca să te folosești. Succesele mele nu apăreau aleatoriu; dimpotrivă, aș spune că intrau în niște parametri exacți. Minciunile serveau, pe rând sau laolaltă, proceselor de cucerire, menținere și înlocuire. Le sortam pe categorii, ca femeile cărora le erau destinate: urâte, glumețe, serioase, simpatice, frumoase, complicate, rafinate. Întotdeauna se nimerea cineva în plasă. Nu trebuia să-mi fac griji pentru victime, aproape că veneau singure la mine, atrase de farmecul savant și-otrăvitor al vorbelor specific profesorilor de literatură. Indivizii te puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
21 ianuarie 1881] {EminescuOpXII 40} ["ARE HAZ "ROMÎNUL"... "] Are haz "Romînul". Pe cât timp d. C. A. Rosetti se mărginea a-și arunca în lume logosurile apocaliptice sau d. Costinescu apărarea celei mai populare cestiuni, a răscumpărării, lucrul era mai puțin glumeț; ba fondul discuțiunii: îmbogățirea patrioților prin pensii reversibile și prin speculă la bursa asupra hârtiilor ce făceau 18 și aveau a se cumpăra cu 60 la sută, fondul zicem, era chiar foarte trist și dezgustător. Acum însă "Romînul" face istorie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mișcare agrară. Codicile lui Matei Basarab și Vasile Lupu sunt mai mult de drept canonic, pentru regula clerului și pentru exercițiul* politiei morale din partea* sfintei noastre biserici. Viteaz în războaie, muncitor și cinstit în timp de pace, grăitor de adevăr, glumeț și senin, drept și bun la inimă ca un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie. (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec, Pilat grec, Leca bulgar. ) {EminescuOpXII 460} ["CEEA CE-MI ROADE INIMA
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
privilegiul unui artist să poată să vină cu un suflu vital și după moarte, în cazul lui Roethke acest lucru fiind produs prin volumul apărut un an după trecerea în neființă, The Far Field (câmpul îndepărtat), 1964. După stilul uneori glumeț și jucăuș al volumului precedent, influențat de tânăra alteritate constitutivă la care se referea, și prin care se definea, în poemul menționat puțin mai sus, după radicalismul vegetal al fiului pierdut, Roethke devine la fel de american ca și Whitman în explorarea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
satului (Ce este literatura „țărănistă”?) și cultivarea gustului pentru citit (Înmulțirea cititorilor), se ridică împotriva falselor etichetări (aplicarea greșită a termenului „eminescianism” de către Gh. Adamescu), împotriva invaziei în literatură a „bătrânilor” (Literatura de moși, În jurul căprarului Gheorghiță). În articolul Faza glumeață el atacă exagerările în lupta împotriva „franțuzomaniei”, pledând pentru libertatea deplină a creației (Libertatea artistului) și pentru necesitatea ca poeții să țină pasul cu gustul publicului modern, deoarece „cetățile moderne se iau cu arme moderne” (Cei rămași în urmă). Criticul
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
forma articulată: azilele (Pro TV, 5.XI.2007). 3.2. Forme analitice 3.2.1. Exprimările analitice din limba populară ale construcțiilor cazuale apar și în registrul standard din mass-media; uneori sunt folosite spontan, alteori cu o intenție de familiaritate glumeață. S-au înregistrat mai ales construcțiile cu articolul lu(i) antepus, devenit marcă de caz pentru nume proprii feminine care ar putea primi desinență - torționarul lui Elisabeta Rizea (TVR Cultural, 23.X.2007), blogul lui Ioana Dobre (Antena 1, 29
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
destul de deștept, tată.” Până aici, un tip nou de personaj, un fel de „antierou”. Care nu va fi dojenit, lămurit, ajutat de nici un secretar de partid. Cuvinte ca „partid” și „comunist” nu apar în film, „tovarăși” se rostește în regim glumeț. Acțiunea nu se învârte în jurul unor probleme de producție, poveștile sentimentale primează. Vedem, în premieră absolută, două tinere în furou, interpretate de frumoasele Irina Petrescu și Carmen Galin. Avem și o secvență „de pat” între Dan Nuțu și Mariana Mihuț
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și Ripu în Reconstituirea (George Mihăiță și Vladimir Găitan) sau Puștiul în Concurs al aceluiași Dan Pița, întruchipat de Claudiu Bleonț. Băiatul este pașnic, nu vrea să supere pe nimeni, uneori e contemplativ, cu un vag aer poetic, alteori e glumeț sau înfrățit cu natura. El reprezintă firescul, necontrafăcutul, în antiteză cu „ștablișmentul” artificial, constipat, agresiv, găunos. Faleze de nisip se deschide cu silueta subțiratică a băiatului Vasile care, după ce hrănește un câine vagabond, o curtează pe turcoaica Oana Pellea, își
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]