1,551 matches
-
întocmit de Ion Mușlea (în 1929), epigrame inedite de Cincinat Pavelescu și Vasile Bogrea, articole științifice, când și când o cronică sportivă și cronica măruntă, chestionare, aforisme, ilustrații îmbogățesc sumarul. Alți colaboratori: Gh. Tulbure, Grigore Popa, I. U. Soricu, Ion Gorun, Teodor Scarlat, Elena Farago, Aurel Decei, Vasile Bucur, Liviu Jurchescu, Ion Chelcea, Petru Suciu, Tiberiu Boldur, Al. Borza, Simion Mehedinți, D. Ciurezu. M. W.
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
I. Nenițescu, Maria Ciobanu, Ștefan Bălcești, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. Se reproduce, de asemenea, proză de Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Al. Vlahuță, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu, Calistrat Hogaș, D. Anghel, Gh. Brăescu, Ion Gorun, Ion Popovici-Bănățeanul, Liviu Marian. Teatrul e ilustrat de poemul istoric într-un act Darul voievozilor de Ștefan Bălcești. Apar traduceri din Tolstoi, Turgheniev, Giovanni Papini ș.a., sunt republicate comentariile lui D. Anghel la volumul Povești din vremea de demult de
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
Academiei Române la începutul anului 1902. Poeții acestei etape sunt Al. Vlahuță, G. Coșbuc (Fragment epic), care dă și traduceri din Divina Comedie de Dante ori din Odiseea lui Homer, alături de Maria Cunțan, Samson Bodnărescu, iar proza e ilustrată de Ion Gorun, Constanța Hodoș, George Moroianu, Zaharia Bârsan. În numărul 13/1902 Al. Davila tipărește un fragment din Vlaicu-Vodă. Se publică traduceri din Gottfried Bürger, Ada Negri, Paul Verlaine; în numărul 32/1902 apare studiul Humorul lui Eminescu, aparținând lui Ilarie Chendi
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
E. Lovinescu - civilizația românească modernă începe să dialogheze de la egal la egal cu modelele sale occidentale. Alți colaboratori: Mihai Moșandrei, Virgiliu Monda (care semnează și Virgiliu Moscovici), Mihail Lungianu, Mihail Iorgulescu, D. Iov, Constanța Marino-Moscu, Liviu Marian, George Gregorian, Ion Gorun, Al. Bilciurescu. I.I.
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Arghezi, F. Aderca, Petre Locusteanu (care folosește frecvent pseudonimul Sfredeluș), Traian G. Stoienescu, N. I. Porfiriu (sub pseudonimul Escamillo), Ion Scurtu, Ion C. Bacalbașa, Radu Corbea, Z. C. Arbore, Ion Lupu, Ilie Bărbulescu, C. I. Dicescu, Ion Rădulescu-Joldea, Al. Filipescu, Ion Gorun, Ion D. Filitti, Emil Isac, C. Stere (rar, în 1915), I. Radian. O rubrică permanentă, „Săptămâna literară”, ce cuprinde însemnări și recenzii, este asigurată în 1910-1912 de Ion Scurtu. Cronica teatrală, la început nesemnată, este ținută de N. Pora și
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
de liniști / ale pomului cer” (Sap la rădăcina cerului). Viziunea geologică din poeme produce un amestec al regnurilor, generator de cântec: „o piatră a crescut / într-un copac”, „adunată-n bob de piatră, / lumea plânge”. Câteva teme din primul volum (Gorunul lui Horia, Strămoșii) vor trece uneori într-o bună poezie a pământului românesc (Țara). În versurile din Cântece și descântece de piatră, dar mai ales în cele din Târziul clipei, se observă o glisare către un expresionism cu mesaj politic
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
2; „Portretele lui Eminescu”, CL, 1904, 2; N. Iorga, Cel dintâi volum din operele în proză ale lui Eminescu, „Sămănătorul”, 1905, 28; Mihail Dragomirescu, Puterea neputinței, CVC, 1908, 625-629; Vasile Savel, Mihai Eminescu, „Poezii”, „Minerva”, 1908, 13; I. G. [Ion Gorun], Mihai Eminescu, „Scrieri politice și literare”, „Revista noastră”, 1908, 10; Mihail Dragomirescu, Mihai Eminescu, „Poezii”, CVC, 1909, 5; I. U. Soricu, Scrisori din București, „Tribuna poporului”, 1910, 264; N. Georgescu-Tistu, Ion Scurtu, DR, 1921-1922; Sextil Pușcariu, Ion Scurtu, „Cuget românesc
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
muncii scriitorilor (pe care îi dorea mai curând răspânditori decât creatori de cultură), îl preocupa eficiența imediată a producției literare, arta apreciind-o numai întrucât sporea această eficiență. De aici, prețuirea unor autori cu totul modești, ca Vasile Pop, Ion Gorun, Constanța Hodoș, George Vâlsan, Teodor Cercel, Ioan Adam ș.a., și respingerea lui Calistrat Hogaș, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu ș. a. Toate raționamentele doctrinarului purced de la ideea priorității factorului moral. Prin transformarea conștiințelor avea să se transforme societatea. Factorul schimbării
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
și cuprinzător”. Pe lângă viața politică, ale cărei tropisme sunt consemnate printr-un baleiaj continuu și pasionat al întregului eșichier, publicația atinge și chestiuni proprii doar literaturii. Sunt recenzate, cu vădită condescendență, volume de versuri de Florian I. Becescu sau Ion Gorun, dar și Poezii de Octavian Goga (Un nou poet, Octavian Goga, 122/1905), carte în care, deși sunt evidențiate Dăscălița, Oltul, Noi, criticul nu reușește să vadă mai mult decât tematica specifică și un anume regionalism, la care trimite cu
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
B. P. Hasdeu, D. Petrino, Mihail Zamphirescu, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, I. Păun-Pincio, Traian Demetrescu, alături de versuri de Cornelia din Moldova, G. Murnu, Matilda Cugler-Poni, Th. M. Stoenescu, A. Steuerman, D. Teleor, Artur Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă o traducere din Henri Rochefort, sub titlul Întâmplări din viața-mi. Alte traduceri se fac din A. S. Pușkin (Răzbunarea damei de treflă) și din Paul Verlaine (poezia Mandolina, în versiunea lui Ernest Istrati
TRIBUNA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
Vasile E. Moldovan, Maria Cunțan, Al. Aciu, Maria Cioban, I. Ulpiu Traian, Ion Agârbiceanu, Petre Dulfu, Ion Scurtu, Iosif Velcean, Victor Bontescu, Th. D. Speranția, Emil Sabo, N. G. Rădulescu-Niger, Andrei Bârseanu, Nicu Dracinschi, Radu R. Rosetti, Constant Nutzescu, Ion Gorun, V. Demetrius. Proza aparține lui Jean Bart, George Coșbuc, Octavian Goga, Zaharia Bârsan, Andrei Naum, Nicolae A. Tempeanu, Ioan Horia, Traian Stoenescu, Gh. Silvan, Eugen Herovanu, I. E. Prodan, Ștefan Petică, Georginei Missici, Margaretei Moldovan, lui Th. Cornel, Alex. Țințariu ș.a.
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
activitate de „luminător” cultural: editează revistele „Steaua copiilor și a tinerimii” (1922-1923), „Amicul copiilor” (1924) ș.a., iar din 1925 figurează ca director al colecției „Lectura. Floarea literaturilor străine”, în care se publică nuvele din literatura universală. De altfel, împreună cu Ion Gorun, acum „compilează” Winetu de Karl May, însumând peste trei mii două sute de pagini, în mai bine de o sută cincizeci de fascicule. În anii ’30 se angajează în mișcarea comunistă, ilegală în epocă, iar mai târziu, în timpul regimului Ion Antonescu
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
note biobibliografice de Sorin Toma, București, 1997. Traduceri: Carmen Sylva, Versuri, București, 1897; Molière, Tartuffe, București, f.a.; reed. în Molière, Opere, II, București, 1955; Lev Tolstoi, Povestiri pentru copii, București, 1921; Karl May, Winetu, București, [1924-1925] (în colaborare cu Ion Gorun); Joseph-Arthur de Gobineau, Renașterea, București, [1925], Cesar Borgia, București, f.a.; I. H. Rosny, Cataclismul, București, 1925; Selma Lagerlöf, Prințesa păcii, București, [1926]; Guy de Maupassant, O aventură în tren, București, 1926; Aleksandr Neverov, În lumea lui Lenin și Troțki, București
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al. Ciura, Maria Cioban, Ion Gorun, Silvia Barcianu ș.a. Memorialistica și notele de călătorie sunt semnate de Ioan Slavici, G. Coșbuc, I. Russu-Șirianu, N. Dunăreanu, Iuliu U. Ioanovici, Al. T. Dumitrescu, N. Simulescu, I. T. Mera ș.a. Teatru scriu Petru Rusu, Emanoil Suciu și Tr. I.
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
Teatru scriu Petru Rusu, Emanoil Suciu și Tr. I. Magier. Sunt prezenți cu articole de critică și istorie literară, cronici și recenzii Ilarie Chendi, care aduce aici o contribuție substanțială, C. Dobrogeanu-Gherea (Țăranul în literatură), N. Iorga, G. Bogdan-Duică, Ion Gorun, Sever Septimiu Secula, Nicolae Oncu, I. Minea, D. Teleor, I. Russu-Șirianu, Nerva Hodoș, Dionisie Stoica ș.a. T.p. face loc și unor fragmente din culegeri de literatură populară realizate de Mihai Eminescu, Emilian Novacovici și S. Fl. Marian, precum și unor articole
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
cunoașterea în Transilvania a operei lui Mihai Eminescu, prin republicarea versurilor și prin comentarea operei poetului: studii scrise de G. Bogdan-Duică, Vasile Goldiș, A. C. Domșa, alături de amintirile lui A. C. Domșa, versuri închinate lui Eminescu, alcătuite de Al. I. Hodoș (Ion Gorun) etc. Principalii autori transilvăneni publicați de T. sunt Ioan Slavici și George Coșbuc. Cel puțin până când se va întoarce la București, Slavici a fost cel mai activ și mai conștiincios furnizor de scrieri beletristice și politice. Tot ceea ce s-a
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Enea Hodoș, Ion Gorun, Valeriu Braniște, Petre Dulfu, Silvestru Moldovan, Grigore Sima al lui Ion. În jurul anului 1900 au diferite contribuții Ilarie Chendi, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Andrei Bârseanu, Jean Bart. În T. apar numeroase traduceri, cele mai multe de bună calitate, din Lessing (o parte
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
de directivă, ci urmăreau să semnaleze și să comenteze în spirit neutru cărțile nou apărute, evenimentele mai însemnate ale vieții literare și intelectuale. În mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei sunt Iuliu I. Roșca (semnând Caros) și Ion Gorun (Al. I. Hodoș). Cu publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală sau muzicală dau George Ranetti și Grigore Ventura, iar Victor Anestin susține
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și povestiri, unele cu caracter satiric, ilustrând viața de fiecare zi a Bucureștilor, iar în foileton intră romane de aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de umor, cu parodii, cronici rimate, schițe, anecdote, ale căror subiecte sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o va ține până în 1914. Radu D. Rosetti este, din 1902, autorul unei „Cronici de joi”, George Murnu dă versuri, traduceri și articole pe teme culturale, cronica teatrală este semnată de Ion Gorun, Aurel Alexandrescu-Dorna, C. Xeni, iar după 1900 de Victor Eftimiu, Corneliu Moldovanu, Emil Nicolau. Cu articole despre Nicolae Grigorescu și despre viața artistică va colabora din nou, începând din 1908, Al. Vlahuță, autor și de nuvele (Din oastea cea nouă
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
colaborarea cu noi povestiri și schițe (Făcătoare de minuni..., Invitația, Sfânta Ghenoveva ș.a.); li se adaugă schimbul epistolar cu Al. Vlahuță, din care fac parte Politica și literatura sau Morală și educație. Proză publică și Emil Gârleanu (din 1910), Ion Gorun, Iuliu Dragomirescu, Ion Ionescu-Quintus (rubrica „Săptămânale”), Al. Cazaban, C. Cosco, Vartan Mestugean, Corneliu Moldovanu, Ion Foti, Ludovic Dauș, C.D. Anghel și din când în când Al. Macedonski. În fiecare săptămână, cu începere din 1912, Mihail Sadoveanu este prezent cu nuvele
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
acești primi ani ai „dezghețului ideologic”, o încercare mai generală, în literatură ca și în artele plastice, de a da o față estetică subiectelor cerute oficial). Poeme cu titulatură reprezentativă coagulează tradiția locului - Maramureșul istoric, care e „Sicilia” poetului, cu gorunul mitic al copilăriei, cioplitorii de porți, curtea cu gard de nuiele, dar și cu istoricele figuri Pintea, Horea, Iancu - și, într-o manieră lipsită de patetism strident, dezrădăcinarea: Baladă veche, Tăietorii de lemne, Gorunul lui Horea, Cimpoiul, Doina. Parafrazând titlul
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
istoric, care e „Sicilia” poetului, cu gorunul mitic al copilăriei, cioplitorii de porți, curtea cu gard de nuiele, dar și cu istoricele figuri Pintea, Horea, Iancu - și, într-o manieră lipsită de patetism strident, dezrădăcinarea: Baladă veche, Tăietorii de lemne, Gorunul lui Horea, Cimpoiul, Doina. Parafrazând titlul unui volum, se poate spune că punctul fix după care se orientează mișcările sufletești ale poetului este Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa mea să răsară / Ca floarea-soarelui îmi rotesc
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
hanul lui Mânjoală), Barbu Delavrancea (Bunicul, Bunica), Octavian Goga (A murit Caragiale), George Coșbuc (Mama), N. Gane (Aliuță, Petrea Dascălul), Alexie Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (În taină), Tudor Pamfile (Snoave). Se mai reproduc versuri de Mihai Codreanu și Ion Gorun. Adresându-se în mod special dascălilor și învățătorilor de la țară, V.n. publică multe articole pe teme religioase (Evanghelia muncii: preotul și învățătorul. Biserica vie - amplu text despre necesitatea reformării Bisericii, semnat de Simion Mehedinți) și pedagogice (Al. Teodorescu, revizor școlar
VREMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
1896 și 4 mai 1897. Eclectismul ideilor și imprecizia formulărilor caracterizează programul acestei publicații. Colaboratorii și mai ales caracterul literaturii incluse indică, totuși, o tendință națională și populară, care s-ar fi vrut situată în prelungirea orientării de la „Vatra”. Ion Gorun, redactorul și criticul literar al revistei, nu avea însă autoritatea și experiența necesare pentru a strânge în jurul noului periodic același grup de scriitori sau pentru a forma un altul, echivalent ca valoare ori, cel puțin, ca influență. Dacă nu a
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]