26,013 matches
-
trezea în fiecare zi conștiincios la semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare clipă ce trecea sub îndemnul soarelui. Din gospodăriile tuturor, se auziră în curând orătăniile și vitele ce-și pretindeau dreptul la hrana zilnică. În curând porțile se deschiseră pentru a elibera în poiana întinsă, turme gălăgioase și entuziaste de rațe și gâște, ce-și își înfoiau penele de
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
o purta, strângându-i în palmele lui bătătorite de coada coasei, sânii mici și tari și fetei îi plăcea. În satul acela de la poalele munților, nu departe de Voloveții Sucevei, feciorul Irinucăi își pusese în gând să-și facă o gospodărie mare, cu aleasa inimii lui, așa cum fusese casa pe vremea când tatăl său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
cunoscând împrejurările politice ale acelui declic sistemic din istoria noastră - când toți salariații bugetari de stat de la sate (inclusiv cadrele didactice) erau obligați să achite cote către stat cu diferite produse agro-animaliere pe care, chiar dacă nu le dețineau în propria gospodărie și nici nu le prisoseau trebuiau, musai, prin contract obligatoriu, să le predea la anumite termene și în anumite cantități (sau cap de animal: iepuri, viței, oi și mai ales porci, toate de ambele sexe !) La timp și cu angajamente
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miorita_contractata_.html [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
mărfuri căutate și care nu se găseau pe toate „drumurile” (cumpărare Dacia în rate, aparate electrocasnice din import, TV color repartizate preferențial, de multe ori pe criterii îndoielnice etc). Precizare necesară: chiar dacă omul n-avea purcel nici măcar în cotețul din gospodăria proprie și era salariat era „iertat” („păsuit cu generozitate” de tovarășul partid pentru această inadmisibilă acceptare a sărăciei) însă tot n-aveau „ieșire”: neputând de unii singuri, se grupau mai mulți, puneau bani în funcție de venitul salarial și îl cumpărau dintr-
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miorita_contractata_.html [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
și era salariat era „iertat” („păsuit cu generozitate” de tovarășul partid pentru această inadmisibilă acceptare a sărăciei) însă tot n-aveau „ieșire”: neputând de unii singuri, se grupau mai mulți, puneau bani în funcție de venitul salarial și îl cumpărau dintr-o gospodărie țărănească la prețul pieței „libere”(în fapt la preț de speculă) și îl predau statului ca pe un fel de „ofrandă” la prețul stabilit de acesta!!!). Il luai la prețul maximal stabilit de crescător, greu permisibil față de buzunarul modest al
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miorita_contractata_.html [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale”. Pentru ca în următorul discurs, intitulat “Învățături la timpul trecut. Luați, furați, risipiți!” să conchidă: “Și în loc să ne apucăm de dereticat gospodăria, ne-am apucat de bocit”, făcând posibilă “apariția “bonelor” de ocazie și mai apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești ca fiind un “morman de fiare vech
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
a început într-o târzie după-amiază de vară. Mă aflam la marginea răsăriteană, în curtea colhozului de tip sovietic, ce aparținea satului în care venisem pe lume. De undeva, din clădirea aflată-n spatele fostului conac, acum transformat în birourile gospodăriei agricole, se auzeau loviturile de baros ale bătrânului fierar Mihăiescu Dumitru, același de pe vremea boierului Bebi Dunca, despre care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă luminată încă din primele ore
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
front, la Viena. „Familia s-a risipit, așa cum se împrăștie păsările, în toate direcțiile”. Înainte de a pleca la gară, Johann a mai văzut-o pentru ul-ti-ma oară pe mama lui, Lene. Plângea cu-aceeași disperare cu care și-a părăsit gospodăria bine în-che-gată din „Siebenbürgen, dulcea țară pierdută”. Viață de cazarmă „Doară acuma ești cătană, mă, ce dracului!” La Berlin, mai întâi au fost testați proaspeții recruți, tineri toți, abia trecuți de șaptesprezece ani. Trimiterea lor în linia întâi a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cizmele-lui-hitler/ [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
O eternitate, două eternități? A mea, a ta, a noastră? Auzisem că-n localitatea uitată de lume casele se dărăpănează și oamenii se prăpădesc, așa că m-am așteptat să nu mai întâlnesc decât o mână de bătrâni însingurați și câteva gospodării pustiite. Nu numai că nu mi s-au adeverit temerile, ba dimpotrivă, am fost chiar surpinsă de puținul cu care s-a schimbat între timp peisajul pe care nu-l mai văzusem din copilărie. Chiar dacă n-am conștientizat până acum
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
ca să nu intre nepoftită ciurda de „ghibole”. Au reînviat fantasmagoric fizionomii uitate, ale unor oameni care șed pe băncile de pe la porți, dând cumpănit binețe, coborâți parcă dintr-un film alb-negru. Firește, mulți au dispărut, dar sunt și destui nou-veniți, cu gospodării așezate, căruțe, animale domestice și chiar și copii de școală, care nu sunt doar în vacanță la bunici. Chipurile țăranilor din satul bunicii le-am recunoscut imediat, poate pentru că ei au fost primii pe care ochii mei de prunc i-
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
cât mai mulți deoarece colindele erau lungi și pretențiile gazdelor deosebite, încât ca să nu obosească și să nu răgușească, ceea ce ar fi periclitat calitatea cântecelor, grupul se împărțea în două subgrupuri numite PEUCI. În afară de colinda de la fereastră când intrau în gospodăria omului și cea de la plecare, celelalte colinde le cântau pe strofe, pe rând. O strofă o cânta o peucă, apoi următoarea strofă cealaltă peucă și așa mai departe până terminau colinda respectivă. Între cântări luau o scurtă pauză, timp în
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Nelu Fuerescu. Dintre membrii acelui grup doar doi mai sunt în viață, cei mai tineri pe vremea aceea, Mircea Vărăticeanu și Nelu Fuerescu. De regulă începeau colindul de la Gura Lotrului (confluența cu Oltul) și înaintau către Brezoi, trecând pe la fiecare gospodărie în parte, continuau pe Valea Satului și terminau pe Vultureasa. Colindul de la poartă era diferit înainte sau după miezul nopții. Astfel la poartă, la ușă sau fereastră se cânta înainte de miezul nopții, colindul uzual: Scoală, scoală ăl domn bun Scoală
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de bani mărunți. Dormoș, dormoș mari boieri, Sus în vestea lui Hristos, Dormoș, dormoș mari boieri, Să-mi fiți domni buni sănătoși! Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopții colidătorii îi cântau: Nalte sunt, frumoase sunt Nalte sunt, frumoase sunt, Domnului Domn, Domn din cer! Sus cu roșu acoperit, Prin năuntru zugrăvite. Domnului Domn, Domn
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
bucatele pe masă până dimineața. 7. Botezul Domnului numită și Boboteaza sau Epifania este una dintre sărbătorile mari ale credinței creștine ortodoxe. În această zi, se sfințește apa (Aghiazma Mare) cu care se stropesc oamenii, casele, animalele, păsările și întreaga gospodărie. Din această apă sfințită, biserica a rânduit să se bea o perioadă de nouă zile de la Bobotează. Această apă se păstrează la loc de cinste ani de zile și, spre surprinderea curioșilor, apa rămâne nestricăcioasă. 8. Vâscul și busuiocul sunt
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_de_iarna_in_fo_stefan_popa_1388483140.html [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
Ați invocat la un moment dat filozofia spațiului ondulatoriu a lui Blaga (alternanța deal-vale) prin ceea ce numiți „spiritul de veșnicie al unui popor“... Călin GEORGESCU: Simțul veșniciei s-a născut, trăiește și va rămâne la sate. Iar țăranul român, prin gospodăria lui tradițională, va îmbogăți această țară. Eu am convingerea că țăranul român reprezintă, de asemenea, șansa de renaștere a Europei, aflată azi într-un mare impas, economic și spiritual. Prin urmare, vom putea lucra nu doar la refacerea României, ci
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Georgescu? Călin GEORGESCU: Hrană, apă, energie este proiectul de țară. Să depistezi și să acoperi o nișă unică, în Europa cel puțin, dacă nu cumva chiar în lume. Totul gândit interdisciplinar, pe baza conceptului de dezvoltare durabilă. Micul producător și gospodăria țărănească tradițională vor fi motorul economic și vor aduce prosperitatea. Iar icoana vie a neamului, satul românesc, va salva țara. Eu mă înclin în fața țăranului român și îi mulțumesc că există, pentru că ține aprinsă flacăra credinței și a speranței. Iar
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
neamului, satul românesc, va salva țara. Eu mă înclin în fața țăranului român și îi mulțumesc că există, pentru că ține aprinsă flacăra credinței și a speranței. Iar prin el se va reface o Europă întreagă. Producția agricolă și bogăția spirituală a gospodăriei țărănești constituie cea mai mare avere a statului român. Polidor SOMMER: Nu voi încheia acest interviu-manifest cu o întrebare, ci cu o viziune peste timp... Îmi păreți a fi un om dârz, hotărât, încăpățânat în lupta în care v-ați
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
exprimare artistică. Memorabile în ordinea atitudinii, peisajele lui se impun și prin arheologia sentimentelor aflate în profunzimile unei memorii recuperate. ” (Valentin Ciucă) “Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval cu nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton.” (Adrian Silvan Ionescu) “Lumea ruralului se învârte în jurul câtorva motive inspirate din geografia locului și realizările
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_victor_hre_rodica_elena_lupu_1371739255.html [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
voce timbrată, caldă. Avea în repertoriu cuplete muzicale vesele, arii din opere și operete, melodii populare, ușoare și romanțe, vechi cântece lăutărești, balade și doine. Și mama avea o voce frumoasă, o auzeam adeseori fredonând melodii vechi, atunci când trebăluia prin gospodărie. Deși am moștenit talentul și înzestrarea tatălui meu, nu am reușit să intru ÎN LUMEA MUZICII în adevăratul sens al cuvântului pentru că nu au fost posibilități și nici nu a avut cine să se ocupe de mine în acest sens
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC by http://confluente.ro/Mariana_voica_grecu_am_invatat_abec_cezarina_adamescu_1336538920.html [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
le pese de ce spune acesta! Adică ce vină aveau ei că satul nu gusta glume de genul eliberatului vacilor sau cailor din pripon cu consecințe nu tocmai plăcute asupra recoltelor, ruperea de crengi din pomi, devastarea grădinuțelor de flori din gospodăriile oamenilor, etc.?! Pentru că părinții lor așa le considerau; simple glume sau simple jocuri de copii. Eu pregătisem terenul de câteva zile. Ca să mă lase să mă joc cu ei, le promisese-m că le dau bicicleta tatei să se plimbe
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1433839919.html [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
băut cafeaua? - Da, dacă tot m-a sculat cocoșul gazdei cu noaptea în cap. Nu am mai putut dormi, așa că mi-am făcut cafeaua și am băut-o împreună cu gazda. Ei se scoală de la cinci să pună la punct problemele gospodăriei, cu păsările, animalele, să ducă vacă la prund la ciurdă și abia atunci se pregătesc să plece la brigadă. - Parcă la mine este altfel? Noroc că numai proprietarul lucrează, sunt bătrâni amândoi și el face ce poate pe la brigadă, că
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
continuă și zilnic, ploua, ninge și sufla vântul cu mare furie. Oamenii încearcă să se adapteze noului climat, dar se gândesc cu groază ce se va întâmpla când nămetul va începe să curgă la vale și va lua cu el gospodării și animale. Mărțișorul, de această dată, n-a mai fost iluminat de soarele crud al debutului de primăvară. În schimb, s-au găsit din belșug, mărtișoare de gheață, fie pe Dunăre, fie pe râuri, fie pe case sau sub streșini
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Samburi_de_migdale_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1330936900.html [Corola-blog/BlogPost/354767_a_356096]
-
LU' PĂSĂRILĂ Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
ieșirea de adineauri... Dar și starea asta de jenă-i trecu rapid... Îi veni să râdă, gândindu-se la modul caraghios în care poștașul ștersese putina. „Ce papagal!...”, gândi el, apucând toarta găleții și pornind spre poarta primitoare a propriei gospodării, care-i prefigura o nouă șansă de acces către poteca ce duce spre fundul grădinii. i.ESOP (AISOPOS)(c. 620-c. 560 î. Hr.), fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, probabil sclav eliberat. Fabulele sale, culese pentru prima oară de
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
informează că pentru țigani și tătari în documentele românești se folosea cuvântul slovenesc celed, care în rusă avea formă celeadin- rob: „În documentele noastre cuvântul „celed” are două sensuri: prima accepțiune are în vedere grupul de robi, familia lor sau gospodăria, cu indicarea numelui capului familiei, a doua înseamnă pur și simplu rob individual. Aceasta se poate vedea clar din documentul din 23 Apr. 1441, prin care se dăruiește mănastireo Poiana „patru celed țăgănești cu nume Slav Hârlăuanul cu celedea și
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]