2,459 matches
-
timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi ... X. RECENZIE LA VOLUMUL DE POEZIE ” ALBUM DE SUFLET ” AL DOMNULUI ION PĂRĂIANU, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015. Album de suflet Ultimul volum al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
vale, faleză se rupe. Ei, si acum un raționament pornit “de la cratița”, căci n-am habar de zecile de partide existente. Nu vreau să supăr pe nimeni, nu laud regimul socialist. Fac doar câteva observații: 1. Există un ochi de gospodar în vârful țării: ca să gândești “ Am stuf în Delta Dunării și în Insula Mare a Brăilei, hai să produc hârtie și celofibra!”, “Am oi în Bărăgan, prin munți și dealuri, hai să avem fabrici de stofe și confecții!”, “Am minereuri
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi și este pus într-
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
care colaborează cu Victoraș să capete funcțiile promise. Și jumătate din ministere ar fi prea mult. Mutu, chiar dacă ar admite promisiuni neserioase nu are cum să le facă deoarece bunăstarea țării nu se poate face cu cheltuieli nesăbuite. Știe orice gospodar. Prima Lege pe care Mutu ar promulga-o bucuros ar fi reducerea la jumătate a parlamentarilor și a ministerelor țării. Prin asta se pot efectiv dubla salariile dascălilor și alocația pentru medicamente a spitalelor. Pentru ca noua lege a salariilor anticipată
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
noastre monastice, și ale culturii noastre autentice!... Originar din Țara de Sus a Moldovei, din localitatea Rădășeni, ținutul Fălticenilor, județul Suceava, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul s-a născut la 13 noiembrie 1966, din părinții Miron și Elena Aioanei, oameni evlavioși, gospodari și iubitori de frumos. A urmat la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a intrat
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
sfințise în aceste zile piatra de altar ce avea să-i stea la temelie. Și, de câte ori coboram de la el, treceam pe lângă crucea care mai marchează și astăzi locul viitorului lăcaș în parcul de la poale, bucurându-mă pentru satisfacția sa de gospodar cu vocație. Pentru ca, pe neașteptate, cândva, să apară un joc întreg de refuzuri privind locul acestei catedrale, să se găsească altul pe cursul Dâmboviței pentru care iarăși să se facă măsurători și calcule, să se ajungă la un al treilea
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
care le credeam bătute-n cuie. Sună pompos, dar așa este. Începem să ne-ndoim de lucruri care nu demult erau tabu, până și ca subiect de conversație. De exemplu: democrația (clasa politică nu mai face față; alegem afaceriști ca gospodari de țară); valorile morale nu mai sunt univoce (o mână de ajutor acordată unui sinistrat poate fi refuzată, pe motiv că... jignește); iubirea aproapelui transcende limitele sexului-pereche; tema religioasă se ascute (experiența milenară a creștinismului e luată cu asalt de
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
întreținerea parlamentarilor erau destul de mari. Și, totuși, luând ca reper anul 1926, salariile parlamentarilor erau mai mici decât ale profesorilor! Măi, să fie! Știam, de la bunicul Ioan, că primarii comunelor nici nu erau remunerați! Era o onoare să fii primar, gospodarul numărul unu al comunei! Auzi? Nu-mi pun problema dacă rușii au sau nu acte pe Basarabia. Pe mine să mă lămurească cum a ajuns jumătate din Moldova lui Ștefan cel Mare în mâini străine? E frumos ca un popor
TABLETA DE WEEKEND (57): AUZI... !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362596_a_363925]
-
avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă bogată, încercând să-și mărească suprafața de pământ. Cumpăra oriunde auzea că se vinde vreo sfoară de pământ. Apoi și mai îndârjit trudea pentru sporirea recoltei. Când mama
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
neștiință. Prețurile la cereale crescuseră în așa hal că nu-i venea a crede. Trebuie să se convingă el însuși. De aceea, plănuita și mereu animata plecare se transformă în cele din urmă în faptă. Își înhămase caii cu grija gospodarului, își privi copiii dormind, apoi își luă traista cu cele de-ale gurii din mâna Firicăi și se urcă pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
noaptea plină de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința că bradul este pomul vieții, iar bogăția arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. Cercetările științifice au dovedit ceea ce de fapt omul, în timpul său istoric, a învățat că această culoare a cetinei de brad aduce vindecarea sufletului. Și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cu o zi de marea sărbătoare a Crăciunului, s-a ridicat la ceruri: Dumnezeu a blagoslovit bradul să rămâie verde și frumos întotdeauna: iar din rășina lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
goale ascultăm. Trupul țării e-n pericol,elanu-i este amputat. Dinspre est se-anunță viscol, fratele e-nstrăinat. Prin miză parlamentară și sentimentul național, Se transformă dintr-un foc sacru,într-un joc electoral. La români faima avută ,de oameni cinstiți, gospodari, A dispărut, când apărură guvernanții cei avari. Cu foc Dunărea străbate un drum de ură pustiit. Și ne duce-n țări departe, doar faima de neam sărăcit. Salvându-ne averea țării libertatea ne apărăm apărăm. Nu ne vor blestema urmașii
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
ce ți se topesc în gură fără a le vedea măcar, stârnite și de acea țuică cu care-ai fost întâmpinat! Și, cum românul, în speță - moldoveanul, nu se dezminte atunci când este vorba de ospitalitate, nici domnul Temistocle Diaconu, întâiul gospodar al comunei, nu este mai prejos, domnia sa fiind un exemplu de omenie, de bună gazdă și de foarte bun partener în dialog. Așezat fi-vei la masă, la loc de cinste, în acordurile „Stejărelului”, amețit din îndestulare cu feluri de
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
taica meu și așe îi bine!”. L-am înțeles. Respecta natura și nu vroia sa o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele lor și le vindeau gospodarilor de pe la satele de
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele lor și le vindeau gospodarilor de pe la satele de șes sau chiar prin târguri. Uneori executau un fel de troc de produse, întorcând-se acasă cu căruța plină de făină de grâu, mălai și alte alimente precum zahăr, sare, petrol lampant, vase, dar și cu materiale
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
la înmormântarea sa, Preasfințitul Părinte Episcop Emilian Birdaș al Alba Iuliei îl evocă în cuvinte deosebit de frumoase și de emoționante, reflectând și subliniind statura și personalitatea duhovnicească a Părintelui Dometie Manolache: “Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din belșug, ca unul care toată viața a ars
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
POPA TANDA ÎI ) a fost preluat de mulți oameni din sat care și-au contruit case mari și frumoase, care își întrețin casă, curtea și grădină în curățenie, isi lucrează bine terenurile ce le dețin într-un cuvânt sunt buni gospodari. Printre aceștia vreau să amintesc pe: Ionel Ardelean, Ioan Sărmășan, Dorel Iancuș, Nicu Gomboș, Virgiliu Bocșan, Florica Naghi și sunt sigur că mai sunt și alții pe care încă nu-i cunosc. Lăcașuri de rugăciune, de închinare în fața lui Dumnezeu
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
supărările și necazurile. În Mânastiri nu se știe ce-i aia criză! Nu, acolo nu se simte stresul de zi cu zi, măicuțele fac ce făceau și înainte, muncesc la fel, iar roadele sunt la fel! Reporter: Și oamenii sunt gospodari în acea zonă, ca de altfel în tot județul Vâlcea! Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Da, așa este! Dar, noi, Biserica, nu știm ce-i aia, criză! Noi, cum am lucrat în ele, în biserici și mânăstiri, lucrăm și acuma. Criza
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș piața din fața cinematografului și opri mai încolo, la o vilă, descărcând scânduri și saci de ciment. Iată, trecu și un boier într-o caleașcă spațioasă trasă de cai falnici, aprig
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]