4,781 matches
-
acestui timp, mohorît, amar și fără orizont, ochii unui tînăr de 18 ani, iubitor al muzelor și student în anul I al Facultății de Filologie din București, se apleacă asupra versurilor unui poet medieval francez, încercînd să le transpună în grai românesc: „Je plains le temps de ma jeunesse” - „Îmi plîng deci anii tinereții”. Poetul francez era François Villon. Studentul român - Romulus Vulpescu. În primul an de facultate (am mai povestit cîndva aceste lucruri), Vulpescu și cu mine eram în grupe
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice“), II („Legenda românească a potopului“) și V („Labirintul. Un monstru arhitectonic“) dau consistență tomului, în vreme ce capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magicoritualic a plantelor psihotrope“) și VIII („Graiul îngerilor. Reconstituiri, dispute, utopii“), scrise cu alte prilejuri și slujind altor motivații, dau senzația de corp străin în armonia întregului. Prezența lor e oțioasă și aduce a gratuită îndopare a conținutului. Chiar lăsate deoparte, ele nu aduc impietate viziunii maniheiste
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
volume, pe care Dicționarul de lingviști și filologi români (Ed. Albatros 1970, p. 92), ca și Who's who în România (2002) le prezintă în amănunțime. Toate lucrările sale se îndreptau într-un singur sens: către cercetarea dialectelor și a graiurilor limbii române - dar mai ales, cu o constantă pasiune, către idiomul său nativ, aromâna. Liturghierul aromânesc (1962) a fost cea dintâi lucrare, Dodecalogul aromânilor (1996) și Dicționarul aromân (macedo-vlah) (DIARO), vol I, A-D din 1997 - în curs de elaborare
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
un spațiu predestinat înainte de nașterea mea întîmplată în anul 1910. Am cîștigat în lungul meu drum, toate aspectele esențiale ale vieții, toate capcanele prin care am fost silită să trec, sorbind dulceața prăpăstiilor și depășirea învolburată a chemării lor. Frumusețea graiului românesc am învățat-o de la părinții mei, în atmosfera de bucurie pe care au simțit-o în momentul alipirii Ardealului la România Mare. Mi-au rămas în minte versurile, pe care le recitam cu glas tare, înșirînd primele strofe din
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
Horia Zilieru Teamă mi-e că vine-un mâne că trec lume-n altă lume și în urma mea rămâne numai umbra altui nume. Deschide graiul psaltire într-o limbă mai bătrână de adânca învățare nici o slovă nu rămână la vorbire cerșetoare. Pune sonda trandafire aburilor din țărână cât suspină în stupină o leoaică de albină filtre cu hemoglobină după rang a împărți la înalte-mpărății
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
tufișuri de spini. Și fiecare dădea zilei o altă culoare ca și cum pe pervazul ei s-ar fi așezat pasărea paradisului. Un candelabru cu brațele în formă de migdal înflorit. O boltă din viță de vie sălbatică ne îndemna să vorbim graiul de la marginea pustiului limba unei mame care a murit fecioară. 2 Nu din cauza războiului, am intrat într-o rezervație: dimineața când m-am trezit nu mi-a rămas decât să-mi dezleg șireturile și să mi le pun în jurul gâtului
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
Lucia Negoiță numele meu de poet e m(e) ivănescu m de la mircea e de la emil fratele meu cel ce părtaș m-a făcut tainei lui „muzica: grai unde sfârșesc graiurile toate“ partea a doua adagio concertul pentru pian edvard grieg „...spaima aceasta înseamnă că nimeni nu moare cel puțin încă un timp câtă vreme ți-e frică privindu-i pe cei care au murit“ te va nedumiri
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
Lucia Negoiță numele meu de poet e m(e) ivănescu m de la mircea e de la emil fratele meu cel ce părtaș m-a făcut tainei lui „muzica: grai unde sfârșesc graiurile toate“ partea a doua adagio concertul pentru pian edvard grieg „...spaima aceasta înseamnă că nimeni nu moare cel puțin încă un timp câtă vreme ți-e frică privindu-i pe cei care au murit“ te va nedumiri vocea mea domnișoară
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
Ion Mărgineanu Aproape imn Facă-se voia Ta! Dacă acesta-i graiul uns, Și sufletul mai are de vândut ceva, Cum ar fi otravă, pe ascuns, Jarul fluid de nepătruns Printre cumpărători: Șarpele, Măria Sa. Facă-se deplin voia Ta Iubirea-i rană, nu altceva Țin poarta deschisă, așa Să se mai poată
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
socială și pentru Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen: "Satul românesc a pornit pe toate drumurile încoace ca să poată să stea astăzi prin mii și mii de fruntași ai lui, zid în jurul Regelui Țărânilor. El vine că o întrupare însăși a Țării cu graiul, cu portul, cu jocul, cu cântecul și cu sufletul făurit în timp de veacuri ca să-și arate credință și iubirea. Venim în fiecare an înaintea Marelui nostru Comandant, ca să îi arătăm că suntem plini de aceeasi credință și putere și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de la numele pomului / plantei". Am constatat cu surprindere că unii vorbitori de azi pur și simplu neagă existența în uz a formelor de plural cireși și căpșuni. Poate fi vorba de o percepție dialectală (recunoașterea doar a formelor din propriul grai), dar și de o eroare de percepție mai generală. Se știe că adesea auzim doar ceea ce știam dinainte: cineva poate avea o rostire diferită de cea recomandată, pe care să nici nu o conștientizeze. Nu e imposibil ca același vorbitor
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
v-ați ascunselea cu Mircea Geoană, Miron Mitrea și Ioan Rus printre ele în timp ce Adrian Năstase recita cu glas de adâncă trăire: ,Trei, Doamne și toți trei!" A, l-am visat și pe domnul Hrebenciuc: stătea în genunchi și înălța grai spre cer... Doamne-Dumnezeule, zicea făcându-și cruci largi și dese, l-ai adus pe Iliescu înapoi în PSD? Mulțumescu-Ți Prealuminate! - sunt liniștit... Amin. Tatăl nostru carele... Vis de psihosociolog, nu? De fapt, pe temperaturile astea, scăzute, unii, dacă nu visează, văd
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, țin rădăcina prin cuvânt și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit în slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, încununați Cu creste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. în limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, în românește voi mărșălui încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
toate acestea în comparație cu măreția, liniștea, pacea și solemnitatea locului? Câmpul Românesc abundă de spiritul neamului, de trăire și suflare românească, de oameni stabiliți pe aceste meleaguri și veniți din toată țara. Auzi vorbindu-se limba română, cu accente diferite, în graiuri diferite, ca și cum câte un reprezentant din fiecare parte a țării ar fi fost adus aici anume. Sunt mulți, sunt foarte mulți români care, tineri sau mai în vârstă, din zona Hamilton sau chiar din alte colțuri ale Canadei, au venit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE Din caierul mare al vremii Istoria strânge fuior, Scriind pe fir alb, de milenii, Hrisov, cu hrisov, din izvor... Din file de vechi manuscrise Sigilii vorbesc cu viu grai; în inimi cuvintele scrise și țara, cu mândrul ei plai. Românii vorbind de-a lor fapte Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n creste înzăpezite Gândul tău de înălțare Către culmi ce n-au mai fost... Te cinstesc cu prețul vieții și nețărmurit te apăr, TU, grai al ființei noastre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n creste înzăpezite Gândul tău de înălțare Către culmi ce n-au mai fost... Te cinstesc cu prețul vieții și nețărmurit te apăr, TU, grai al ființei noastre Până-n vremuri legendare ! Scris-ai pe azur imagini De titani căliți, din stâncă și-ai durat din caldul sânge Rădăcini de magmă-adâncă. Peste secole te-nalță Vechi milenii ce-au trecut; Limbă dulce, plai de glorii, Calm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
val de magie și de frumuseți poetice, ceea ce sunt modestul și sublimul vieții de fiecare zi. Farmecul poeziei ei, precum la Paul Celan, se săvârșește nu la limitele limbii. Dar pe câtă vreme Paul Celan își pune ca scop imposibilul să dea grai tăcerii, Gabriela Melinescu reușește să dea viață reticenței (trecerii sub tăcere ) prin însăși reticență. Poeta română reușește, precum foarte puțini alții, să convingă că sentimentele cele mai adânci poetic nu pot fi cristalizate în cuvinte, dar, dinpo trivă, sunt întrezărite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fi fost evocată, în urma unei conferințe de presă a oaspeților, în paginile ziarelor. În ce privește ICR-ul, suntem absolut hotărâți să finalizăm în cel mai scurt timp proiectele asupra cărora am căzut de acord, respectiv, susținerea tipăririi unui atlas lingvistic al graiului din zonă, o antologie comparată a obiceiurilor și datinilor ,vlasilor" și o culegere cuprinzătoare de folclor. Acestea au fost ideile cu care cei patru reprezentanți ai ,vlasilor" au venit la ICR și ele au fost incluse între urgențele noastre. Până
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
a devenit un adevărat focar de iradiere a cunoștințelor despre limba și literatura română prin lectoratul înființat datorită strădaniei sale pe lângă Seminarul de limbi romanice al Universității Heidelberg. Unde sute de studenți germani s-au familiarizat în cursul anilor cu graiul lui Eminescu, iar unii și-au luat chiar doctorate cu lucrări despre literatura română. Alături de studiile consacrate unor mari figuri ale culturii franceze sau italiene - de la Philippe Commynes și Rabelais până la Apollinaire, Céline, Camus sau Petrarca - începând din 1956 profesorul
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
pentru a desemna națiunile. Atât călătorul, cât și cei vizitați de dânsul sunt considerați moldoveni. Dacă e întrebat cine este și ce face, el răspunde: Sunt moldovean de peste Prut și mă plimb prin Basarabia (p. 73). Iar limba e moldovenească, graiul moldovenesc (p. 49). Spectatorii turneului unei trupe de operetă românești (trupă românească de operetă) vin ca să asculte vorbă românească (p. 21). Vânzătorii care umblă de colo-colo prin iarmarocul din Căprești se adresează celor veniți acolo într-o moldovenească curentă (p.
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
bardul se mulțumește a se manifesta ca un caligraf: "prin straturi de rouă/ prin porii storși din rouă/ trec în calești vineții/ cocoșate caligrafii// sub ramuri de ovații/ se ridică turnuri -/ zgîrie-nori de incantații/ poduri de spice sînt treierate/ de grai și agate// mașina dactilografiază/ sărbători nestemate/ amintirea e oază/ în deșertul cu toarte" (Scrisul). Oare caligrafia nu e o geometrie îmblînzită, domesticită? O geometrie umanizată? Reducția geometrică nu e, prin urmare, susținută decît pînă la un punct. E o simplă
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
încât deodată nu mai știi cărei curți slujește cutare acord și dacă nu cumva se află simultan în serviciul mai multor regi, Horia Andreescu ne convinge că muzica reprezintă o organizare rafinată, neîndoios magnifică, ce întemeiază și inaugurează principiile unui grai esențial. Uneori însă acest grai se cade a fi exprimat în comunități mai restrânse și, de ce nu privilegiate, așa cum sunt, bunăoară, ansamblurile camerale. Este motivul pentru care și-a înălțat pupitrul în fața unei orchestre emblematice, "Virtuozii din București", pe care
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
cărei curți slujește cutare acord și dacă nu cumva se află simultan în serviciul mai multor regi, Horia Andreescu ne convinge că muzica reprezintă o organizare rafinată, neîndoios magnifică, ce întemeiază și inaugurează principiile unui grai esențial. Uneori însă acest grai se cade a fi exprimat în comunități mai restrânse și, de ce nu privilegiate, așa cum sunt, bunăoară, ansamblurile camerale. Este motivul pentru care și-a înălțat pupitrul în fața unei orchestre emblematice, "Virtuozii din București", pe care a proiectat-o și a
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]