6,153 matches
-
ură cresc, valize de lichid biliar, osul de vulpe e calmar, degeaba blană e de preț, cănd mintea pare de mistreț, ridică ziduri omul rău, se enervează Dumnzeu, să se usuce , zice El, floare și iarbă, porumbel,... miroase Edenul a grajd, violet e omul când nu-i las, dar azi mă bucur, s-a schimbat, poetul este mai nalt, . pe când e omu-n miezul vieții lui, m-aflam într-un azil din Covurlui, amar mi-e să vorbesc pe înfundate, pădurile au
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
ură cresc, valize de lichid biliar, osul de vulpe e calmar, degeaba blană e de preț, cănd mintea pare de mistreț, ridică ziduri omul rău, se enervează Dumnzeu, să se usuce , zice El, floare și iarbă, porumbel,... miroase Edenul a grajd, violet e omul când nu-i las, dar azi mă bucur, s-a schimbat, poetul este mai nalt, . pe când e omu-n miezul vieții lui, m-aflam într-un azil din Covurlui, amar mi-e să vorbesc pe înfundate, pădurile au
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
și pe masă, făcând un tărăboi monstru prin oalele de pe masă. Era limpede, vătuiul nu mai putea fi ținut în casă. Spre marea deziluzie a copiilor. De cum se făcu dimineața, au luat puiul de caprioară și l-au dus în grajd. S-au gândit să-l pună la un loc cu oile. Dar oile aveau frică de el. Ba mai venise și oaia cea batrână, neagră, și începu să-l împungă, cu capul, înghesuindu-l la colț. Atunci au luat vătuiul
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
prin gardul de la portița de intrare în ogradă, trase o raită, în joacă, printre orătăniile din curte, mai mult ostenindu-se, nicidecum să prindă ceva, găinile erau ținte prea mari pentru amărâtul de el. Atunci, se resemnă, și, văzând lângă grajd cușca goală a dulăului, intră în ea și se așeză să se odihnească. Când reveni din promenada sa din preajma gospodăriei, dulăul rămase stupefiat, văzând o făptură ciudată, firavă, cu botișor cu mustăți lungi și ochișori vioi, care-i ocupase cușca
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
prin curte să hrănească animalele care deja așteptau hrana de dimineață. Urcă pe stogul de fân proaspăt început de lângă casă, aruncă cu furca câteva pale de fân jos de pe claie, apoi coborî și începu să care fân pentru animalele din grajd. Zăbovi mult cu această îndeletnicire aproape sfântă pentru un țăran de la munte, apoi intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
animalele din grajd. Zăbovi mult cu această îndeletnicire aproape sfântă pentru un țăran de la munte, apoi intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică ce era, era lăsată să doarmă în pace, pe săturate, în odaia cea mai încălzită, cu
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
să se plictisească până se întorcea Săndica de la Dorobanțu unde au apărut grijile. Primele văcuțe au început să fete și trebuiau asigurate noi padocuri pentru vacile fătate ca și țarcuri pentru viței. Era multă gălăgie făcută de tinerele mame prin grajduri, care își chemau progeniturile ce abia se țineau pe picioare. Trebuiau alăptați de către îngrijitori până prindeau puțină putere să stea pe propriile picioare. Erau o frumusețe de vițeluși. Săndica, mai toată ziua stătea printre ei ca nu cumva să pățească
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
va trece prin cap atunci când îl voi alege pe cel mai frumos. - Toți sunt frumoși să știi, așa că... - Vom vedea mâine cum este la o fermă zootehnică cu animale aduse din Țara Cantoanelor. - Chiar dacă nu o să-ți placă mirosul din grajduri și în general de peste tot unde sunt animale, animalele în sine îți vor plăcea, sunt sigură. Mai ales vițeii care sunt o frumusețe. - Desigur și cum toți s-au născut cu ajutorul tău... - Nu chiar toți. S-au mai născut și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
băiat, dar Suman tot nu înțelegea nimic. S-au despărțit când Suman a trebuit să meargă la masă. Interesant a fost faptul că sticla cu vin a rămas neatinsă în acea noapte. După amiaza Suman a tras o fugă pe la grajd și apoi s-a retras în cameră. Nu a apucat să se bage sub pătura patului că a auzit ciocănituri în ușă. Cocuța revenise să continue poveștile cu băiatul. Acum după ce se familiarizase cu el, nu reușea să se desprindă
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
Dar nu avea nici un motiv să se teamă, fiindcă fata își asumase toată răspunderea pentru tot ce face ea. Au desfăcut sticla cu vin și au băut câte un pahar din ea. Parcă mai plini de curaj au plecat spre grajd. Au intrat să vadă ce fac prietenii lor ecveștri, unde au dat peste grăjdarul șef Simonică și de nea Ilie. Grăjdarul șef Simonică a remarcat că cei doi tineri se potriveau și le stătea bine împreună. Să fi vorbit cei
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le proteja de dăunători. Se credea că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează și despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi, preotul merge la gospodari acasă, pentru a le stropi și binecuvânta casa, curtea și pe membrii familiei respective, cu apă sfințită.Pe
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji" și "farmece"(toate de dragoste), se stropește cu
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji" și "farmece"(toate de dragoste), se stropește cu ea prin casă
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
să se plictisească până se întorcea Săndica de la Dorobanțu unde au apărut grijile. Primele văcuțe au început să fete și trebuiau asigurate noi padocuri pentru vacile fătate ca și țarcuri pentru viței. Era multă gălăgie făcută de tinerele mame prin grajduri, care își chemau progeniturile ce abia se țineau pe picioare. Trebuiau alăptați de către îngrijitori până prindeau puțină putere să stea pe propriile picioare. Era o frumusețe de vițeluși. Săndica, mai toată ziua stătea printre ei ca nu cumva să pățească
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
va trece prin cap atunci când îl voi alege pe cel mai frumos. - Toți sunt frumoși să știi, așa că... - Vom vedea mâine cum este la o fermă zootehnică cu animale aduse din Țara Cantoanelor. - Chiar dacă nu o să-ți placă mirosul din grajduri și în general de peste tot unde sunt animale, animalele în sine îți vor place, sunt sigură. Mai ales vițeii care sunt o frumusețe. - Desigur și cum toți s-au născut cu ajutorul tău... - Nu chiar toți. S-au mai născut și
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la nimic deosebit. O fi venit și el în control să vadă cum se mai descurcă. Acum întâlnirile lor erau mai rare. Îl căuta numai dacă avea nevoie
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
cristalină ci, într-o „lume pestriță, de toate vârstele... un șuvoi uman ce se scurgea dinspre poarta mare cu deschidere la stradă spre două panouri mari, fixate pe un perete.”? (Căminul Racoviță, vol. I) Desigur, tânărul Grig nu intră în grajd să își aleagă calul cu care să plece la drum, asta pentru că vremurile sunt altele, povestitorul e altul. El urcă, însă, în podul casei și își pregătește cu aceeași grijă valizoiul de lemn pe care îl vopsește în baiț maro
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
pământul în proprietate cu acte, deși aceste proprietăți nu mai sunt delimitate fizic. În Mehedinț, Teleorman sau Vrancea țăranul muncește din greu parcela sa de câteva hectare. Mai face și prostia să „ardă” pământul îngrășând-ul cu gunoi proaspăt de grajd. Ori se știe că, potrivit procedurii transilvănenilor, gunoiul trebuie macerat, pe platforme de beton, prin vânturare zilnică. Abia devenit „mraniță” poate fi răspândit pe tarla. Unii primari au luat inițiativa de „construire” a unor platforme betonate pentru adunarea gunoiului. O
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
tarlaua cui este folosită mranița la îngrășat? Probleme ce depășesc „inteligența” cimpanzeilor! Nici Dumnezeu nu cere ce omul nu pote de da! Spre știința cimpanzeilor dau definiția „mraniței” din DEX: MRÁNIȚĂ s. f. Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. - Din sl. *smradŭnica. Dacă pui gunoi proaspăt pe tarla se dezvoltă bacterii nesănătoase care îmbolnăvesc țărâna provocând „făinarea”. Orice agronom o știe, nu și primarul care poate îndruma, doar la
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzisecă ar fi fost violate de către soldații ruși fete de prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[7]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă nu aceasta a fost jalea cea mare, ci aceea când au venit să-i ia caii din grajd căruța și tot ce avea el agonisit pentru lucrarea pământului, alături de vaca care ne dădea laptele de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste doi metri. Tata a fost nevoit sa sape tunel de la ușa casei la grajduri, să poată da de mâncare la animale și să le asigure aerisirea. A trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua[10]casei. În acea iarnă s-au întrerupt toate legăturile cu orașul. Nu mai funcționa nimic
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]