1,396 matches
-
parental behavior and parent-adolescent conflict: African American mothers, daughters, and independent observers", Child Development, No. 67. Graham, J.A. Argyle, M., 1975, "A cross-cultural study of the communication of extra-verbal meaning by gestures", în Internațional Journal of Psychology, no.10. Graur, A., Wald, L., 1977, Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactica și Pedagogica, București. Grusec, J.E., Kuczynski L., (coordinators), 1977, Parenting and Children's Internalization of values: A Handbook of Contemporary Theory , New York: Wiley. Guerrero, K. L., DeVito, A., Joseph, H.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Iași, p. 29. 51 Traducere de W. Baskin, din: Ferdinand de Saussure, 1966, Course în General Linguistics, New York, McGraw-Hill, pp. 16-17. 52 F. de Saussure, 1965, "Cours de linguistique generale, ed a IV-a, Paris, p. 159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald 1977, în Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactica și pedagogica, București, p. 168. 53 F. de Saussure, op. cît. p. 170. 54 R. Amacker, 1975, "Linguistique sussurienne", Geneve-Paris, p. 159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald în op.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald 1977, în Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactica și pedagogica, București, p. 168. 53 F. de Saussure, op. cît. p. 170. 54 R. Amacker, 1975, "Linguistique sussurienne", Geneve-Paris, p. 159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald în op. cît., p. 173. 55 A. G., Lucia Wald, op. cît., p. 173. 56 G. I. Fârte, op. cît., p. 23. 57 P. Botezatu, 1982, Interpretări logico-filosofice, Editura Junimea, Iași, p. 46. 58 Ibidem. 59 J. K. Burgoon
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
morfogenetice, de al căror aparat conceptual mă folosesc aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune ordonatoare asupra zonelor dezordonate. Pentru un relevant autor, Ferdinand de Saussure (1916/1998; cf. Graur et al., 1972, pp. 211-220), părinte al lingvisticii moderne și al structuralismului lingvistic, limba (fr. "langue") nu se confundă cu limbajul (fr. "langage"): ea nu este decât o parte determinantă a acestuia, deși esențială. Limba este, în același timp, un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mecanismelor de incluziune a indivizilor în grupuri sociale. Mai mult, cred că, prin mondializarea structurilor lingvistice auto-regenerative, asistăm la un fenomen de transmorfoză a limbajului natural. (T6) Catalimbajul morfosemiotic respectă "legea minimului efort lingvistic". Această lege (Martinet, 1960, p. 180; Graur, 1960, p. 280), numită și "principiul minimax" (Poitou, f.a.) revelă fenomenele prin care se produc "economia verbală" și, implicit, "economia grafică", conform cu aspirația de a se obține o valoare semantică maximală printr-un semnificant minimal. Fenomenul respectiv face parte din
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
opoziția față de ce urmează și ce le precede. Vorbirea (fr. "la parole") e manifestarea concretă a tuturor posibilităților lingvistice ale unei colectivități, adică actualizarea a ceea ce există virtual în conștiința colectivității; limba (fr. "la langue") constă în aspectul social (v. Graur et al., 1972, pp. 211-220). Dacă (Tx) sunt corecte, nu putem ignora teza conform căreia "tiparul a modificat nu numai ortografia și gramatica, ci și accentuarea și flexiunea limbilor și a făcut posibile greșelile gramaticale" (McLuhan, 1962/1975, p. 373
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
and the Everyday Life". În: The Idea of Social Structure: Papers in Honor of Robert K. Merton (417-432). (editor: Lewis A. Coser). New York: Harcourt Brace Jovanovich. (www.questia.com/PM.qst?a =o&d=7684507, accesat la 03.05.2007). Graur Al. (1960). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei Române. Graur Al., Stati S. și Wald L. (redactori responsabili) (1972). Tratat de lingvistică generală. București: Editura Academiei R.S.R. Guénon René [1946] (1993). Criza lumii moderne (trad.: Anca Manolescu; pref.: Florin Mihăescu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Papers in Honor of Robert K. Merton (417-432). (editor: Lewis A. Coser). New York: Harcourt Brace Jovanovich. (www.questia.com/PM.qst?a =o&d=7684507, accesat la 03.05.2007). Graur Al. (1960). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei Române. Graur Al., Stati S. și Wald L. (redactori responsabili) (1972). Tratat de lingvistică generală. București: Editura Academiei R.S.R. Guénon René [1946] (1993). Criza lumii moderne (trad.: Anca Manolescu; pref.: Florin Mihăescu și Anca Manolescu). București: Editura Humanitas. Healy Kieran (1998). "Conceptualizing
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
-mi plăcea sentimentul care mă stăpânea, că atât de tânăr, lăsam în urmă părinți și frați, casa în care mă născusem, grădina în ale cărei ierburi stăteam zile întregi cu ochii spre cer păzit de salcâmi înalți în care cântau grauri și zburau vrăbiile. Cartea asta nu trebuia scrisă, și în nici un caz publicată, aceste lucruri nu se spun... Scrisesem, dar nu jubilam. Mult mai mult îmi plăceau povestirile mele din Întâlnirea din Pământuri, dure, reci, necruțătoare, peste care ochiul meu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
hai, măi Vasile, hai că doar n-o dat turcii și n-or avea cu ce hărăgi via. Carul se smunci din nou. Ieșeam pe poartă și coboram hudița ca într-un leagăn. Urcam pe la țața Tinca lu’ bădea Vasile Graur, apoi pe la poartă pe la Tofan. Când am ajuns la drumul mare, cel care urcă spre cimitir, ne-am întâlnit și cu celelalte care. Mirosea frumos a primăvară, iar noi mergeam la pădure. Din coșul carului auzeam caii nechezând, oamenii care
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Bunica îl iubea, dar oare... Gândurile i-au fost curmate. A intrat în curte, apoi în casă, pentru el lumea s-a închis, așa cum se închidea în fiecare vineri seara. Când Lică a lu’ țața Tinca, a lu’ bădia Vasile Graur, a venit în sat, femeia a plâns de bucurie. Nu-l mai văzuse de ani buni și uitase cum arată chipul copilului său. Se făcuse un bărbat de toată pomina. Purta cu mândrie obrazul ras mereu și părul cu cărare
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu plecăm, stăm. Hai în casă. Haideți, haideți, că proastă sunt și parcă sunteți ciumați de vă țin în drum, parcă nu sunteți ai mei, da prea m-am împuținat de spate așteptându- vă. Vestea că Lică, băiatul Tincăi lu’ Graur s-a întors acasă, a făcut repede înconjurul satului. Dar și mai iute a mers vorba că își va cumpăra casă, oriunde va găsi, fie și pe pământul ungurenilor. Că lui nu-i rușine cu oamenii din partea ailaltă de sat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
codrilor verde, prin bolțile dese, Prin mreje de frunze seninul se țese; Și apele mișcă în păture plane - 140În funduri visează a lumei icoane. Și unde-n dumbravă-i săpată cărare, O mândră femee s-arată călare, Pe calul ei graur se-nvîrtește-n laturi, De dulcea-i privire nu poți să te saturi. În părul ei negru lucesc amorțite Flori roși de jeratic frumos încîlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alta, chiar de la un popor la altul, inclusiv în urma contactelor indirecte, culturale sau religioase, de pildă, pe cînd numele de locuri se împrumută, de obicei, numai în urma conviețuirii unor populații diferite, contactul lingvistic direct fiind cadrul necesar pentru împrumuturi. Al. Graur considera că numele de locuri, deși foarte multe, sunt în număr finit, așa cum sunt și obiectele pe care le desemnează, pe cînd cele de persoane sunt infinite, ca și generațiile care se succedă în decursul vremii. Deosebirea canti tativă dintre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
N-am utilizat note de subsol. Am dorit ca forma expunerii să fie una care să-i atragă pe cititori. Am luat ca model lucrarea lui Sextil Pușcariu Limba română. I. Privire generală (1940) și câteva scrieri ale lui Al. Graur: Dicționar de cuvinte călătoare (1978), Nume de persoane (1965), Nume de locuri (1972). Dintre lucrările în același stil ale lingviștilor străini, amintesc unele scrieri ale lui A. Meillet și, mai ales, excelentele cărți, cu titluri incitante, ale lui Henriette Walter
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-lojniță). Toate aceste volume au fost realizate la Cluj, sub conducerea lui S. Pușcariu, și sunt cunoscute cu sigla DA. Din 1965 și până în prezent, s-a publicat noua serie, care are sigla DLR, sub conducerea lui Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu; după dispariția acestora, din 1993, coordonarea lucrărilor a fost asigurată de Marius Sala și Gh. Mihăilă. La elaborarea acestei noi serii, au participat institutele de specialitate din București, Cluj și Iași. Au apărut volumele cu literele D
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
etimologice prudente sunt datorate celui mai bun etimolog român. L. Șăineanu, cu Dicționarul universal al limbii române = DU (1896-1943), a fost prezent prin nouă ediții între cele două războaie mondiale. Și L. Șăineanu a dovedit prudență în stabilirea etimologiei. Al. Graur l-a folosit sistematic în cercetările sale etimologice. Recent, a apărut o ediție amplificată, în cinci volume (1995-1996), și o altă ediție importantă, într-un volum. Este, de fapt, o nouă lucrare, cu mai multe cuvinte noi și cu etimologiile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
respectiv ar fi trebuit căutată în afara fondului de cuvinte moștenit din latină, chiar dacă transformarea formală pavimentum > pământ este conformă legilor fonetice. În general, pentru schimbările de înțeles nu există reguli la fel de stricte ca pentru schimbările de formă. De exemplu, Al. Graur a explicat (în 1934) rom. otuzbir cu sensurile „om violent, abuziv“ sau „violență, abuz“ din expresiile vine (procedează) ca otuzbir sau cu otuzbir prin tc. otuz bir care înseamnă „treizeci și unu“, fără să arate cum s-a produs evoluția
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unele dintre aceste cuvinte au trecut prin mai multe limbi, s-au oprit în mai multe „stații“. Am amintit, în capitolul introductiv, că limba română are o carte consacrată special acestei categorii de cuvinte, Dicționar de cuvinte călătoare de Al. Graur, în care se discută despre 1335 de cuvinte de acest fel; numărul lor este însă mult mai mare. În fiecare dintre limbile prin care au trecut și unde au staționat uneori timp de secole, înainte de a pleca mai departe, aceste
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
niger, respectiv albus. Rom. negru are și el o bogată familie, cu multe derivate. Dintre acestea, unele ar putea fi moștenite din latină: negreață < lat. nigritia, (a) negri < lat. *nigrire (în latina clasică, avea forma nigrescere). Deși unii lingviști (Al. Graur, Al. Cioră nescu) consideră că aceste derivate au fost formate pe teren românesc, cei mai mulți (I.-A. Candrea, O. Densusianu, S. Pușcariu) le consideră moștenite din latină, cu argumente aduse din compararea situației din română cu cea din celelalte limbi romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu este general (nu circula, în copilăria mea, în graiul din Bihor). Mai vechi este franzelă „pâine albă în formă lunguiață“, a cărui primă atestare este la Al. Beldiman (1821); la originea sa se găsește ngr. phrantsóla „pâine franțuzească“. Al. Graur a atras atenția asupra faptului că franzelă nu pare să fi venit direct din greacă, ci prin intermediul unei limbi slave, dacă ținem seama de faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și ucraineană. Într-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
român-francez al lui F. Damé. Cuvântul bezea care denumește tot o „prăjitură făcută din albuș de ou“ nu vine în română din fr. baiser, cum greșit spun dicționarele românești, pentru că termenul francez nu are acest sens. Așa cum a arătat Al. Graur, cuvântul a fost împrumutat din ngr. bezés, unde înseamnă același lucru (intră în seria prăjiturilor orientale de tipul pricomigdală, explicat mai sus, și trigon „plăcintă cu formă triunghiulară, umplută cu nuci sau alune“). Salată cu sensul „preparat culinar făcut din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
abur, brad, brâu, bucurie, buză, căciulă, cioc, copac, copil, fărâmă, fluier, fluture, ghimpe, groapă, gușă, mal, măgar, mânz, mugur, murg, rață, traistă, vatră), ceea ce reprezintă doar 0,96% din întregul inventar de cuvinte (cele mai multe dintre acestea apar și la Al. Graur, în Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române). Situația este identică și în celelalte vocabulare reprezentative romanice, unde ponderea elementelor de substrat (de natură diversă) este foarte scăzută, chiar dacă ținem seama de faptul că unele elemente de substrat se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
grecești în vocabularul reprezentativ al limbii române, observăm că ele reprezintă 1,11% din inventar, prin cele douăzeci și cinci de cuvinte prezente: bătălie, buzunar, cărămidă, folos, frică, (a) lipsi, mânie, (a) pedepsi, proaspăt, scop, sigur, ( a) sosi, trandafir, zahăr etc. Al. Graur a subliniat importanța limbii grecești ca sursă directă a multor neologisme românești; cuvinte ca icter, pocher, portofoliu, monedă, mapamond au fost astfel explicate prin neogreacă. Unele cuvinte, pentru care se propusese un etimon slav și unul grecesc, au fost ulterior
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în alte limbi romanice: fr. réaliser, sp. realizar). Unele dintre cele (cel puțin) 101 cuvinte englezești din română au rude vechi, nu totdeauna transparente; un volum cu subtitlul „De la market la mersi“ ar putea reuni aceste rude îndepărtate. Al. Graur, în volumul Cuvinte înrudite, prezintă mai multe serii de acest fel: market (marketing) este înrudit, mai de aproape sau mai de departe, cu marfă (< magh. marha „vită“ < v. germ. marhat < germ. actual Markt „piață“ < lat. mercatus „piață“), cu miercuri (< dies
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]