2,620 matches
-
Paris, 1955; Étapes, Paris, 1956; Aurélia, Paris, 1958; Une Élegie, Wulfrath, 1960; Leș Pas recomptés, Paris, 1962; Élements, Paris, 1963; L’ Étape suivante, Paris, 1964; Ici repose, cu o gravura de Jacques Hérold, Montpellier, 1967; À Jacques Hérold, cu o gravura de Jacques Herold, Montpellier, 1969. Ces Pas d’un autre étape, Paris, 1970. Ediții: B. Fundoianu, L’Exode, pref. edit., Paris, 1965 (în colaborare cu Gaston Puet). Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Paris, 1951; Zaharia Stancu, Le Nu-pieds, Paris, 1951
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
decorativă, sculptură, muzică, scrise de Adrian Maniu, Paul Miracovici, N. Nedelescu, Emanoil Ciomac, P. E. Miclescu, Haralamb Georgescu, M. Dard, Petre Florescu. Sunt semnalate apariții editoriale din țară și străinătate, articole din presa literară. S. mai cuprinde reproduceri de picturi, gravuri, sculpturi, desene, planșe. Alți colaboratori: Mihail Hangan, Toma Socolescu, M. Rădulescu. M. W.
SIMETRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289678_a_291007]
-
XV-lea, sas din Mediaș, al cărui poem Ruinae Pannonicae s-a străduit să îl traducă în românește, fără să reușească să își finalizeze proiectul. SCRIERI: Mediaș, București, 1944; Orașul Mediaș. Civitas Mediensis, Brașov, 1967. Antologii: Ne cheamă Ardealul, cu gravuri de Marcel Olinescu, București, 1944; Ceea ce nu se uită, pref. Ioan Adam, București, 1977; Mult iscusita vremii slovă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Victor Papilian, „Mediaș”, LU, 1944, 10; Șerban Cioculescu, Din lirica românească antifascistă, RL, 1977, 18; Dan
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
optzecistă, cu rime imprevizibile și neologisme. Poema reprezentativă, și cea mai amplă, e 4 zile de dragoste, despre Euridice și mitul orfic. T. se impune - crede Marian Popa - mai mult lexical și anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura socială expresionistă”. Totuși, lirica târzie nu va mai atinge nivelul cărții de debut, cea „cu sânge, pâine și cocs”, a omului „despletit și oxidat de vânt/ gata să smulgă un ultim echinox”. T. e și autorul unui jurnal de călătorie
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
teatrală”, destul de întâmplătoare ca periodicitate, se remarcă aceeași atitudine critică de ansamblu, ce dă și vivacitate materialelor, care examinează în special repertoriul Teatrului Național. „Cronica plastică” (inițial „Plastica”) nu are un responsabil unic, dar evenimente ca Salonul de desen și gravură, expoziția lui H. Catargi și a Margaretei Cosăceanu, expoziția de grafică și caricatură a lui Sell sunt sugestiv prezentate de Petru Comarnescu, semnatar și al eseului Un moment culminant al plasticii românești, despre creația și arta lui Marius Bunescu, Oscar
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
devoră mereu pe ea însăși. Răspunzând parcă peste secol lui Eminescu, Vinea arată că nici în „cercul strâmt” al existenței omenești „norocul” nu-l „petrece” pe om. ELENA ZAHARIA-FILIPAȘ SCRIERI: Descântecul și Flori de lampă, București, 1925; Paradisul suspinelor, cu gravuri de Marcel Iancu, București, 1930; Ora fântânilor, pref. Mihail Petroveanu, București, 1964; ed. pref. Matei Călinescu, București, 1967; Lunatecii, I-II, București, 1965; ed. pref. Magdalena Popescu, București, 1971; Poeme, îngr. și pref. Vasile Nicolescu, București, 1969; Opere, I-V
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
îngr. și pref. trad., București, 1975, Scrisori urmate de Viața lui Michelangelo scrisă de Ascanio Condivi, I-II, îngr. și postfața trad., București, 1979, Poezii. Opera omnia, îngr. și pref. trad., București, 1986, Quindici sonetti - Cincisprezece sonete, ed. bilingvă, cu gravuri de Simona Bucan, București, 1992; Lirica Renașterii italiene, îngr. și introd. trad., București, 1966; Charles Baudelaire, [Versuri], în Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1968, Florile răului, îngr. trad., București, 1991
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
presă din versurile lui Vladimir Maiakovski. SCRIERI: Krishnamurti în cadrul poporului românesc, București, 1930; Krishnamurti, mesagerul inteligenței, București, 1935; De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu, București, [1940]; Jocul de-a dragostea și moartea, București, 1940; Rodul, București, 1942; Renaștere, cu gravuri de Dobrian, București, 1943; Cu nerodul satului în alegeri, București, 1946; Caii anilor, București, 1947. Traduceri: J. Krishnamurti, Viața eliberată, București, 1930, 2 conferințe, București, [1931], Cărarea, București, 1932, Regatul fericirii, București, 1932 (în colaborare cu Silviu Rusu), Cuvântări și
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
reprezentărilor: cuvinte dure, pământoase, bolovănoase, colțuroase, zgrunțuroase, țepoase, deseori clocotitoare, vuitoare. Frecvente sunt neaoșismele suculente, regionalismele cu înfățișare de bărăgan bălărios și bulgăros. În versurile din cărțile următoare provincialismele se răresc, fără a dispărea. Cu asemenea material poetul compune pregnante gravuri, de proporții, cu priveliști când statice, precum cele din Pe muntele Obârșia, unde „zănoage găunoase cu ochiuri de zăpadă [...] / Își apără comoara / În țarcuri făurite din colți zâmbați de stâncă”, sau din Bucegii, unde „Din Piatra Arsă până-n Omul, colan
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
imaginației creatoare a comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului. Capacitatea acestora de elaborare a unor sisteme de personalizare, materializate prin realizarea unor podoabe diversificate morfologic, decorații cu grad ridicat de schematizare, mijloace de comunicare între indivizi sau creare de sunete deosebite, gravuri oarecum similare prin stil și forma pe suporturi asemănătoare, care pot sugera modalități de percepere a unor cicluri temporale, se constituie în mărturii ale particularizării simbolice a societăților respective. Acest tablou al mărturiilor asupra capacităților spirituale ale comunităților epigravetiene de la
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
nu ne-am propus să facem un inventar al nenumăratelor exemple de situri rupestre în care semnul vulvei este foarte răspândit, iar semnificația să este mereu asociată cu simbolul feminin, dorim să invocam doar câteva exemple revelatoare în acest sens: gravurile de semne vulvare din peșteră Combarelles, de pe blocurile de calcar din peșteră La Ferrassie, sau cele incizate în solul peșterii Bedeilhac, desenele de vulve de pe pereții peșterii Tito Bustillo, l’abri Cellier etc. În ceea ce privește interpretarea sensului și rolului unor bivalve
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
cubist. Statueta reprezintă, fără îndoială, o tânără fată, ale cărei caracteristici sexuale nu sunt încă bine dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume o gravură feminină (fig. 8b), provine de la Predmosti. Formele corpului sunt simple, geometrizate. Întregul stil al acestei gravuri diferă de absolut tot ceea ce există în arta paleolitică. Sânii și regiunea bazinului - părțile voluminoase - sunt reprezentate de ovale, construite din linii concentrice. Abdomenul
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume o gravură feminină (fig. 8b), provine de la Predmosti. Formele corpului sunt simple, geometrizate. Întregul stil al acestei gravuri diferă de absolut tot ceea ce există în arta paleolitică. Sânii și regiunea bazinului - părțile voluminoase - sunt reprezentate de ovale, construite din linii concentrice. Abdomenul este figurat printr-un cerc incomplet, diametrul său fiind redus. Maniera de tratare a capului este
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
1995). Unica ilustrație prezintă o figură feminină privită din față, însoțită de o antropomorfă din profil, apoi de alte două semne, mai greu de descifrat. Dacă încadrarea cronologică este corectă, atunci avem de-a face cu o piesă deosebită, deoarece gravurile feminine pe os din Gravettian sunt excepționale și nu putem invoca, în acest sens, decât piesa de la Predmosti. Grupa rusă. Marea majoritate a statuetelor ruse reprezintă femei într-o atitudine clasică pentru arta paleolitică: cu capul ușor aplecat în față
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce mâna stângă este îndreptată spre colțul plachetei ca și cum ar ține în mână ceva, dar, din păcate, placheta este fragmentată. Femeia nu este reprezentată pe teritoriul rus numai prin statuete și gravuri, ci și prin reprezentări de vulve, în calcar, prezentând puternice analogii cu vulvele gravate din Aurignacianul Occidental. Se pare că acestea erau utilizate simbolic, deoarece vulvele de la Kostenki I sunt intenționat marcate, după finisarea sculpturii, de linii duble, mai ales
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
bizon pentru cealaltă, un cal pentru femeia de la Comarque sau un bizon pentru una din femeile de la Angles sur l’Anglin (B. și G. Delluc, 1995). O a doua fază a figurilor feminine poate fi plasată în Magdalenianul superior, cuprinzând gravuri a căror stilizare este extremă: picioarele sunt reduse la un trunchi alungit, corpul reprezentat printr-un apendice, capul nu este niciodată figurat, iar brațele și sexul nu apar decât foarte rar. B. și G. Delluc (1995) au numit aceste reprezentări
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
peștera La Roche-Lalinde, fiecare figurină feminină, realizată, de altfel, în același stil specific FFS-urilor, prezintă o linie care traversează abdomenul și al cărei sens este dificil de stabilit. În siturile magdaleniene găsim nenumărate analogii, indiferent dacă este vorba de gravură sau pictură, reprezentând incontestabil aceeași tradiție artistică sau o tradiție similară. Bogatele descoperiri de la La Roche-Lalinde și Gare de Couze, în Dordogne, numeroasele picturi de "note muzicale" (J. Jelinek, 1988), cum au fost numite claviformele, provenind din peșterile din munții
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
niciodată identice. Arta mobiliară Din arta mobiliară a acestei perioade provin figurile gravate pe diferite materiale, femeile numite „Poursuite amoreuse” (H. Delporte, 1989), care prezintă numeroase podoabe (coliere, brățări), de la Isturitz, precum și plachetele de la La Marche, ce conțin 27 de gravuri feminine, cea mai mare parte acefalice. La nivelul Magdalenianului mijlociu, în Franța au fost descoperite doar două statuete: cea de la Laugerie-Basse și cea de la Courbet. Venus de la Laugerie-Basse are capul absent, torsul reprezentat printr-un fel de cilindru aplatizat, care
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte din ele sunt marcate cu incizii, pe care G. Bosinski (1989) le interpretează ca figurând un veșmânt
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti și un pandantiv descoperit în peștera Rytiŕská (Moravia), constând dintr-o baghetă de os, la care doar sânii sunt
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Aventura domnișoarei Zenobia Magheru
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Aventura domnișoarei Zenobia Magheru, București, 1938; Corbul de aur, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Ion
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Aventura domnișoarei Zenobia Magheru, București, 1938; Corbul de aur, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Ion Aluion, Cernăuți, [1938]; ed. (Semnul negru), București, 1941; ed. îngr. și pref. Ion Simuț, Oradea, 1995; Opera
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Aventura domnișoarei Zenobia Magheru, București, 1938; Corbul de aur, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Ion Aluion, Cernăuți, [1938]; ed. (Semnul negru), București, 1941; ed. îngr. și pref. Ion Simuț, Oradea, 1995; Opera lirică. 1929-1939, Cernăuți, 1939; Viața în pădure, București, 1939; Guzli sau Tsu-Tsui, București, [1940]; Drama Casei Timoteu
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]