886 matches
-
în timpul conferinței "Cele mai Puternice Femei", organizată de Fortune. Șefa Yahoo! a folosit însă cu lejeritate o serie de alte cuvinte în relația cu presa, ca "du-te dracu", "rahat" sau "nemernic". Publicitatea negativă a urmat firesc, făcând și mai grea o slujbă deja dificilă. Fabrice Tourre, vicepreședinte la Goldman Sachs, devine mai puțin fabulos Vicepreședintele Goldman Sachs, Fabrice Tourre, a ajuns în centrul unui megascandal mediatic după ce grupul financiar a fost acuzat de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din
SUA: Cele mai stupide momente din afaceri în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70896_a_72221]
-
2006 și aflându-se pe lista lungă a International IMPAC Dublin Literary Award 2007. Tot în 2006, Nicole Krauss a fost nominalizată pe lista scurtă la Prix Femina Étranger și Prix Médicis Étranger (Franța). Cel mai recent roman al autoarei, Great House (2010), reprezintă un remarcabil succes de critică și de public, numărându-se printre cărțile finaliste la National Book Award in Fiction, 2010. Un strălucit roman de debut al autoarei bestsellerului Istoria iubirii, Un bărbat intră în cameră a fost
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
și un sibian din mărginimea Sibiului, care, tot așa, e păstor, și se amestecă voios în vorbă. Sibianul intervine peste taraba bistrițeanului și îmi pune în vedere că ei nu măresc prețurile, ca ceilalți, că ei știu că viața-i grea la oraș și că o bătrână, domn'nost! îi ceruse într-o zi să-i cântărească cincizeci de grame de caș, că avea poftă, sărmana... cincizeci, domnu'nost! de grame, domnu'nost!... și când o văzuse atât de amărâtă, îi
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
numele autorului) sunt, de fapt, tot niște interpretări. Alegația e șocantă: „I should add that the notions «pastoral» and «Milton» are also interpretations; that is they do not stand for a set of indisputable, objective facts; if they did, a great many books would not now be getting written”. Argumentația e de un rafinament superlativ. Respectându-și poziția intelectuală, Fish ajunge chiar la afirmații și mai insolente: dacă interpretarea e suverană, iar textul e ancilar, atunci însăși ideea că ar exista
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
În 2004,Emil Boc s-a supus unui test pentru Observatorul Antenei 1:să trăiască o săptămână cu salariul minim pe economie.Grea misiune să-ți drămuiești nimicul în așa fel încât să mănânci,să plătești întreținerea,să ajungi cu metroul sau autobuzul la Parlament...Dacă mai apar și cheltuieli neprevăzute ,beleaua e cu atât mai mare . Atunci i s-a spart o
Un baby sitter ratat a ajuns premier al Romaniei () [Corola-journal/Journalistic/49914_a_51239]
-
de Victor Eskenasy (1998). Anul 2003 ne-a adus alte două cărți: M. Gaster, Studii de folclor comparat, ediție și prefață de Petre Florea și Virgiliu Florea, M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile, recenziile, notele, prefețele și conferințele publicate de M. Gaster, între anii 1877 și 1936, în vreo 13 publicații periodice românești, ni-l readuce
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
pe un cal... Cât despre meserie, crede că e o prostie să zici că se fură. „Dacă ești om serios o înveți cu sufletul și nu pe furate, că nu iese nimic”, îmi spune Costel Seculin. E adevărat că e grea munca la nicovală, mai cu seamă vara pe arșiță, când toată lumea fuge la umbră, atunci covaciul fuge la căldură, acolo unde dogoarea e mai mare decât afară. Oricum lângă vatră are vreo 45 de grade „la umbră”, glumește potcovarul cu
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
copite, ba-i dă la mână uneltele. Frică de cai nu i-a fost muierii niciodată, „că doar e crescută la țară, cu gospodărie cum alta nu-i în Iberland”. N-ar recomanda meseria asta la multă lume, că-i grea și ca s-o faci bine trebuie musai să-ți placă de-adevărat caii și să știi să-i strunești când trebuie. Costel zice că „la meseria asta mai trebuie să fi și om dur”, că dacă nu ești cu
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
că descrie acest timp într-o manieră „aproape reportericească”, Buga se desprinde din peisajul său romanesc în chip de cronică, între real și legendă, detaliile reale și elementele de mit se îmbină până într-atâta, încât ajung până să fie grea deosebirea unora de celelalte. Fondul romanului se sprijină pe felul cum crește Moldova pe trunchiul viguros prin lege, datorat lui Ștefan cel Mare. Prezența ideală a Voievodului domină desfășurarea romanului și îi dă unitatea de măsură în bine, în împliniri
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
lui Aftab, lui Salem și Saritei ce fel de boală a contractat Rilke după înțepătura cu spinul de trandafir. Cînd le-ai recitat din "La steaua" au zis toți, deși nu știau nici un cuvînt românesc, "Eminescu seems to be a great poet." Mai departe, încet, cu pași rari, de plimbare, ai scris în gînd niște versuri oarecare pe care nu le-ai mai trecut în caiet. Acasă te aștepta camera cu poza lui Böll și telefonul care sună uneori. Cînd nu
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
Emil Brumaru Să intru-n măruntaiele cuvintelor, Să pipăi crinul în lăuntrul lui Plin de parfumul atotrăbdător, Roua, ce nu-și dă miezul nimănui, S-o lin rostogolesc în palma-mi grea, Din fluturi mațele subțiri să zmulg Și să le-atîrn în prapuri scurși abia De sîngele lor fraged. Și-apoi surd, Cu nici un cîntec la urechea-n rană, Să mă întorc iar blînd, în mîini c-o cană, Și să-l
Să intru-n măruntaiele cuvintelor… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7060_a_8385]
-
aș fi viu să zvârlu bani la fiece răscruce. De-atâtea ploi copacii nu-i mai știu. - Ștergar cu flori să-mi dați să mă usuce. Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu. Țărâna grea grumazul să-mi apuce - îmbrățișarea mamei cu-al ei fiu - Și liniștea în palmă să o țiu până m-ajunge somnul de sub cruce. Cai înhămați la carul ce mă duce.
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
a lungul ei ca pe corso (măcar o dată în viață) tăcerea asta-i o iarnă învinsă orgolioasă - floricele pe geamuri pe câmpii ochiul și-a avortat irisul se-ntinde opac - o coală peste cer borcanul în care ne murăm the great annihilations noi aicea jos escaladăm picioroangele ăl dintâi dacă nu scrie bine ne bagă pe toți în iad cine naiba respiră de parc-ar avea plămâni în loc de creier? cum alergi desculț în pijamaua vărgată?! fuguța înapoi în pat - na c-
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
Cea mai reușită poezie a lui Galaicu-Păun, din cele pe care i le găzduiește antologia, este, bineînțeles, Înălțarea, care înfățișează o viziune poetică originală asupra morții și învierii Mîntuitorului. Prima parte descrie, în manieră naturalist-fiziologică, scurgerea vieții din trupul crucificat: "Grea ca mierea, din căușul nimbului său răsturnat / carnea trupului adînc i se prelinge / strecurată îndelung prin plasa / sîngelui: i se prelinge pe / chip, turnată, pe bărbie, gît / umerii aduși i se preling pe / brațe pînă-ajung la cel'lalt capăt / pumni
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
să bem chiar de acolo. Chefliii își luară toți țoiurile, mai vrând, mai nevrând, ca să facă plăcere popei, înconjurând fântâna. - Trage, Matache neică, trage, ca să vadă și dumnealor cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. - Nu știu de ce-i grea ciutura, părinte... - Cum să nu fie, dacă-i plină de aur?... Când ajunse sus, Matache scoase dintr-însa o javră uriașă, pe jumătate putrezită. Era Tărcuș, câinele din curte, care dispăruse de vreo săptămână. Musafirii începură să scuipe, vărsându-și
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
aprinde/ De vii văpăi..." Or, singurul pandant (,complementara") acestor purpuri bizantine nu poate fi, desigur, decât negrul: al "negurii"... uitării, al nopții și al morții. Căci, cum citește-se în Sub pecetea tainei: "Peste toată această pâclă roșie se lasă grea o perdea neagră." 1 "Matematicienii și poeții vor înțelege, singurii, taina acestui procedeu de Ťexhauțiuneť, de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței..." (Răsăritul Crailor, s. m.) 2 Într-o semantică nu tot atât de toptangie, ci mai
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
gînduri Păcătoase ce mi-ai dat Cînd m-apropii lin de trupul Tău întins pe-un moale pat Care-i dincolo de nouri Și-i cuprins dulce de raze În amurguri și-n amiaze Și în spaima dimineții Cînd ți-e grea toată ființa De iubire pentru mine Și-mi pierd istovit putința Și-ncet mă preling în pofte Mocnite la foc scăzut Mi-am ferit de tine Doamne Viața cît m-am priceput
M-am ferit de tine Doamne by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12555_a_13880]
-
tine, Să-ți freci sînii și șoldul de carnea-mi putrezindă; Un diavol e în mine, dar și un sfînt la pîndă. De-aceea, în amurguri, ți-e-atît de drag și bine Să-ntingi ca-ntr-o tigaie murdară pofta-ți grea De-a-mi fi Sora Putoare și Maica Precista!
Sonetul întocmit cu chibzuială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11181_a_12506]
-
pe un reper al neîmplinirii, ci ca pe un cochet prilej al proiectării unui prezent debordînd de vitalitate metaforica: "Tu, departele meu/ mă ții captivă/ că pe o floare între file/ sub statuia de bronz; mi te plîngi/ că e grea libertatea/ de-a fi înălbit culorile toate/ că pînă și sîngele/ la ora această posaca/ e roz;/ visele toate adorm/ învoite/ dinspre ceasul cînd/ gerul devine carnal.// Departele meu/ înghițit de calești/ topite pe străzile calde/ pe care nu merg
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
strâns locuitorii cartierului Fatima din orașul spaniol Cordoba pentru a cere primăriei măsuri semnificative pentru a evita stabilirea așezărilor de români în zonă, a anunțat președintele asociației Amanecer, Francisco Bellido. Potrivit El Dia de Cordoba, Bellido a recunoscut că este grea rezolvarea unei probleme care există de ani de zile în oraș și a cerut mai multă rigoare din partea poliției, precum și comportament civic din partea grupurilor de imigranți. Micile așezări din cartierul Fatima constituie o problemă pe care localnicii au semnalat-o
Locuitorii unui cartier din Cordoba strâng semnături împotriva stabilirii aşezărilor de români () [Corola-journal/Journalistic/59727_a_61052]
-
sensul" și prea erodata "plajă pustiita" lângă o imagine atât de reușită, nu întrebați. Cand accentul e pus pe sugestie, pe imagine, pe laconism, astfel de primejdii apar la tot pasul: "coarnele Lunii în piept s-au oprit / cu o grea bufnitura / viforoase în lume apar / picioare capete mâini / cineva încă o dată mă naște"(subl. mea). Din păcate balanța tinde să încline înspre categoria versurilor subliniate. Cassian Maria Spiridon se încăpățânează să nu evolueze, el preferând o "poezie leneșa" (chiar "moartă
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare) despre versurile Dvstră ; cu un alt prilej, nici Betocchi nu a făcut-o, cu care de altfel nu am vorbit niciodată despre Dvstră. Ce mânuță grea avea Marco Forti! Nu-i scrisesem în franceză pentru a-l sfida, ci pentru că nu aveam să mă mai folosesc de altă limbă decât cea care mă adăpostise la Paris, și de idiomul meu natal ; trebuie să alegi la un
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
drum îmi fac cu bățul nedecis, Eu, care-ntrezăream un paradis Ca o bibliotecă vastă. Parcă Ceva, desigur, care nu se poate Hazard chema, aceste lucruri toate Le stăpînește. A mai fost cîndva Un om care-a purtat povara-mi grea. Prin lente galerii orbecăind, Nedeslușită simt o sacră spaimă Că-s celălalt, defunctul, ce se-ngaimă, Același drum și-același timp urzind. Dar care dintre noi a scris poema Acestui eu cu osebite nume? Ce importanță poate-avea un nume, Cînd
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
spirit critic, fie cu totală complezenta: de o istorie a gîndirii structuraliste, care să îi desfăca mecanismele articulatorii, pîrghiile conceptuale și argumentative, așa cum reduci la piese o imensă mașinărie, pentru a le recupera și folosi altundeva. E o misiune fie grea, fie ingrata, depinde de cine se încumeta la ea. Lubomăr Dolezel, în cartea recent publicată în condiții editoriale onorabile de Univers, se achită, pînă la un punct, magistral de această dificilă sarcina. Intenția lui în Poetica occidentală este de a
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
în care este cântărită inima mortului. Pe un talger al balanței se punea inima mortului, iar pe celălalt era pusă pana fermecată a zeiței Maat, pană care nu mințea niciodată. Pentru vechii egipteni, inima era lăcașul inteligenței. Dacă inima era grea, însemna că ea era plină de păcate, și era înghițită de un monstru cu cap de crocodil, coamă de leu și corp de hipopotam. Astfel, pentru mort, nu mai putea exista viață eternă. Dacă însă balanța rămânea în echilibru, însemna
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]