1,000 matches
-
09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea era de 223.237 de locuitori, menținându-se creșterea numărului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Conform recensământului din 1930 populația Niculei era de 848 locuitori, dintre care 826 greco-catolici, 10 ortodocși, 6 romano-catolici și 6 reformați. Celt - din bronz; datare repertoriu: bronz final . În contextul unirii ecleziastice cu Biserică Romei la sfarsitul secolulului al XVII-lea, iezuiții prezenți cu acest scop în Transilvania au consemnat în 1699 lăcrimarea icoanei
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
În perioada interbelică Biserică Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativa la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserică Piariștilor din
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român. s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială. Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
și maghiari (1,19%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,46%), dar există și minorități de penticostali (12,61%), martori ai lui Iehova (3,2%) și greco-catolici (2,63%). Pentru 4,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,66%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (5,72%), reformați (5,2%), penticostali (1,67%), romano-catolici (1,5%), greco-catolici (1,29%) și baptiști (1,05%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Teaca, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310237_a_311566]
-
romi (7,61%) și maghiari (4,98%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,17%), dar există și minorități de reformați (5,12%), penticostali (4,79%) și greco-catolici (3,11%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare și este nevoită să se ascundă, să-și schimbe numele, să pribegească, pentru a nu fi trimisă la închisoare. S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Fiind grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se află la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. A
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Episcopul Adam Patachich a renovat biserica în jurul anului 1760 și, datorită faptului că Episcopia Romano-Catolică de Oradea dispunea între timp de suficiente lăcașe de cult, a decis trecerea bisericii în patrimoniul comunității catolice a armenilor. În 1786 a fost oferită greco-catolicilor ruteni din Oradea, care și-au constituit parohie zece ani mai târziu. În ceea ce privește numărul credincioșilor, șematismul pe anul 1840 arată că la Oradea trăiau în acel an 402 ruteni greco-catolici. Biserica era folosită și de românii greco-catolici din Oradea. La
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Tiszacsermely avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tiszacsermely, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332147_a_333476]
-
al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc după anul
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcăt ca lăcaș mănăstiresc după anul
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
avea relații diplomatice. Ambasadorul Burtică s-a pronunțat pentru reglementarea situației Bisericii Române Unite (aflate pe atunci în ilegalitate), între avantajele acestui fapt fiind acela că aniversarea în 1968 a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, organizată de greco-catolicii din emigrație, să nu aibă un pronunțat caracter ostil regimului de la București. În urma intervenției sale, un emisar al Sfântului Scaun a primit permisiunea de la Departamentul Cultelor de a-l vizita la 31 octombrie 1968 pe cardinalul Iuliu Hossu, aflat în
Cornel Burtică () [Corola-website/Science/308338_a_309667]
-
întemeiat pe vreo consemnare mai veche, ci în baza unor deducții personale care i-au îngăduit să ezite între cele două date, oprindu-se totuși asupra celei din urmă, care i se părea mai bună." Mai târziu, la 1869, preotul greco-catolic Ioan Chita fixează ca dată a întemeierii Leșului anul 1624. Diferența dintre acești ani s-ar putea explica printr-o greșeală de calcul sau de transcriere, sau poate chiar prin tendința de originalitate care se resimte la toate cronicile sătești
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de 373 elevi. De la înființarea satului, până în secolul al XVIII-lea, locuitorii Leșului au fost ortodocși. Ei se înșiși se declarau ortodocși în 1761 în fața comisiei care cerceta apartenența confesională a ardelenilor, desi în recensamintele oficiale habsburgice erau inregistrati ca greco-catolici în urma aderării formale a preoților leșeni la unirea cu Roma. Comunitatea revine oficial în sânul Bisericii Ortodoxe Române în 1948, în timpul păstoririi preotului Vasile Coșbuc.( Vezi detalii în Istoria Parohiei) Vechea biserică cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și grafician român. A aparținut celei de a doua generații a Școlii de pictură din Baia Mare. 1879 La 30 august, în comuna Căuaș (în Comitatul Sălaj, actualmente în jud. Satu Mare) se naște , într-o veche familie de preoți români uniți (greco-catolici). 1882 Rămâne orfan de tată (preotul greco-catolic Samuil Popp) și duce o copilărie plină de griji împreună cu frații săi (Ioan, Mihai și Octavian), de la această dată cei patru băieți fiind crescuți în exclusivitate de mamă (Maria Popp, n. Șoproni). 1886-1892
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
02%) și romi (6,39%). Pentru 2,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,78%), dar există și minorități de reformați (22,49%), romano-catolici (7,61%), penticostali (2,02%), greco-catolici (1,84%) și baptiști (1,28%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel: Cercetările arheologice au
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,03%), dar există și minorități de reformați (7,95%), romano-catolici (3,21%), adventiști de ziua a șaptea (1,74%), penticostali (1,64%) și greco-catolici (1,21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 920 greco-catolici, 115 reformați, 111 romano-catolici, 33 ortodocși, 30 mozaici și 3 adventiști. Aici s-a născut în anul 1881 botanistul Erasmus Gyula Nyárády. Orașul Ungheni este înfrățit cu următoarele localități:
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Bedeu avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de români (%) și romi Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de reformați (%), romano-catolici (%), persoane fără religie (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bedeu, Hajdú-Bihar () [Corola-website/Science/332185_a_333514]
-
în 1263, sub denumirea de "Sarpatak", iar, mai apoi, în anul 1319, sub denumirea de "Sarpataka", într-un act de donație al regelui Carol al Ungariei. În anul 1900 (conform Șematismului greco-catolic), distribuția pe confesiuni a populației localității era: 262 greco-catolici, 8 ortodocși, 24 romano-catolici, 1076 reformați, 1 unitarian și 13 israeliți. De-a lungul timpului, locuitorii comunei au fost iobagi ai familiilor nobiliare Teleky și Bornemisza. Biserica de lemn cu hramul „Buna Vestire” a fost ridicată în anul 1783, fiind
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
Evul mediu, populația românească a satului Giacăș a fost de confesiune ortodoxă, convertirea la grecocatolicism realizându-se, foarte probabil, la începutul secolului al XVIII-lea. Conscripția episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733 a recenzat, în acest sat, 140 de greco-catolici, care aveau lăcaș de cult și casă parohială. În proprietatea bisericii se afla, la acea dată, un teren arabil de trei iugăre și o fâneață, din care se strângeau două care cu fân . Statistica românilor din Ardeal, realizată de administrația
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
anului 1812 . Conform recensământului din 1850, la mijlocul secolului al XIX-lea, parohia greco-catolică din Giacăș avea 283 credincioși . Numărul lor, înregistrat în recensămintele ulterioare, este în continuă creștere: 307 în 1857 și 328 în 1869. Recensământul din 1880 înregistrează 270 greco-catolici, o cifră semnificativ scăzută față de anul 1869 . Această diminuare numerică este generată de scăderea populației satului și nu de orientarea către altă confesiune. De altfel, pe măsură ce populația crește, numărul credincioșilor greco-catolici intră și el pe trendul ascendent. Astfel, în 1890
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
scăzută față de anul 1869 . Această diminuare numerică este generată de scăderea populației satului și nu de orientarea către altă confesiune. De altfel, pe măsură ce populația crește, numărul credincioșilor greco-catolici intră și el pe trendul ascendent. Astfel, în 1890 sunt înregistrați 291 greco-catolici , în 1910 - 293, iar în 1930 - 415. Interzicerea cultului greco-catolic în anul 1948 a dus la desființarea parohiei, credincioșii devenind ortodocși. După revoluția din decembrie 1989 nu s-a mai revenit la grecocatolicism. Biserica veche a fost construită inițial din
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]