987 matches
-
pe cineva care lucrează în străinătate. Și îmi tot spune că e greu. Și EXACT așa îi și este: greu. Tot repetând asta din când în când se duce în subconștient și se înregistrează acolo. Și subconștientul asta va aduce: greul. Așa funcționează panica la catastrofe: reacția oamenilor (adică energiile lor) fac ca acea catastrofă să fie amplificată în efecte. Întotdeauna. De ce credeți că această criză mondială persistă atât de mult în lume? Ia ghiciți și surprindeți-mă puțin. Exact. Ați
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
se pare epuizată perioada de beție crasă a personajelor - ne mai trebuind îngroșată, pentru a nu deveni obositoare. Cred că se cere a fi găsită altă pistă care să stârnească același interes la lectură ‐ și tocmai de aici înainte începe greul. Desigur, aveți un plan general, o țintă unde trebuie să se ajungă cu mesajul cărții - țintă care ar cere o problematică majoră, o morală socială dacă doriți să depășiți zbaterile unor eroi, nu prea bine văzuți de ordinea socială, în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93045]
-
care nu măreau realitatea. Ușurința, superficialitatea, exuberanța ne erau, oricum, străine. Așa cel puțin îmi conturam harta mea sufletească și cred că avea nu numai apropieri, dar chiar identități cu aceea a Mihaelei. Ce dovadă mai bună aș invoca decât greul și perseverentul urcuș până la mima ei, dar și dârza rezistență a fetei până la capitulare care în fond se numea tot biruință? Și, deodată, după contopire, firile noastre încep să se transforme, capătă noi însușiri, devin revărsate, exuberante, chiar superficiale și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ani, la Editura Academiei, în 300 ex., ca și excepționalul Dicționar cronologic al romanului românesc, o valoare care ar trebui să împodobească permanent rafturile librăriilor! De ce? Zău așa: de ce? Iertare: am intrat nepermis de tropăitor, cu bicisnice gâlcevi literare, în greul, multiplu etajatul peisaj mediatic. Ca idee de final, oricum aș întoarce-o, nu-mi vine-n minte decât formula Andreei Esca: „Toți suntem un casting în capul lui Sârbu...“ 8 martie 2012 Cultura bogăției și orgoliul sărăciei Când l-am
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vezi cine a refăcut mănăstirea Copou și a înzestrat-o gospodărește.” Dintr-o privire, mi am dat seama că vodă își motivează gestul arătând întâi că mănăstirea „fiind de câtăva vreme pustiită și risipită din vremile răscoalelor și nepacea și greul ce-au fost în țară...Domnia mea o am grijit și o am acoperit și o am îngrădit și am făcut și casă lângă svânta mănăstire din temelie și cu cărți...și o am înzestrat cu o bucată de loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Rim. S-a gândit bietul băiat și la mine . . . mă oboseam prea mult. . . Dar Rim! . . . Rim a fost cuminte și a primit. Are pe cineva lângă el când lipsesc . Când e vorba de îngrijiri mai serioase, tot eu duc, firește, greul . Dar e mai bine acum, mult mai bine! - Așa de bine, îneît eu credeam că-și reia ocupațiile. Se deschide facultatea! - Nu-i pomeni de asta. Tocmai a cerut un concediu de boală de trei luni și a pus locțiitor
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
respect mi-i amintesc. ... Am scris cele de mai sus unui bun și apropiat prieten - și-mi cer scuze pentru îndrăzneala de a mă numi prietenă, dar minunatele Dvs. rânduri m-au îndemnat. Cinstesc oamenii și pe D-stră, pentru tot greul și ușorul traiului Dvs. Cu respect, M. Șerban La această scrisoare trimit doamnei M. Șerban răspuns pe data de 7 noiembrie 2009: 7 noiembrie 2009, Bârlad Stimată doamnă Șerban, Cu deosebită bucurie am primit scrisoarea Dv. din 1.XI.2009
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
finală a scrisorii afirmați: „Am scris cele de mai sus unui bun și apropiat prieten - și-mi cer scuze pentru îndrăzneala de a mă numi prietenă, dar minunatele dv. rânduri m-au îndemnat. Cinstesc oamenii și pe dvs. pentru tot greul și ușorul traiului dvs.” Stimată doamnă - îndrăzneala de a mă considera prieten mă onorează și vă mulțumesc în mod deosebit tocmai pentru acest fapt, deoarece avem păreri identice despre oameni și viață și vibrăm solidar în același fel față de valorile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ce spunea el cu cele ce făcusem eu. Sigur, eu nu știam cum e când te afli permanent în fața morții, când nu știi, de pe-o clipă pe alta, ce o să se-ntâmple cu tine, da-mi dădeam seama că greul vieții ăsteia îl cunoscusem și eu. Și nu-i puțin lucru. Acuma, să mă iertați, dom’ profesor, dumneavoastră poate aveți treabă, iar eu vă bat la cap cu flecărerile mele... “Nu-s flecăreli, tovarășe Diaconu. E o experiență de viață
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sufletul.” “Ei, frumoase vorbe, da eu vreau să spun că mă bucur și pentru faptul că acești elevi vor pleca pe șantier cu dumneavoastră” “A fost vorba să merg și eu cu ei, dar...” “Aha, am înțeles. V-a speriat greul. Că dumneavoastră sunteți intelectual, om subțire. Ce să căutați acolo, printre buldozeriști și camionagii?...” “Nu mă judecați greșit, tovarășe Diaconu.” “Nu, dom’ profesor, gândesc, doar așa cum trebuie. Ați avut posibilitatea să vă învârtiți, și v-ați învârtit, v-ați descurcat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lipsa de cumpătare a stăpînului său, rămîne totuși alături de el, indivizibil ca Însăși umbra lui, statornic pînă-n ultima clipă - un prieten apropiat, sincer, devotat, bun cum nu mai poate fi altul, care rămîne alături de noi În toate Înfruntările, poartă tot greul a ceea ce bem, mîncăm și al conflictelor noastre brutale, intră o dată cu noi pe fiece ușă, se prăbușește o dată cu noi pe fiece treaptă și Îl găsim Într-o zi din nou În fața noastră - așa cum un nebun ar putea redescoperi lumina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și curând după aceea, plecând în Asia împotriva Perșilor, mai multe corpuri de Traci și de Tribali sporesc armată expediționară. Această povestire a bine informatului Arrianus ne arată întâi că pe timpurile lui Alexandru cel Mare, Geții se aflau cu greul poporului lor pe malul nordic al Dunării, că ei începuseră a se deda aici la lucrarea pământului și chiar la construirea de orașe, deocamdată de lemn, precum face întotdeauna un popor în stadiul său de trecere de la viața nomadă la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aștepta Gosseyn intră într-una din cabinele de examen vacante din secția "G". Ușa abia se închise cu un clinchet ușor în spatele său, că o voce din difuzor îl întrebă sec. ― Numele dumneavoastră? Gosseyn uită de Teresa Clark. Acum începea greul. Cabina era dotată cu un confortabil fotoliu cu pivot, cu un birou cu sertare și un panou transparent, amplasat deasupra acestuia în spatele căruia tuburi electronice luminoase formau motive mergând de la roșul intens la galbenul viu. În centrul panoului se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
aștepta Gosseyn intră într-una din cabinele de examen vacante din secția "G". Ușa abia se închise cu un clinchet ușor în spatele său, că o voce din difuzor îl întrebă sec. ― Numele dumneavoastră? Gosseyn uită de Teresa Clark. Acum începea greul. Cabina era dotată cu un confortabil fotoliu cu pivot, cu un birou cu sertare și un panou transparent, amplasat deasupra acestuia în spatele căruia tuburi electronice luminoase formau motive mergând de la roșul intens la galbenul viu. În centrul panoului se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
depărtare murmură valea adâncă, Numai pe păreții netezi ai stîncimii îndelunge (185) Ei arunc umbre gheboase, uriașe, negre, lunge, Ce în șiruri tupilate după ei se mișcă, pare. Noaptea - ntinde măreția-i, lunca doarme, lunca moare, Și călcând încet cu greul lor s-apropie-n tăcere. Ei ajung la poarta mare ferecată cu putere, (190) Ce nu-i om s-o poată trece. Dar Călin suit pe zid: Hai veniți, smeilor, zice, poarta nu pot s-o deschid, Dară unul câte unul v-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
inegalabilii mei prieteni I.N. Oprea și Vasile Fetescu, ambii cu aprecieri pozitive privind scrisul și valoarea noului volum. Toți cei trei convorbitori de la Iași insistă, provocator, cerându-mi cu insistență un nou volum. Ușor să trasezi o sarcină cuiva, dar greul cade pe cel îndemnat la lucru. Pe lângă aceasta, mai e un fapt și mai interesant în acest caz și anume, dacă și Creatorul va fi de acord să-mi dea sănătate și timp! Nu promit sigur un nou volum, dar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
moderatorii care i-au adus pe israelieni și pe palestinieni în acest punct. Nu la politicienii de prim rang, secretarii de stat sau miniștrii care au intrat în scenă în ultima clipă, ci la negociatorii din umbră, cei care duc greul de luni sau chiar de ani de zile. Se gândi la frustrarea și la neliniștea lor. „Bieții nenorociți.“ E aproape 9 și 15 minute pe Coasta de Est... Hei, mă uitam la asta! —Nu ai timp. Ca și cum ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
om în plus. Șef? Eram șeful, ei nu făceau ce făceam eu, în toate domeniile, erau ajutoare - ține-l pe ăla, să nu miște, uită-te încolo, să nu vină -, ei de asta erau practic, niște oameni de ajutor, dar greul eu îl duceam. Mie unul îmi place, dacă văd sânge, când văd sânge. Dacă dau una și văd sânge, ca la gimnastică când cădeam după aparat, mă suiam pe el iar, și iar până nu mai cădeam. Cum v-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-n faguri adună și-amestecă învierea, ceara și mierea. Nehotărât între două hotare, cu vine trimise subt șapte ogoare, în văzduhuri zmeu, doarme alesul, copacul meu. Copacul meu. Vântul îl scutură, Martie sună. Câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei să mi-l urnească, din somn, din starea dumneyeiască. Cine vântură de pe muncel atâta lumină peste el ? Ca lacrimi - mugurii l-au podidit. Soare, soare, de ce l-ai trezit? [1937] * BUNĂVESTIRE PENTRU FLOAREA MĂRULUI Bucură-te, floarea mărului, bucură
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
știi ce e dezgustul. ― Ba știu. ― Tăcerea grea, ca o draperie îmbibată de umezeală și tu care trebuie să dai un răspuns. Ce vei zice? "Eu, Galileo Galilei, în al șaptezecelea an al vieții mele..." Până aici e ușor. Dar greul abia urmează. Primele vorbe pe care le vei rosti îți pot fi fatale... O asemenea experiență nu poate fi imaginată. Toți cei care mă învinuiesc de "lașitate" vorbesc în necunoștință de cauză, crede-mă. ― În privința asta te cred. Știu că
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
din Egipt, care i-a ucis pentru lăcomia lor. Gera a ridicat privirea și l-a văzut pe Iuda intrând în cortul lui Iacob. - Unchiul Iuda, fiul Leei, e șeful clanului de mulți ani. E un om cinstit și duce greul familiei, deși unii dintre verii mei cred că a devenit prea temător în ultimii ani. Gera a continuat, spunându-mi povestea fraților mei și a nevestelor lor, arătându-mi copiii, recitând numele nepoatelor și ale nepoților, carne din carnea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
domnule! V-ar plăcea să fiți îngropat... așa? ARTUR (Îmbufnat.): Ce-mi pasă mie cum voi fi îngropat? GARDIANUL: Dar îmi pasă mie, pentru că tot eu vă îngrop... ARTUR (Înduioșat.): Dumneata? Dumneata le faci aici pe toate? GARDIANUL (Bravând.): Tot greul cade asupra inferiorilor. ARTUR (Cu afecțiune și compasiune.): Îmi pare rău... îmi pare sincer rău... Te rog să mă ierți pentru purtarea de adineaori. GARDIANUL: Nu face nimic. ARTUR: N-o să se mai întâmple... GARDIANUL: Bineînțeles. ARTUR (Discret.): Totuși... unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Să-i dea prefectul Soporan... Ce să-i mai dea, Vergilică, ăstuia, când el are afcerea lui de-a pus-o pe picioare, acolo în Sudica aia?! Dacă vrea, cumpără tot orașul, cu Goncea cu tot. Înțelegi? Aur dacic la greul afacerii! Și văru-su desfundă privăți. Asta-i istoria, nu? Vergilică îl privea holbat. - Adică vreți să spuneți că... Păi îl cunoașteți doar pe Tomnea, ce tot o mai amețiți acuma, cu filmul de la capătul vieții. Că doar el e profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Pe el îl încântă toată treaba asta. — Lurch? A, e ajutorul de tâmplar, nu? Mă bate gândul să-i cer lui Bez să mi-l vândă. — Păi, dacă se descurcă atât de bine încât îl lași pe el să ducă greul, în timp ce tu îți petreci după-amiezele în pat, cu mine, sunt întru totul de acord. Poți să-l eliberezi când ajungi bogată și faimoasă. — Exact. Lui Hugo nu era nevoie să-i fac o schemă ca să se prindă. Era o ușurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Sară a început să se simtă vinovată, așa că a venit înspre palat, dar gărzile nu au lăsat-o să intre. Ea însă nu s-a lăsat bătută și s-a grăbit să mă salveze și a intrat în palat. Însă greul de abia acum începea, trebuia să ajungă la temnița și să mă scoată din palat. Sară a luat niște haine mai vechi și s a dat drept bucătăreasa. I s-a dat mâncarea pentru prizonieri și a ajuns la mine
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]