1,673 matches
-
vândut, de ucis... adevărul, lovit pe-orice latură se prăbujește din vis în abis. Ne-nghite hăul în amiaza mare, îngrijorările ne strâng de gât, lumea se mișcă larvar în urât, și soarele nu mai răsare. Se năruie cerul de grindini și ploi, peste noi vine-n goană seceta cu semnele vremii de-apoi... să ne-ntoarcem, oameni buni, la icoană!... 2000 Omul autonom 3 Un omuleț de prin bazar s-a făcut luntre, s-a făcut punte, a dat în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
un punct ferită de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători, care aduc rodirea și îmbelșugarea, și tot pe dânșii iau naștere grindina și ploile prăpăstioase, ce respândesc pustiirea și sărăcia. Natura ascultă de propriile ei legi, fără a căuta dacă ele priesc sau fac rău omenirii, și acest rol nepăsător față cu omul, natura îl îndeplinește atât în viața de toate zilele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cum trebuie. Rieux se apleacă și-i strânge umărul. Nu, zise el. Ca să devii un sfânt, trebuie să trăiești. Luptă! ÎN TIMPUL ZILEI, FRIGUL, CARE FUSESE VIU, A MAI SCĂZUT, DAR CA SĂ FACĂ LOC, DUPĂ-AMIAZĂ, AVERSELOR VIOLENTE DE PLOAIE ȘI DE GRINDINĂ. LA ASFINȚIT CERUL S-A ÎNSENINAT PUȚIN ȘI FRIGUL SE FĂCUSE MAI PĂTRUNZĂTOR. RIEUX S-A ÎNTORS ACASĂ SEARA FĂRĂ SĂ-ȘI SCOATĂ PALTONUL, A INTRAT ÎN ODAIA PRIETENULUI SĂU. MAMA TRICOTA. TARROU PĂREA SĂ NU SE FI MIȘCAT DELOC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ÎNTR-O VREME S-AU AUZIT PAȘI GRĂBIȚI PE STRADĂ. PĂREAU SĂ FUGĂ DINAINTEA UNUI BUBUIT ÎNDEPĂRTAT CARE SE APROPIA ÎNCETUL CU ÎNCETUL ȘI CARE A SFÂRȘIT PRIN A UMPLE STRADA CU ȘIROAIELE LUI: PLOAIA REÎNCEPEA, AMESTECATĂ CURÂND CU O GRINDINĂ CARE SE IZBEA DE TROTUARE. MARILE DRAPERII S-AU VĂLURIT ÎNAINTEA FERESTREI, ÎN UMBRA ODĂII, RIEUX, UN MOMENT DISTRAT DE ZGOMOTUL PLOII, ÎL CONTEMPLA DIN NOU PE TARROU, LUMINAT DE O LAMPĂ DE PAT. MAMA LUI TRICOTA, RIDICÂND DIN CÂND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
din snopii de grâu ce urmau să fie treierați cât mai rapid pentru ca eventualele ploi să nu îngreuieze munca și să deterioreze calitatea boabelor de grâu auriu, căruia îi fusese drag să se dezvolte sub binecuvântarea unor ploi curate (fără grindină). Grâul crescuse mângâiat de razele de soare - uneori chiar torid, asemănătoare cu actualele canicule de care ne plângem astăzi, dar țăranii de atunci munceau fără preget și nu aveau timp să se protejeze de soare, ci munceau cu izvoare spornice
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru încălzirea globală. Dar numeroși experți au demonstrat că temperaturile pe întreaga planetă sunt din ce în ce mai ridicate, iar temperaturi mai ridicate înseamnă creșterea nivelului mărilor și tot mai multe evenimente extreme legate de vreme - totul, începând de la uragane la furtuni cu grindină, de la focuri mistuitoare la secetă. Începând din acest moment, preocupați-vă mintea cu adevărul incontestabil că dezastrele naturale și costurile care le însoțesc, umane și economice, vor fi în mod dramatic accelerate de schimbările climatice. Gândiți-vă la New Orleans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
împreună cu ea, discret, ca să nu râdeți de noi, că atâta timp cât va exista viață, va exista speranță. Da, e adevărat, oricât de groși și de negri ar fi norii deasupra capului nostru, cerul, acolo sus, va fi mereu albastru, dar ploaia, grindina și fulgerele vin mereu în jos, omul nu știe ce să gândească când trebuie să se înțeleagă cu științe din acestea. Mâna lui Marçal s-a retras, așa e obiceiul între bărbați, demonstrațiile de afecțiune, ca să fie virile, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Spre deosebire de Colomba și chiar de Plante și animale, care „duceau prea departe destrămarea, mai corect procesul de sciziparitate al imaginilor”, obscurizînd „conturul”, noul „poem ciclic” Brățara nopților este, ca și Ulise, o „frescă bine conturată deși ținută tot timpul sub grindina imaginilor”: „ceea ce ridică valoarea acestor eșarfe de ecouri ale imaginației la rangul unor spectacole închegate, este concepția unitară care ordonă, cu abilitate și prestanță, cortegiile. Lucru cu deosebire greu, care cere un efort de atenție reclamat și de natura materialului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ușa odăii mele, când a început să urle un vânt năpraznic. Cu toate că oblonul era tras, auzeam gemetele arborilor și simțeam cum se lăsa întunericul. Furtuna, cu fulgere și tunete îngrozitoare, a revărsat asupra curții o ploaie în cascade, amestecată cu grindină, părând că vrea să smulgă ușile, să ia pe sus acoperișul. A durat mai puțin de o jumătate de oră și a încetat brusc, așa cum începuse. Am ieșit afară ca să vedem stricăciunile provocate și am rămas uimiți: peste tot, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și nu Însemna nimic. a treia oră Flacăra sfârâi În Întunericul parfumat al nopții de mai, desenând o urmă palidă de lumină. Când vitrina se sparse trosnind, un nor de cioburi se Împrăștie În toate părțile și căzu ca o grindină peste el, chiar dacă aruncase de departe și deja fugea. Bomba artizanală căzu pe pământ, se rostogoli sub mesele goale, se lovi de coșul de gunoi și ajunse lângă tejghea. Zero se opri - gâfâind - doar când consideră că nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aici domnea tăcerea. O tăcere minerală. Aproape apăsătoare. Tocmai se Îndrepta spre dolmen cînd celelalte proiectoare explodară unul după altul, Într-o jerbă de scîntei și o ploaie de cioburi care căzură peste el ca o armată de boabe de grindină În luna martie, cînd Babele aduc lapoviță. Lucas plonjă la pămînt și, făcut ghem, se rostogoli refugiindu-se sub piatra plată a dolmenului. Landa rămase cufundată În beznă. Iar tăcerea se Înstăpîni iarăși. Densă. Amenințătoare. Nedînd atenție cioburilor Înfipte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
S-o crezi tu, strigă ea după mine, dar eu deja pornisem pe poteca ce urca, șerpuitoare, pe colina din spatele satului. Nu m-am mai uitat În urmă. Curând a Început ploaia. Stropi grei de apă, amestecați cu pietricele de grindină. Când să intru Într-un crâng de copaci pitici care abia dacă te fereau de ploaie, Îl aud pe Enkim În spatele meu. - Măi, Krog, măi! Stai că vin și eu! M-am prefăcut supărat, asta ca să arăt că Învățasem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mine Încă din pruncia ta? Iar N’jamo: - Măi Krog, măi, las’ că am eu grijă să ațintesc pietrele astea spre Apus. În clipa aceea Începu ploaia, ca din senin. Cădeau picături de apă grele care, curând, se preschimbară În grindină, străpungând frunzele cele mari, dând la pământ casele mărunțeilor și așternând un covor gros de gheață În pădurea lui N’jamo. 27. Urlând de spaimă, mărunțeii fugiseră din case și se ascunseseră pe unde găsiseră adăpost. După ce grindina a Încetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
preschimbară În grindină, străpungând frunzele cele mari, dând la pământ casele mărunțeilor și așternând un covor gros de gheață În pădurea lui N’jamo. 27. Urlând de spaimă, mărunțeii fugiseră din case și se ascunseseră pe unde găsiseră adăpost. După ce grindina a Încetat la fel de iute cum se pornise, se strânseră cu toții În poiană și Începură să vorbească deodată, Îngroziți de pățanie, căci nici măcar nu auziseră de gheață vreodată. Se rățoiau unii la alții, Îl Întrebau pe N’jamo una sau alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu toții În poiană și Începură să vorbească deodată, Îngroziți de pățanie, căci nici măcar nu auziseră de gheață vreodată. Se rățoiau unii la alții, Îl Întrebau pe N’jamo una sau alta și Își tot făceau de lucru cu bulgării de grindină, care ridicându-i de jos, care privindu-i În lumină, care gustându-i sau chiar Înghițindu-i. Până la urmă, tânguitori și speriați, se puseră să joace din nou călătoria lui Krog - rămasă lor de hăt, cine știe de când, căci pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Am Îmbucat ceva și ne-am pregătit de plecare. Norul acela uriaș parcă se mai apropiase, numai că acum părea să fi Înghețat. Prinsese o culoare argintie. Pândea. Era gata-gata să-și arate puterea și să scuture din el ploi, grindină și ninsori, dar nu sosise Încă vremea lui. Eh, și din cauza norului, iar Îmi veni gândul acela despre timp. De la Ceața Adâncă până la Gerul cel Greu trecuse.... ce? De la o vară la alta trecea... ce? De la răsărit până la un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
culoarea somonului, erau lipite pe lucrurile ei. Apartamentul părea un vârtej de buline colorate. Culorile erau anormale, aveau nuanțe de gaz sau de fiere; pe cutia din care fuseseră scoase scria „nuanțe pastel”. Produceau un efect de viforniță - sau „o grindină de meum‑tuum”, cum i‑am spus lui Ravelstein. O echipă de studenți ai lui m‑au ajutat să‑mi despachetez lucrurile În noul apartament În care m‑am mutat. Printre aceștia era și Rosamund. Firește, o interesau cărțile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de gât, în vreme ce un glas șoptit de fată întreba: " Te simți bine, la noi, nu-i așa?" Felix se lăsă în voia brațelor și se cufundă cu ele în visuri. II A doua zi, Felix fu trezit din somn de grindina repede a unui pian care răsuna prin apropiere. Cineva trecea mâinile cu jovialitate pe deasupra clapelor, cântând cu multă dexteritate un exercițiu complicat, care varia la infinit o temă. Felix își aminti numaidecât de mâinile lungi ale Otiliei și nu se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de toate voluptățile senzaționalului. Și luând și el o prăjitură, începu s-o mănânce, clătinând mereu din cap. XVII Felix visă înspre ziuă diguri lungi, pe care se spărgeau mari valuri, debutând cu urlete și scurgîndu-se sfărâmat cu zornăitul unei grindini de sticlă. Apoi apele se retraseră cu totul, târâtoare ca fumul, și lăsară descoperit fundul mării, care se vedea plin de creste inegale. Coborîndu-se din zbor asupra lor, Felix văzu că vârfurile de stâncă erau de fapt turle de biserici
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
evreiești și din ale căror trupuri negre, călugărești, cilindrice precum trabucele, nici o pasăre cu apucătură teafără nu gusta. Pe la ora 13, bășica tărâmului norilor iarăși plesni, oameni și fluturi fiind zdrențuiți precum copertinele de doc ale unor magazine spulberate de grindină. După măzăriche, se prăvăli și grindina. Din somn, cu dreapta, Sinistratul își trase carapacea de plastic deasupra, continuând să sforăie îndeajuns de nesinchisitor pentru cineva a cărui cealaltă jumătate descoperită de pat era atât de prietenesc pisată de rafalele de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
negre, călugărești, cilindrice precum trabucele, nici o pasăre cu apucătură teafără nu gusta. Pe la ora 13, bășica tărâmului norilor iarăși plesni, oameni și fluturi fiind zdrențuiți precum copertinele de doc ale unor magazine spulberate de grindină. După măzăriche, se prăvăli și grindina. Din somn, cu dreapta, Sinistratul își trase carapacea de plastic deasupra, continuând să sforăie îndeajuns de nesinchisitor pentru cineva a cărui cealaltă jumătate descoperită de pat era atât de prietenesc pisată de rafalele de gheață și de apă. 386 DANIEL
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o parte. - Pe-al meu când -lau schilodit la fabrică și-am vrut s-aduc doctoru 1-a lăsat fără un sfanț pentru că n-aveam ce-i da în garanție! Glasurile muierilor și ale bărbaților se amestecau acum ca o grindină. - Avea bani să cumpere și biserica, și uite-l cum pleacă la groapă^ fără slujbă, fără popă... - Dormea pe polițele noastre, cu care ne storcea pe la judecăți și pe la portărei... Rudele se făceau că n-aud, privind la ciocli, înspăimîntați
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pieptul unui hingher. -La pus la pământ dintr-o dată și, dacă nu-l ajuta celălalt, îi mânca urechile. Negru fugi cu lanțul celui căzut în dinți. Râdeau copiii de se tăvăleau: - Așa, pe el! strigau. Și-au mai trimis o grindină de pietre în țurloaiele hingherilor. Sărise și sergentul, dar animalele -lau luat și pe el în tărbacă. Tot Negru -la lăsat pe omul legii fără pulan. Râdea Veta, râdea și Procopie. S-au uitat unul la altul. Ce să mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
firul ierbii. Cerul întunecat căzuse jos. De departe se auzeau bubuiturile surde ale furtunii. Femeile simțiseră răceala ploii care venea. Strânseseră la repezeală țoalele de pe afară. Cârciumarul a tras obloanele și a aprins lămpile. Picături mari și grele, ca o grindină, se năpustiseră peste locul sălbatic. Se făcuse frig. Bolțile se despicaseră. Apa apăsa pe acoperișuri. Muierile aprinseseră candelele. - Doamne, Maica Domnului! Scapă-ne, Doamne! se rugau. Întâi s-au umflat șanțurile. Apele gâlgâiau sub geamuri. Drumul rampei era tot un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
azvîrli, culegi alta sau renunți, căci n-ai ispita să iei un buchet Întreg. // Nici În Zodiac nu surprindem disciplina interioară a poemelor acestui virtuos de metafore și excesiv amator de personificări”. Și criticul Își particulariza observația adăugînd că: „Printre grindina de imagini a acestui volum străbate și o nedezmițită aspirație poetică, un fel de apel cosmic, de confundare În ritmul interior al elementelor naturii”. Iar Perpessicius vedea În Zodiac un „al doilea moment al suitei panteiste”, urmînd celui ilustrat, după
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]