754 matches
-
aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști panonice
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de stâncrii ("Stipo-Festucetalia pallentis"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Versanți stâncoși cu vegetație
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari. În prezența grohotișurilor, este greu de depistat o morenă de fund și una de suprafață, ce se caracterizează prin forme și alcătuiri. Singura metodă de recunoaștere a unei morene o constituie analiza petrografică a depozitelor respective și a celor din apropiere. Circul glaciar
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
Se recoltează cu plugul fără cormană, rădăcinile se decoltează cu secerea. Ghințura galbenă se recomandă la gastrita hipoacidă, tulburările dispeptice. Stimulează intens secrețiile salivare și gastrice; este antihelmintică; colerectic-colagogă, antimalarică, antipiretică. În România, ghințura galbenă crește în munții Carpați pe grohotișuri și pe coastele însorite ierboase, uneori și în zonele de pădure, în flora spontană. Planta este declarată monument al naturii. Are condiții optime de cultivare la altitudinea de 400-800 m în județele Neamț, Prahova, Brașov, dar poate fi cultivată și
Ghințură galbenă () [Corola-website/Science/323487_a_324816]
-
tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul rezervației, în partea nordică a acesteia se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 12 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin; Fânețe montane; Pajiști calcifile alpine și subalpine și Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate are în componență specii de plante distribuite etajat, în concordanță
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
DE 7160 Surse bogate în minerale și surse de mlaștini joase fenoscandinave SE 7210 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae DE 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE, FR 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) DE 8150 Grohotișuri medio-europene silicioase ale regiunilor înalte AT, DE 8160 * Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase DE, FR 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită DE 8220
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae DE 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE, FR 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) DE 8150 Grohotișuri medio-europene silicioase ale regiunilor înalte AT, DE 8160 * Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase DE, FR 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită DE 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită AT, DE 8230 Stânci silicioase cu vegetație pionieră de
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
DE 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE, FR 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) DE 8150 Grohotișuri medio-europene silicioase ale regiunilor înalte AT, DE 8160 * Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase DE, FR 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită DE 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită AT, DE 8230 Stânci silicioase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii DE 8310 Grote neexploatate
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) AT, DE, FR 9160 Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european de stejar sau de stejar și carpen (Carpinion betuli) DE 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum DE 9180 * Păduri de pantă, grohotiș și ravene cu Tilio-Acerion DE, SE 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nisipoase DE 91D0 * Turbării cu vegetație forestieră DE, FR 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
DE 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum DE, FR 9150 Păduri de fag dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) DE 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli DE 9180 * Păduri de Tilio-Acerion pe pante, grohotișuri și ravene FR 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase DE 91D0 * Turbării împădurite DE, IE 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion alvae) DE 9330 Păduri de Quercus
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Bezid. În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune și cele brune-gălbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar și cele podzolice feriiluviuale. În părțile înalte ale munților apar și solurile scheletice; pe versanți solurile predominante sunt cele tinere de grohotișuri. Solurile de pajiști alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului din Munții Călimani. În zona de contact dintre partea muntoasă și subcarpați pot fi întâlnite soluri scheletice și soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate. În zona de deal
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
urgent. Un drumeț a fost rănit grav de o piatră care prin cădere a străpuns acoperișul unei colibe. La data de 18 martie 2007 au început să cadă ploi torențiale în regiunea craterului, care au pornit o cantitate mare de grohotiș și avalanșe de noroi care au inundat valea. Masa de noroi cu apă pornită de pe munte a atins valuri cu o înălțime de 4 m, acestea au rupt arborii aflați în cale. Apele care au sosit în valea râului Whangaehu
Ruapehu () [Corola-website/Science/318021_a_319350]
-
nivel de ecosisteme terestre. Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]