10,713 matches
-
cămilele sale străbătea într-o zi doar a suta parte din distanța pe care o putea parcurge una din acele împuțite mașini? Își întoarse privirea spre cele trei jeepuri puternice, în ale căror geamuri se reflectau înmiit razele lunii, comparând grosimea cauciucurilor cu fragilele picioare ale cămilei sale preferate. Nu-și putu stăpâni un ușor zâmbet, căci se gândi că era ca furnica din poveste, care încerca să violeze un elefant. Ce avea de gând ? Ce fusese în capul lui, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
altă natură. Știam că e o bancă, pentru că pe ușă scria cu litere pătrățoase numele companiei. Foarte interesant. Era clădirea Wallenstein Trust. Unde, dacă îmi aminteam bine, noua mea cunoștință Clifford Hammond era marele șef. Ușa avea aproape un metru grosime și arăta de parcă era făcută toată din oțel armat. Speram să fie ținută deschisă de ceva la fel de greu; nu voiam să fiu strivită ca o furnică. Deși nu le-ar lua mult să mă curețe de pe pereți. Senzația de închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
metalul galben se găsea în filoane, firișoare subțiri de aur, ce umpleau crăpăturile din roci. Mai întâi le găseai pe acestea, semn că te apropii de comoară, după care, dacă aveai noroc dădeai și de filonul principal, uneori acesta având grosimi destul de mari. Printre mineri bătrâni se vorbea de filoane cu grosimi de câțiva metri de aur curat ori amestecat cu argint. Iuliu nu văzuse așa ceva niciodată, dar îi credea pe cei mai în vârstă care spuneau asemenea istorii. Își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
umpleau crăpăturile din roci. Mai întâi le găseai pe acestea, semn că te apropii de comoară, după care, dacă aveai noroc dădeai și de filonul principal, uneori acesta având grosimi destul de mari. Printre mineri bătrâni se vorbea de filoane cu grosimi de câțiva metri de aur curat ori amestecat cu argint. Iuliu nu văzuse așa ceva niciodată, dar îi credea pe cei mai în vârstă care spuneau asemenea istorii. Își dădu casca pe ceafă și porni spre ieșire. Trebuia să-și aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
priceput mare lucru, spuse calm bătrânul, dar cred că nici nu trebuie să pricep eu. Amiba asta, se poate strecura prin orificii foarte înguste însă nu oricât de înguste. Adică diametrul acestora nu trebuie să fie mai mic decât dublul grosimii membranei celulare. Era clar că Moș Calistrat nu auzise în viața lui de membrană celulară. Inspectorul își dădea seama că-și bate gura de pomană, așa că renunță la explicații. Vreau să spun că dacă am putea crea o plasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de așteptare. Nu dură mult până ce duhul apăru în curte. Negura, adunată din nou într-un ghem, se rostogoli prin poarta metalică. Imediat ce întrase în incintă, se întinsese pe toată suprafața betonată. Acum nu avea mai mult de o palmă grosime, părând o apă ce inundase toată împrejmuirea. Deși știa că nu poate intra în clădire, pe Boris îl trecură fiori reci pe spinare când o văzuse prelingându-se de-a lungul peretelui de sub el. Întinse mâna într-un gest reflex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc”, adică din locul unde s-a început defrișarea pădurii, era prelucrat sumar, cojit, folosit cât era de lung, iar la capete se decupa cu toporul un loca rotund, până la jumătatea grosimii. În aceste locașuri se așeza lemnul pe laturi și apoi se continua clăditul, lemn peste lemn, avându-se grijă de ușa de la intrare, geamuri (mici, acoperite cu piele, cu bășica animalelor până a se folosi sticla), despărțiturile interioare. Pentru rezistență
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre presă, radio, televiziune și „noile media” vor fi din ce în ce mai puțin pertinente. Pentru a supraviețui, mass-media vor fi nevoite să accepte această evoluție ineluctabilă spre gratuitate, spirit participativ și ultrapersonalizare. De asemenea, cartea va deveni accesibilă pe displayuri avantajoase, de grosimea unei foi de hârtie îe-paper și e-ink, un nou obiect nomad sub formă de rulou), dând în sfârșit o realitate comercială cărții electronice. Ea nu va înlocui cartea tradițională, dar va avea alte folosințe: va fi utilizată pentru publicarea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru moment, în Europa și în America de Nord. Această dispariție va fi fatală pentru nenumărate specii vii și va pune în pericol însăși supraviețuirea omenirii. Emisiile de gaze, fenomen imputabil producției industriale, constituie o altă amenințare: dacă producția clorofluorocarbonaților ce reduc grosimea stratului de ozon care învelește atmosfera pare astăzi sub control, 23 de miliarde de tone de carbon îrezultate din combustia cărbunilor, a petrolului și a gazelor) umplu anual atmosfera, încălzind-o. La acest fenomen participă și alte emisii de gaze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
să aflu cât de mare poate fi o oglindă. - Nu cu mult față de cea pe care ai văzut-o, răspunse meșterul Arnolfo. Părea ofensat, de parcă observațiile lui Dante i-ar fi minimalizat munca. - Când mărești suprafața, trebuie să mărești și grosimea plăcii, Începu pe un ton răbdător, ca și când ar fi stat de vorbă cu un lucrător un pic Întârziat. Pentru că, altminteri, În timpul răcirii, sticla se crapă. Dar, atunci când Îi mărim grosimea, e cu neputință să păstrăm transparența perfectă a materialului. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi minimalizat munca. - Când mărești suprafața, trebuie să mărești și grosimea plăcii, Începu pe un ton răbdător, ca și când ar fi stat de vorbă cu un lucrător un pic Întârziat. Pentru că, altminteri, În timpul răcirii, sticla se crapă. Dar, atunci când Îi mărim grosimea, e cu neputință să păstrăm transparența perfectă a materialului. Și apoi, ar fi prea dificil să menținem placa perfect plană, astfel Încât să evităm defectele de reflecție, odată ce este ecranată cu plumbul. Dante Încuviință, În timp ce maestrul Îi Înapoia oglinda lucrătorului. - Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din ceea ce voi vedea nu Îmi va ieși niciodată de pe buze. Dante scoase din traistă colțul de oglindă pe care Îl găsise În magazie, Întinzându-i-l sticlarului. Omul atinse cu vârfurile degetelor marginea de sticlă pentru a-i determina grosimea. - Și zici că provine dintr-o placă de cinci picioare? murmură neîncrezător. Apoi Își apropie limba, ca și când ar fi vrut să vadă ce gust are. - Argint... zise aproape În sinea lui. Ciudat. - Ce e ciudat? - M-aș fi așteptat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în jurul unor uscaturi, la malul cărora n-a tras niciodată, povestind despre muncile câmpului ori culesul viilor zărite de departe și în plin mers. Altfel va ști să vorbească însă de elementul care-l străbate sau de alcătuirea îmbarcației sale: grosimea odgoanelor, nodurile lor complicate, rezistențele și reciprocitățile diverselor părți ale năvii, comportamentul lor în primejdii. Cu dezvoltarea de astăzi a științelor matematice, o specialitate (altădată un simplu capitol al unei discipline unice: matematica) a devenit o ordine în aparență autonomă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din țara noastră”. În continuare, inginerul poet, prozator, epigramist, azi pensionarul Mălai, fixându-și ochii pe unul dintre tablourile expoziției, semnat de pictorul turdean Gavril Nechifor, îmi spune: „Nu voi uita niciodată caracteristicile tehnice ale barajului - înălțimea 166,6 metri, grosimea la coronament 6 metri, cea de la bază 25 metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafața de 870 hectare, iar lățimea la baza barajului de 25 metri. Barajul permite funcționarea centralei subterane și a unui lanț de 20 de hidrocentrale pe
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau moartea sufletească. Cel care nu slujește lui Dumnezeu în chip voit dimpotrivă, se poartă cu trândăvie și nesupunere față de acesta, ne spune Sfântul Isaac Sirul, „e lăsat
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
mutul poartă o mască și este îmbrăcat în haine ponosite, mai largi și o pălărie bearcă. La brâu își leagă un șorț ca femeile, șorț ce ascunde un fragment dintr-un ram de pom cu lungimea de 30-40 cm și grosimea de 5-6 cm, vopsit în rosu, care prefigurează un falus imens ce se poate vedea din când în când în timpul mișcărilor specifice mutului, sugerând concluzia că acest dans este dedicat cultului falic.Acest element ne duce cu gândul la cultura
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
același timp oferă o perspectivă vizuală profundă. Și pentru că la prima lucrare accentul cădea pe desen, am inclus în prezentarea aceasta și o lucrare de grafică numită ,,Micul acordeonist”. Aici descoperim frumusețea liniei și a jocului ei, linii cu diferite grosimi, ce se transformâ pe alocuri în pete. Privind cu atenție această lucrare descopăr modul ludic prin care artistul a tratat tema și i-a redat o anumită vibrație, luând în considerare și vârsta personajului desenat. Dacă în momentele de ritm
CREAŢIA PICTORULUI CATUL BOGDAN SUB SEMNUL EVOCĂRII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362855_a_364184]
-
în Țepeștiul meu minunat, nu am stat decât primii 14. (...) Când s-a aplecat, de când era așa, nimeni nu ne-a spus, de la nimeni nu am aflat, deși pe mulți i-am întrebat. Era un copac destul de bătrân, cu o grosime în jur de 80 cm - foarte lung, paralel cu pământul, la o distanță de acesta de circa 50 de centimetri. Era un copac parcă special. Era plecat așa direct din rădăcină. Nu făcea nicio curbă, și nici urme nu se
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului când te-am întrebat cât știi mi-ai arătat urmele din zăpadă infidele cu găuri prin care curgeau visele comunicante și mâneca de metal cu care-ți ștergeam lacrimile la nas și grosimea emoției cu care-am numit ziua de ieri mâine și toate mângâierile cu ruj de sintaxă analfabetă și de după colțul sprâncenei m-ai privit deodată apa s-a rupt și tu te-ai vărsat rugină peste ascuțiș și eu pentru că
TRECEREA LA CELE ALE NOASTRE de VASILE PIN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361006_a_362335]
-
din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
fortificații de acest gen din sud-estul Europei, ridicată între anii 1714-1739 la ordinul lui Carol al VI-lea de Habsburg. Zidurile ei construite din cărămidă și din piatră luată de la ruinele cetății romane, se întind pe kilometri întregi și au grosimi impresionante. Forma fortificației este de tip stelat - Vauban (după numele arhitectului francez) cu bastioane la colțuri, cu porți baroce, iar intrarea se face prin cele 6 porți monumentale, frumos decorate, unice în arhitectura militară europeană, dintre care patru sunt decorate
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
concentrat pe a doua mașină, îndepărtând crengile și trunchiul ce căzuse pe mijlocul acesteia, bucată cu bucată. Era o muncă dificilă și care s-a desfășurat cu dificultate fiind necesar ceva mai mult timp, pentru că se avansa destul de greu din cauza grosimii trunchiului, precum și a poziției acestuia... Prof. dr. Popescu s-a apropiat puțin și a zărit numărul mașinii. A exclamat tresărind puternic, cu glas sugrumat: - Dar, este doamna doctor Străinu... Va urma... Autor, Olguța Luncașu Trifan Februarie - 27 - 2015 Iași Referință
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau moartea sufletească. Cel care nu slujește lui Dumnezeu în chip voit dimpotrivă, se poartă cu trândăvie și nesupunere față de acesta, ne spune Sfântul Isaac Sirul, „e lăsat
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]