1,968 matches
-
Toma Prădatu, Venezuela, sacrificiul în zadar”, „Viviana Radu, Mamă pentru 16 copii”, „Iulian Siminiuc, «Crimă și pedeapsă»”, „Cătălin Stănescu, Căldărarul cu dragoste de carte”, „Alin Totorean, Supraviețuitorul din deșert”, „Adina Violeta Trifan, O nouă viață”, „Ioana Voicu Arnăuțoiu, Născută în grota partizanilor”. 29 septembrie 2015, zi blândă, de toamnă scurtă, a netoamnele anilor de azi ai anotimpurilor abdicate, bună și plăcută ca o mână răcoritoare pe frunțile arse de soarele unei veri abia sfârșite și nedorite a se mai întoarce vreodată
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
mai facă, să iasă din noianul de greutăți. Străbătuse câmpii, dealuri știute și neștiute. Pe cine întreba de locul unde cerul se unește cu pământul, dădea din umeri a necunoaștere. Mai apoi, luase pieptiș munții, până se pomenise în fața unei grote cu gura strâmtă, în care intrase să doarmă peste noapte. Și, înainte să pună geană peste geană, își zisese că acolo ar fi putut fi locul căutat pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Cu gândul acesta adormi. Ori poate nu, căci în
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
a făcut acea rugăciune în timpul căreia Părintele Paulin, sub epitrahil, se ruga lui Dumnezeu să-i trimită suferința. Cu binecuvântarea duhovnicului a plecat apoi la o peșteră și acolo a stat cam vreo trei luni de zile. Nu știm dacă grota era pe lângă Mănăstirea Frăsinei sau mai degrabă era pe lângă Mănăstirea Arnota... poate lângă Mănăstirea Bistrița... Părintele cunoștea bine împrejurimile multor mănăstiri fiindcă a umblat și a viețuit prin multe așezări monastice, a fost exarh mănăstiresc și la București, și în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
Hristoase pentru faptul că Tu m-ai făcut să-ți simt puterea în mod miraculos, atunci când m-am rugat cu palma mea dreaptă peste reproducerea Palmei Tale de pe piatra descoperită în anul 1995 pe data de 7 martie, într-o grotă de lângă Ierusalim, de o echipă de arheologi americani condusă de dr. Evan Thornton. Această reproducere era pagina a doua din cele trei pagini incendiare primite de mine azi dimineață de la prietene mea Mariana Nicoleta. Am simțit cum încet, încet, o
MIRACOL de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380540_a_381869]
-
Hristoase pentru faptul că Tu m-ai făcut să-ți simt puterea în mod miraculos, atunci când m-am rugat cu palma mea dreaptă peste reproducerea Palmei Tale de pe piatra descoperită în anul 1995 pe data de 7 martie, într-o grotă de lângă Ierusalim, de o echipă de arheologi americani condusă de dr. Evan Thornton. Această reproducere era pagina a doua din cele trei pagini incendiare primite de mine azi dimineață de la prietene mea Mariana Nicoleta. Am simțit cum încet, încet, o
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
Hristoase pentru faptul că Tu m-ai făcut să-ți simt puterea în mod miraculos, atunci când m-am rugat cu palma mea dreaptă peste reproducerea Palmei Tale de pe piatra descoperită în anul 1995 pe data de 7 martie, într-o grotă de lângă Ierusalim, de o echipă de arheologi americani condusă de dr. Evan Thornton.Această reproducere era pagina a doua din cele trei pagini incendiare primite de mine azi dimineață de la prietene mea Mariana Nicoleta.Am simțit cum încet, încet, o
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
consonează cu o problematică aspectare interioară, predispusă la multiple frământări. Dominanta clarobscuritate a versurilor Cristianei Maria Purdescu devine adeseori supliciantă. Astrul nocturn privilegiază complexe circumstanțe fluide, profund misterioase. Provizoratul sentimental capătă proporții apăsătoare: "Încearcă să mă cauți/ în nimicul din grota platonică,/ în neputința de a iubi pe altcineva,/ în nevoia de a fi cu mine,/ în nefericire!// Încearcă să mă simți/ în sângele înfierbântat/ De ora pașnică a nopții.// Încearcă să mă vezi oriunde,/ În gingășia unei hașuri,/ În tandrețea
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
ai rostit Și- ai continuat... Ei chiar au râs, au blestemat, te- au defăimat. Dar nu ți- au luat nici frumusețea, nici mărirea, Căci împărăția ta nu de pe pământ era. Fiori ce te înaltă, te-nfioară, dealul Golgota. Ascunde și mormântul, grota, dar și- Nvierea. Focul ce țâșnește tainic să vestească Mântuirea. Cuiele Tale azi le simt și eu, Mă iartă, Sfinte Dumnezeu. Ai înviat și ne- ai salvat prin sacrificiul Tău. Azi te slăvim și îți cântam: " Hristos a înviat!" Referință
VIA DOLOROSA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380871_a_382200]
-
sa vizită în acel minunat loc. Viața de zi cu zi nu oferea aici spectacole grandioase precum cele de la Roma, ci bucurii mult mai mici, precum o ieșire la pescuit, sau mici plimbări cu barca prin mirificul peisaj dat de grotele inundate de la țărmul stâncos al insulei unde apa incredibil de limpede juca reflexii neasemuite în apropierea pereților verticali. Apoi, mai erau micile petreceri date de împărat, în care se discuta despre literatură și poezie ori despre ultimele apariții editoriale din
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
de apariția scrisului, sub lună, acele semne de rău prevestitoare : “cine va mai asculta cântece și gânduri sub soare când nimeni nu știe să citească și scrisul pe piatră costă cât un ciubăr de iască?” Își ziceau ieșind dintr-o grotă anostă... Vremurile se rostogoleau vremuind generații și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, menestreli de prin toate castelele Europei și prelații încălzeau saloanele cu incertitudini și dramă: “cine va mai asculta cântecele noastre sub fonta solară și astre când
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
inelele tale prinse pe inimă de-abia te mai văd prin fundul vremii ireală ca o vestală rătăcită printre ploi și semințe contemporană cu greta garbo în adâncul realității tale prin care te plimbi cu orpheu sau cu beatrice prin grote de timp un fel de grafitti mișcător luminând gura lui cronos prin spațiul lăuntric în care plutești unde sunt orele roșii de amurg andaluz când vibrai de fericire și-ți țipau genunchii și gleznele când se îndoiau la atingerea corpului
CE VREȚI? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374577_a_375906]
-
pe Moșul Ene! Ar mai pune-o de o baie, însă apa e prea rece, Se întoarce pe o parte și fantasma iute-i trece! Râsul își aude mațul stafidit cum chiorăie, E a` lui, a` lu` cumătru` care-n grotă morăie? Pe sub nas, cu fițe multe,-o căprioară-i face semne: E din nou Fata Morgana înaintea lui, pesemne. Vulpea-și târâie scheletul, e aproape leșinată, Doar în vise întrevede, uneori, câte-o poiată; Are, clar, halucinații: drept în față
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
se piti. Cumătra aștepta zâmbind Să iasă iepuri, rând pe rând. Fiind acum flămândă tare, Ea și-a pierdut orice răbdare, Dar, totuși, se gândi așa: „Pesemne rămas-bun își ia!“. Blănosul însă nu apare. Șireata-n mare disperare, Tiptil în grotă a intrat, Pe urechilă l-a strigat: „Hei, iepurică cel fricos, Acest rămas-bun n-are rost, Căci eu aștept cu-nfometare Să vă mănânc pe fiecare!“. Însă fără de veste-apare Un urs voinic, cu botul mare, Se-ndreaptă către vulpișoară Și-o
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
șuc sau a seașeza la o masă pentru a mânca doar falafel -care gustare (pită cu humus)prin gustul deosebit de picant, a trecut de mult granițele.,, Poate e curios'', adăugă un oarecare turist ,,dar pe mine mă interesează înmod deosebit grotele, mormintele și monumentele antice.M-am străduit să le fiu de folos, să-i îndrum pe cât posibil. Dar și mie îmilipseau anumite cunoștiințe. I-am îndrumat spre ,,Orașul luiDavid’’despre care știam că arheologii, în decursul vremii, au făcut uneledescoperiri
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
Interesantă experiență produce această pană de curent! Cred că este un rău necesar uneori. Simțim mai pregnant ce reprezintă astăzi cuceririle civilizației pentru orice om de rând și, mai ales, simțim cât de departe am ajuns față de omul pornit din grota primitivă. Un salt uriaș în câteva mii de ani, care ani, la scara istoriei reprezintă, totuși, atât de puțin... Am retrăit o astfel de experiență acum câteva zile. Înainte de asta, însă, am citit pe “Confluențe literare” articolul domnului Marian Malciu
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
nu am putut descifra enigma. Multiplele mele întrebări, au primit răspunsuri care nu m-au satisfăcut .Dar i-am întâlnit personal, cum s-ar zice “în carne și oase”. E adevărat, aburigenii cu care am avut contact nu locuiesc în grote, dar nici în vile sau case civilizate. Citește mai mult Mai înainte de a fii scris despre continentul Australia, consider a fii de datoria mea să prezint pe cei mai vechi locuitori ai acestui continent care a fost descoperit doar în
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
nu am putut descifra enigma. Multiplele mele întrebări, au primit răspunsuri care nu m-au satisfăcut .Dar i-am întâlnit personal, cum s-ar zice “în carne și oase”. E adevărat, aburigenii cu care am avut contact nu locuiesc în grote, dar nici în vile sau case civilizate.... XV. MUNTELE ATOS, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016. PAUL LEIBOVICI MUNTELE ATHOS Grupa de excursioniști (scriitori și ziariști) din care făceam parte și-a pus în
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > UMBRE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului și dacă ne-am despărți de umbre și-am rămâne doar oameni în grote privitori neutri ( platonici! ) nu s-ar schimba nimic probabil jumătate din lucruri sunt umbre Dumnezeu este o umbră viața aceasta la fel n-am ieșit încă din peșteri să vedem cine stă în spatele umbrei ( fiindcă nicio umbră nu-i singură
UMBRE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372533_a_373862]
-
de piatră luând calea adâncului. Ajuns la acest prag se urcă cu anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc și de aceea își ridică torța pentru a vedea mai bine interiorul grotei care se căsca deasupra lui. Locul îi era cumva familiar căci grotele în care se ascundeau el, tâlharii lui, turmele și avuțiile lor pe vremea când se ocupa cu fărădelegi semănau destul de mult cu locul în care se afla. Trecu
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc și de aceea își ridică torța pentru a vedea mai bine interiorul grotei care se căsca deasupra lui. Locul îi era cumva familiar căci grotele în care se ascundeau el, tâlharii lui, turmele și avuțiile lor pe vremea când se ocupa cu fărădelegi semănau destul de mult cu locul în care se afla. Trecu cu bine de acel loc și cercetând harta se îndreptă apoi spre
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
înfiptă cu mânerul în sacul aflat în spate. Porni cu încredere fiindcă mica lumină oferită de făclie îi arăta calea. Dincolo de acel obstacol avea să urce susținut în pantă, fără nici o altă opreliște până la ieșirea aflată într-una din numeroasele grote din valea Chedronului asta după cum îi spuseseră oamenii preotului. Păși cu atenție, însă când mai avea câțiva pași făclia se desprinse și căzu în hăul care se căsca în dreapta lui. Rămas fără lumină Baraba se aruncă înainte știind că o
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
nalță Semeț, pe ale-Arminiei Tărâmuri, iar stelele-mi Pierit-au demult, demult... Lutul mi-a amuțit, Iar pianul mi-e orfan Și zace într-un colț, Rumegându-și Tristețea... Inima-mi răvășită Plutește-ușor pe Mare... Pe-o Mare Italiană. În Grota de azur Eu n-aș putea să-înot; Doar nu sunt o Sirenă. Copilă fiind, voiam Să fiu Ahile, poate Apolo... Afrodita? Atena? Niciodată La ele n-am visat. Poate-oi fi Lady Byron? Nu, dar ce mult mi-aș dori
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
erau oameni albi, negri, mulatri. Parcă toți se închinau aceleiași forțe uriașe. Dacă aș fi făcut o pictură i-aș fi reprezentat pe toți cu mâinile înălțate spre cer, de acolo așteptând salvarea. Toate capelele, bisericile, mănăstirile, sunt construite pe grote ale creștinilor, pe niște gropi în pământ, făcute în anii persecuției religioase. După Iisus Hristos, vreme de vreo 300 de ani, creștinii au fost perscutați, uciși, arși de vii, aruncați fiarelor sălbatice, numai să nu creadă în Iisus Hristos. Cu
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
în anii persecuției religioase. După Iisus Hristos, vreme de vreo 300 de ani, creștinii au fost perscutați, uciși, arși de vii, aruncați fiarelor sălbatice, numai să nu creadă în Iisus Hristos. Cu toate astea, ei și-au întărit credința. Peste grote s-au construit capele, biserici, mănăstiri. Când cobori în grote, ai senzația călătoriei în timp, în acele vremuri de persecuție religioasă. Dacă acei oameni erau dispuși să-și dea viața pentru Iisus Hristos, dacă toți apostolii pe care i-a
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
300 de ani, creștinii au fost perscutați, uciși, arși de vii, aruncați fiarelor sălbatice, numai să nu creadă în Iisus Hristos. Cu toate astea, ei și-au întărit credința. Peste grote s-au construit capele, biserici, mănăstiri. Când cobori în grote, ai senzația călătoriei în timp, în acele vremuri de persecuție religioasă. Dacă acei oameni erau dispuși să-și dea viața pentru Iisus Hristos, dacă toți apostolii pe care i-a avut - cu excepția unuia singur - au murit ca niște martiri, deducem
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]