1,381 matches
-
Abaterea de la ritmul cărămiziu, marcată prin floarea albă, plasată în partea inferioară a buchetului și abaterea de la ritmul dimensional, marcată prin bobocii de dimensiuni mici, accentuează forța centrelor cromatice diferite. Aceste abateri atrag atenția asupra obiectelor disparate și străine de grupajul floral: două coli albe de hârtie, o pană de scris și o călimară. Asemenea asocieri apar și în Vas cu flori de scaieți. În buchetul de flori roz ritmicitatea este asigurată prin separarea dimensională și numerică. Florile de dimensiuni mari
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de cochilia de nuanță roz oarecum similară cu aceea a florilor. Într-un fel asemănător este construit și tabloul Floarea soarelui în care valorile ritmice sunt date prin dispunerea intermitentă și în număr egal a florilor și frunzelor. Aici ritmul grupajului floral este rupt printr-un grupaj separat, alcătuit de floarea întoarsă, floarea căzută, floarea aflată la limita căderii și petalele risipite pe fața de masă al cărui alb se asociază cromatic paginilor închise ale cărții. În fiecare dintre aceste tablouri
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
similară cu aceea a florilor. Într-un fel asemănător este construit și tabloul Floarea soarelui în care valorile ritmice sunt date prin dispunerea intermitentă și în număr egal a florilor și frunzelor. Aici ritmul grupajului floral este rupt printr-un grupaj separat, alcătuit de floarea întoarsă, floarea căzută, floarea aflată la limita căderii și petalele risipite pe fața de masă al cărui alb se asociază cromatic paginilor închise ale cărții. În fiecare dintre aceste tablouri margaretele, scaieții și floarea soarelui, rupte
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
generos, mai permisiv și mai puțin convențional. Din această perspectivă, s-a considerat că lumea obiectelor picturale narative nu constituie un corpus finit și lumea cercetării lor nu este o structură închisă pentru că amândouă sunt implicate într-un flux dinamic. Grupajele picturale narative se fac și se desfac. Comentariile teoretice și aplicative încep să accepte ideea că nu poate fi atinsă performanța explorării tuturor aspectelor posibile ale unui obiect narativ pictural. Încep să accepte investigarea cu mai mult de un singur
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Gheorghe Iova - un guru al optzecismului, Instituția premiului literar, Postmodernul pe înțelesul românilor, îmbogățită treptat. Organizarea numerelor ca dosare tematice nu se soldează cu eliminarea altor materiale ori secțiuni: persistă rubricile „de autor”, rubrici precum „Față-n față”, „Țintă fixă” (grupaje monografice consacrate câte unui scriitor contemporan) ș.a. Revista publică, cu diferite prilejuri, importante texte programatice, teoretice, de atitudine, superior polemice, manifeste etc., între care Petru Cimpoeșu, „Postmodernismul românesc” ca instituție a exprimării și un important studiu de caz: romanul „generației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
și negre, ci un depozitar viu, uneori paradoxal și contradictoriu, în care «adevărurile» își prezintă multiplele fațete”. Valéry este considerat mai ales ca eseist și gânditor, examinat prin raportare la modelul omului complet. Studiul e organizat pe capitole, alternate cu grupaje de fragmente din textele lui Valéry, în traducerea autoarei. Cu deosebire interesante sunt interpretările ce vizează identitatea lui Paul Valéry ca precursor al abordărilor lingvistico-filosofice și semiotice promovate de stilistica modernă. Cartea propune un Valéry plauzibil, cu accente puse convingător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
foarte mult de cauza celor mulți, de ideile socialiste. În august 1907, N. D. Cocea publică în ”Viitorul social” articole cu caracter politic, prin care înfierează acțiunile guvernului și ale armatei de a înăbuși în sânge răscoala țăranilor. Pentru aceste grupaje de articole, publicate în ”Viitorul social”, ”Dezrobirea”, ”România muncitoare”, a fost considerat ”instigator și element periculos” pentru statul român. În calitate de avocat, N. D. Cocea, va apăra pe greviști, activând în același timp și în cadrul unor cercuri socialiste, dar, în special
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
consistentă, încercați, bazându-vă pe intuiție, să realizați o segmentare strategică. Unitățile strategice de afaceri (USA) proiectate corespund entităților reale existente? Explicați rezultatul. 2. Realizați o listă de 20 de produse selectate aleatoriu cu ajutorul unui dicționar. Încercați să realizați un grupaj al acestor produse în grupe de 3-6 produse, care ar putea fi realizate cu tehnologii, echipamente, competențe (calificări) similare. Presupunând că s-au creat câteva grupe „rezonabile”, puteți să identificați firme care „acoperă” aceste grupe (eventual, numai o „acoperire” parțială
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1983 și 1993 a fost redactor al revistei „Jazz Forum” a Federației Internaționale de Jazz, editată la Varșovia. Debutează cu un poem închinat lui Lucian Blaga în „Preludiu” (1969), suplimentul literar al „Scânteii tineretului”, în anul următor apărându-i un grupaj în „Steaua” (1970). Prima carte de poezie, Legea conservării adolescenței, îi este publicată în 1977. Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, cronici muzicale, traduceri (din engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceză, italiană, suedeză, rusă) la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „Transilvania”, „Amfiteatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Scriitorincul reunește articole postdecembriste pe teme civice și culturale, scrise cu o vervă specifică, dar și eseuri literare. Pe lângă cel despre Caragiale, volumul cuprinde un grupaj despre generația ’27, cu o atenție particulară asupra lui Emil Cioran, despre care M. scrie și cu alte ocazii. Generația în ansamblu mai fusese investigată de istoricul literar, și anume în volumul colectiv Atitudini și polemici în presa literară interbelică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de Pamfil Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei gazete, 1959) și calendarul cultural (Unirea Principatelor, 1959, 120 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, 1961) pun în circulație adeseori autori și texte interzise în țară, unde - după expresia lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
Filomela Brătianu. În numărul aniversar (3/1934) dedicat poetului, G. Murnu transpune Cufundătorul de Schiller. Opera și personalitatea lui Friedrich Nietzsche fac obiectul a numeroase intervenții, printre care C. Rădulescu-Motru, Filosofia lui Fr. Nietzsche în România, Virgil Tempeanu - traducerea unui grupaj consistent din poemele filosofului. Eliza S. Mândrescu oferă câteva versiuni din Gottfried Keller, sub genericul Nuvele germane moderne. Directorul publicației se află în centrul unui număr omagial; un număr special i se consacră și lui Carmen Sylva, la două decenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, între 1983 și 1987. A fost între timp operator chimist, miner în Valea Jiului, profesor, apoi ziarist (1990), consilier cultural în cadrul Inspectoratului pentru Cultură și Patrimoniu al județului Neamț (1996-2000). A debutat cu un grupaj de poeme în revista „Cronica” (1974), prima apariție editorială constituind-o volumul Ceremonii insidioase (1985). Departe de a fi un combatant, A. e un melancolic care își trăiește mai curând impasul fantasmatic decât angoasa imediată. Substanța lirismului său degajă un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
Generală din Dorolea, județul Bistrița-Năsăud (1986-1990), apoi la Liceul Agricol din Bistrița (1990-1996). Până în 1998 va fi redactor-șef adjunct al cotidianului „Actualitatea BN”, iar ulterior director la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
muzicală”, „Ecouri din...”, „Cronica cinematografică”, „Note și ecouri”. R. se deschide cu câteva Rânduri despre St. O. Iosif de Ion Minulescu, la care se adaugă un articol al lui Ion Foti și altul al Mariei Baiulescu, oferindu-se și un grupaj din lirica poetului. În Gânduri... (2/1929), Ion Focșeneanu mărturisește, pe un ton mai apăsat, refuzul grupării brașovene de a face „«pasul înainte»... în gol” precum „domnii «scriitori francezi de la Capșa»”, copiindu-i, paștișându-i ori compilându-i pe Tristan Tzara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
V. Kolțov, H. Zillich, Heine, Rilke, Egon Hayek ș.a. G. M. Ivanov tălmăcește fragmente de proză din opera lui Mihail Zoșcenko și A. K. Kuprin, iar Radu Prișcu schițe de Cehov. Un medalion Frédéric Mistral poartă semnătura Ion Focșeneanu, un grupaj de versuri ale aceluiași poet traducând Al. Iacobescu. Rubricile „Recenzii”, „Note și ecouri” semnalează și analizează apariții din literatura română și străină, precum ediția a treia din Plumb de G. Bacovia, Darurile pământului de Nichifor Crainic ori Cuvinte potrivite și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
tipografică era concentrată la Regiune. 396 În 1968, lui Mihail șerban Îi apărea romanul Fete bătrîne, Însă nu la „Meridiane”, ci la Editura pentru Literatură, București. 397 E vorba de volumul O femeie și o picătură de Întunerec, cuprinzând un grupaj de nuvele bine scrise de Teodor Tatos și apărute În perioada interbelică. Pe lângă preocupările de pictor - cu rezultate evidente -, Teodor Tatos era și un remarcabil condeier, remarcat de Octavian Goga, care a vrut să-l ia colaborator la București, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Alexandru Baciu din Jean Cocteau - Vocea umană. Alte materiale: Valentin Silvestru, Jurnal de critic, Paul Everac, tableta Idila convertită sau cele două linii ale amorului. La rubrica „Documentar”, Ionuț Niculescu prezintă Reviste de teatru românești. Interesant de consultat este și grupajul intitulat Actorul văzut de regizor. 7 regizori despre 77 de actori. Mihai Berechet publică Jurnal tardiv la „Comedia de modă veche”. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
Tomis” ș.a. Volumul Interpretări reunește o suită de texte critice dedicate de S. unor scriitori precum Ion Barbu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu - favoriți ai exegezelor autoarei, alături de Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale - și un grupaj de comentarii teoretice despre lectură, critica literară, sociologia literaturii, fenomenul modei literare etc. Se remarcă aici câteva interpretări ale unor poezii de Barbu, Arghezi, Voiculescu (unele reproduse in extenso, cu dorința, mărturisită în prefață, de a-l apropia pe cititor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
Paul Goma, S. Damian - Petru Cimpoeșu, D. Țepeneag - Ion Simuț), inserează traduceri din scriitori străini, în special contemporani (Vladimir Nabokov, Aleksandr Soljenițân, Valeri Voronțov, Claudio Pozzani, Yasunari Kawabata, Yukio Mishima ș.a.) și transpuneri în limbi străine din poeți români, precum și grupaje din lirica unor poeți de după cel de-al doilea război (Radu Stanca, Nicolae Labiș, Constantin Abăluță, între alții). Caracteristică pentru publicație este varietatea cronicilor: literară, dramatică, muzicală, plastică, film, TV, grafică, coregrafică. Gabriela Melinescu ține un jurnal suedez. Marian Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
și Sergiu Ghica (2013). 5 Luca Pițu, Documentele antume ale "grupului de la Iași", Editura Opera Magna, Iasi, 2012 ("ediția a treia: revăzută, adăugită și înzestrată cu ilustrațiuni"). În 2003, revista Timpul, condusă pe atunci de Liviu Antonesei, a publicat un grupaj din documentele aflate, în decembrie 1989, în biroul Mariei Ghițulică, sub titlul " Din sertarele lor. Dupa douăzeci de ani" (Timpul, 5, mai 2003), comentate în numărul următor de Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Alexandru Călinescu și Dan Petrescu (Timpul, 5, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Elisabeta (8.VII.1941, București), poetă și prozatoare. Este fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar. După absolvirea, în 1965, a Facultății de Limba și Literatura Franceză din cadrul Universității din București, a profesat în învățământul secundar. A debutat cu un grupaj de versuri în „Iașul literar” (1964), prima ei carte fiind volumul de poezii Orașe nostalgice, apărut în 1969. A colaborat la revistele „Ateneu”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Bucovina literară” (Suceava) și „Europoésie” (Franța). Remarcabilă poetă și prozatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
culmea, Îmi e, chiar de multă vreme, prieten: Constantin Oană, directorul științific al lui Coseli SA; chiar dacă/mai ales că mă paște alt loc de muncă... E omul un diavol, care distruge Natura, perturbându-i evoluția, așa cum pare din preambulul grupajului susținut de magistrul meu - cel puțin așa l’a nominalizat Lucian Merișca pe profesorul Gheorghe Mustață? Ăsta-i chiar fondul problemei. Ceea ce se vede arată acest lucru, numai că eu nu cred În existența a nimic fără sens În această
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
făcut parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. A fost distins cu ordine și medalii, între care Ordinul Meritul Cultural (1981). Romanele și unele dintre piesele sale de teatru au fost traduse în limba maghiară, iar un grupaj de poezii i-a apărut, la propunerea Rosei Del Conte, în „Il Giornale dei poeti” (1960). Ordinea apariției cărților lui G. reproduce parțial și ordinea în care scriitorul a abordat genurile literare fundamentale. Față de momentul debutului în genul liric, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]