1,454 matches
-
evadarea lui Gheorghi Tenno, dar cititorul este lăsat în suspans. Scriitorul știe foarte bine ce s-a întâmplat mai departe cu evadatul, dar nu spune deocamdată, amână și revine după două capitole, realizând astfel o structură ca de roman. Arhipelagul GULAG demonstrează, poate mai mult decât orice scriere a literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
plasându-se în interior, autorul "traduce" pentru cititor realitatea concentraționară și ideologică. Ironia aprigă, ostilă, apropiată de sarcasm a scriitorului se îndreaptă spre ideologia comunistă și spre conducători. Prin ironie, Soljenițîn, exponent al victimelor, se ridică deasupra călăilor. În Arhipelagul GULAG abundă exemple de "ironie locală", precum: Doar conștiința revoluționară îi călăuzea (și întotdeauna fără greș!) pe sechestranți și canalizatori: pe cine să ia și ce să facă pe urmă cu ei"265. Ironia apare în această lucrare și ca mod
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
organizate coerent, maniera artistică și capacitatea de atragere a cititorului în această lume duc spre concluzia că forța scriitorului este arta sa. Fără această artă, orice text care se vrea mărturie nu reprezintă neapărat o mărturie zguduitoare, așa cum este Arhipelagul GULAG, prin care Soljenițîn a reușit să deschidă ochii "sudați de ideologie"269 ai oamenilor. Capitolul 4 Strategii narative 4.1. Naratorii soljenițieni 4.1.1. Tipuri de naratori. Valențe autobiografice În proza lui Soljenițîn, componenta documentară și componenta artistică se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
romanul Primul cerc. Obiectivitatea îi lipsește și lui, în pofida statutului de narator care nu ia parte la acțiunea din povestire. Lipsa obiectivității, ironia și tendința de a controla întreaga narațiune îl apropie pe naratorul din roman de naratorul din Arhipelagul GULAG, ceea ce înseamnă, de fapt, că naratorul romanului este susceptibil de a fi identificat cu autorul. Soljenițîn creează această entitate narativă, dar legătura sa cu personajele și faptele prezentate este prea strânsă pentru a putea simula obiectivitatea. Ironia pe care o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
strânsă pentru a putea simula obiectivitatea. Ironia pe care o dovedește naratorul în mod constant nu este o atitudine generală, ci este îndreptată asupra lui Stalin, cel vinovat de a-i fi "schilodit" viața, așa cum se exprimă scriitorul în Arhipelagul GULAG. Autorii de literatură concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă autorul-narator din Arhipelagul GULAG, unde rezerva de supranume ironice pare fără sfârșit. Aceste supranume sunt construite pe diferite dominante ale personalității conducătorului URSS, reale sau atribuite în virtutea cultului personalității. Capacitatea de conducere mult glorificată este fixată în formule precum "Genialul Strateg al tuturor timpurilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ignatici este profesor, iar Matriona o femeie simplă), distanța morală este minimă, fapt ce explică simpatia reciprocă și admirația naratorului pentru personajul evocat. În legătură cu operele soljenițiene discutate anterior vorbim despre un pact romanesc, elementele autobiografice fiind inserate discret. În Arhipelagul GULAG, în schimb, este asumat pactul autobiografic, astfel încât autorul însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din punct de vedere naratologic, nimic nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ca atare grație unui pact autobiografic care asigură, pe copertă sau la începutul textului, identitatea autorului, a naratorului și a personajului. Această identitate este cea a numelui propriu. De vreme ce pactul autobiografic presupune afirmarea în text a identității autor-narator-personaj, în Arhipelagul GULAG apare identitatea de nume în mod evident. Deși ocurența este minimă, numele din interiorul textului este identic cu cel de pe copertă: Când cei doi viteji de la SMERȘ au isprăvit cu jumulitul, o dată cu porthartul mi-au confiscat și reflecțiile mele politice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a evenimentelor. Se stabilește, implicit, un "pact referențial, coextensiv pactului autobiografic"284, ce are drept scop declarat crearea nu a "efectului de real", ci chiar a imaginii realului. Așadar, în Arhipelagul GULAG avem de-a face cu un tip de narator pentru desemnarea căruia cea mai potrivită sintagmă ar fi autor-narator285. Informațiile sunt filtrate prin conștiința acestuia, iar ceea ce rezultă este o "încercare de cercetare artistică". Identitatea acestui narator este foarte complexă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îl numește "narator-cronicar-autobiograf" și afirmă convingerea că medierea acestui narator însuflețește opera și o diferențiază în mod fundamental de orice cronică documentară 286. Implicarea și verva acestui narator sunt elemente de noutate care impresionează: "Noutatea cea mai frapantă a Arhipelagului Gulag este tonalitatea sa afectivă. [...] Niciodată nu se făcuse simțit autorul atât de prezent, deschizându-se în întregime"287. (trad. a.) Într-adevăr, naratorul nu are nici o reținere în a spune totul, chiar până la a dezvălui nu numai un subiect de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
monopolizant și de captivant, cedează, la un moment dat, funcția de narare unui personaj al său. Este ca și cum el însuși ar trece în rândurile auditoriului. În capitolul cu titlul "Motănelul alb (Povestirea lui Gheorghi Tenno)" din partea a cincea a Arhipelagului GULAG apare un narator secundar, personajul-narator, pe care îl putem defini, cu termenii lui Genette, intradiegetic-homodiegetic. Personajul respectiv continuă, de fapt, la persoana întâi, povestirea evadării al cărei erou a fost el însuși, începută în capitolul anterior ("Un evadat convins"), evadare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult308. Funcția comunicativă, exercitată prin discursul comunicativ, este caracteristică mai ales naratorului din Arhipelagul GULAG, care se adresează naratarului său, pentru a menține contactul cu el și pentru a-l convinge de adevărul celor povestite. În acest fel, așa cum afirmă W.C. Booth despre opera literară în general, "autorul creează o imagine a sa și o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cititorul, la fel cum își făurește "alter ego"-ul, și cea mai izbutită lectură se realizează atunci când identitățile create, ale autorului și cititorului, pot ajunge la un acord deplin"309. Odată ce stabilește și menține legătura cu cititorul, naratorul din Arhipelagul GULAG își construiește discursul abstract 310, prin care în mod frecvent enunță reflecții, de tipul: "Nevinovăția generală zămislește pasivitatea generală". Nu lipsește meditația pe teme morale și tocmai suflul moral pune în mișcare întreg materialul greu al evenimentelor. De multe ori
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
el trece pe neașteptate peste prag, atunci a ieșit din umanitate. Și, poate, fără putință de întoarcere 311. Asemenea meditații morale au o profunzime care vine din faptul că sunt "trăite". Tocmai experimentarea suferinței l-a făcut pe autorul Arhipelagului GULAG să vadă problemele morale foarte nuanțat. El a înțeles că răul are o mare forță de acaparare, dar că aceasta constituie un întreg proces. Specializarea în matematică și fizică a lui Soljenițîn își spune cuvântul în definirea nelegiuirii ca "mărime
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un cartof neatins încă de ger, pe care-l pescuiești în supă313. Naratorii din operele lui Soljenițîn își dezvăluie, prin diferitele tipuri de discurs analizate până acum, o dimensiune etică esențială. În mod deosebit este motivat etic naratorul din Arhipelagul GULAG, iar semnul componentei morale este atitudinea sa de implicare sufletească. 4.2. Jocul perspectivelor 4.2.1. Centri de orientare O încercare de analiză a operei lui A. Soljenițîn cu scopul de a scoate în evidență tipurile narative 314 relevă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se afla din întâmplare în Moscova, l-a văzut pe Nerjin printre ceilalți deținuți și a alergat strigându-l, dar a fost oprită de escortă. În roman există și alte indicii autobiografice, validate ca atare de prezența lor în Arhipelagul GULAG, ce le recomandă drept reale. La vârsta de doisprezece ani, Nerjin (ca și Soljenițîn) citise în ziare despre procesul inginerilor sabotori. Atunci a avut intuiția falsificării proceselor și "dorința de a descoperi minciuna istoriei". Mai departe, traseul vieții lui Nerjin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai bună de supraviețuire în lumea lagărului: Idealurile ascetice, fiind inevitabil etice și religioase, nu numai că modelează poziționarea spirituală a protagonistului povestirii, Ivan Denisovici Șuhov, dar, în plus, sunt identificate în text ca o condiție indispensabilă pentru supraviețuire în GULAG. [...] Curajul lui Șuhov în fața răului activ și agresiv este cu adevărat ascetic 352. (trad. a.) Firește că, în acest lagăr, suferința nu îi este cunoscută numai lui Ivan Denisovici; scriitorul scoate în evidență și atitudinea altor personaje: estonienii, baptistul Alioșa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
propaganda și teroarea, prin care se distrug reperele, cultura, valorile morale, religia, familia, tot ceea ce alcătuiește identitatea unui om. Proza lui Soljenițîn oferă numeroase exemple pentru teribila deposedare de identitate a cetățenilor, la care a "lucrat" nomenclatura sovietică. În Arhipelagul GULAG, Soljenițîn vorbește în mai multe locuri despre funcționarii sistemului, agenți ai securității de stat, ca despre niște "oameni josnici, oneroși, răi"371, subliniind că "emvediștii sunt o forță"372, una brută, lipsită de cultură, de rațiune și de compasiune umană
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
înnoire a Organelor", așadar pot ajunge oricând laolaltă cu deținuții. Totuși, regimul are grijă să nu-i trimită pe foștii slujbași în cercurile de jos ale infernului concentraționar și le rezervă un regim privilegiat, într-o închisoare specială. În Arhipelagul GULAG, Soljenițîn prezintă asemenea cazuri, cum este al colonelului I.J. Vorobiov, deținut la închisoarea specială Marfino 381. Tot aici, scriitorul prezintă și împrejurările în care a fost arestat "grasul și înfumuratul Abakumov", încă din timpul lui Stalin, împreună cu Riumin, în chestiunea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pp. 114-161. Soljenițîn, Aleksandr, "Mâna dreaptă", traducere de Adriana Nicoară și Leonte Ivanov, în Convorbiri literare, nr. 11 (155), noiembrie 2008, pp. 96-100. Soljenițîn, Aleksandr, Pavilionul canceroșilor, traducere de Maria Dinescu și Eugen Uricaru, Albatros, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918-1956. Încercare de investigație literară, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918-1956. Încercare de investigație literară, vol. II, traducere de Ion Covaci, Univers, București, 1997
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
canceroșilor, traducere de Maria Dinescu și Eugen Uricaru, Albatros, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918-1956. Încercare de investigație literară, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918-1956. Încercare de investigație literară, vol. II, traducere de Ion Covaci, Univers, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918 1956. Încercare de investigație literară, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998. Soljenițîn, Aleksandr, Vițelul și stejarul. Însemnări
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
investigație literară, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918-1956. Încercare de investigație literară, vol. II, traducere de Ion Covaci, Univers, București, 1997. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipelagul GULAG 1918 1956. Încercare de investigație literară, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998. Soljenițîn, Aleksandr, Vițelul și stejarul. Însemnări din viața literară, vol. I-II, traducere de Maria Nastasia și Ion Nastasia, Humanitas, București, 2002. Soljenițîn, Aleksandr
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
7-10. Cesereanu, Ruxandra, ""Patriarhul" Soljenițîn", în Steaua, nr. 11-12, 2008, p. 72; 116. Cotorcea, Livia, "Al. Soljenițîn sau "lumina din noi"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 81-85. Dunlop, John B., "The Gulag Arhipelago: Alternative to Ideology", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 85-94. Emerson, Caryl, The Word of Aleksandr Solzhenitsyn, in Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ianuarie 1969), pp. 53-65. Leavis, Q.D., "Solzhenitsyn, the Creative Artist, and the Totalitarian State", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 127-150. Malia, Martin, "A War on Two Fronts: Solzhenitsyn and the Gulag Arhipelago", în Russian Review, vol. 36, nr. 1 (ianuarie 1977), pp. 46-63. Muchnic, Helen, "Solzhenitsyn's "The First Circle"", în Russian Review, vol. 29, nr. 2 (Apr. 1970), pp. 154-166. Nivat, Georges, "Les romans de Soljénitsyne", în Magazine littéraire, nr.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
167-183. Vasile, Geo, "Soljenițîn: Viața si moartea sub flagel", în Contemporanul, nr. 1-4, ianuarie 2003, pp. 62-63. Zekulin, Gleb, "Solzhenitsyn's Four Stories", în Soviet Studies, vol. 16, nr. 1 (iulie 1964), pp. 45-62. C. Literatură concentraționară și lucrări despre Gulag Реабилитация. Политические процессы 30-50-х годов, Издательство политической литературы, Москва, 1991. Волков, Олег, Погружение во тьму, Молодая гвардия, Москва, 1989. Гинзбург, Евгения, Крутой маршрут: Хроника времен культа личности, т. 1-2, Курсив, Рига, 1989. Копелев, Лев, Утоли моя печали. Мемуары, Слово, Москва
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]