1,733 matches
-
dimineața, una la amiază și una seara. Acru să nu mănânci, nici să bei și cu lecuire se va izbăvi. De dureri de cap: rută cu unt de rozmarin, pisați cu oțet, pune la cap. Sau naranză să tai ori gulii cu cafea să presari și pune la frunte și la tâmple. De tuse din răceală: untură cu slănină să pisezi și să ungi tălpile, la căldură. De tusă: să iei podbal, să fierbi și cu zahăr să bei. De mirosul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
le pisezi, iar apa să o strângi și să te uzi pe ochi. Omul ce nebunește (Înebunește): să bei Sfântul Mir pe nemâncate și să ții curat omul. Omul care nu poate grăi (vorbi): să fiarbă curechi (varză) verde și gulii și zeama să bea. La omul ce se face bubă mare: să iei untdelemn și cu unt de vaci cald și să-l ungă. Pentru pecingine: tămâie albă să pisezi și dimineața, pe nemâncate să iei și cu oțet să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a fost investită oficial pe postul de brutar al familiei și cu asta am rezolvat-o onorabil. Am făcut o raionare a apartamentului, pentru diferite producții complet „bio". In debara am stabilit ca să înființez o fermă de cultivare a roșiilor, guliilor și ridichilor de lună. In hol am trasat două loturi, unde voi cultiva grâu și porumb nemodificat genetic. In sufragerie, chiar în spatele morii, voi înființa o plantație de măslini, o vie pe tulpini înalte și o grădină pentru cultivat varză
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu abundența de informații care de care mai moțate, e cam totuna. Poate de aceea, când pleacă la piață, stând la rând, pensionarul citește ziarul și se trezește acasă că baba l-a trimis după morcovi și el vine cu gulii. Presa românească nu face notă discordantă cu presa de aiurea și ne informează cu zel, despre tot felul de lucruri care să-ți încrețească neuronii, nu alta. Uite de exemplu, din adevarul.ro, aflăm că un egiptean și-a botezat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
europene decât celelalte. Celelalte țări, nu au decât să tragă mâța de coadă și să participe astfel la marele cor european. Credeți oare, că este departe timpul când se va ordona de la Bruxelles, ca în România să se cultive numai gulii și ridichi de lună, în Bulgaria castraveți și mazăre, pe care să le dăm Europei aproape pe nimic? Dacă ar fi să ne călăuzim după cele sfinte, am putea spune că Dumnezeu, nu doar că a dat omului o identitate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de organizare socială și criticii lor. Ambele tabere utilizează argumente pertinente, valide, care contribuie la dezvoltarea modelelor teoretice și a cercetărilor aplicative din domeniu. Din nefericire, ambele tabere ale dezbaterii sunt adesea prea ancorate în prezent, "neacademice și parohiale" (Wellman & Gulia, 1999), iar argumentele lor sunt prea frecvent înrădăcinate unilateral în domeniul etic. Punctul de plecare al dezbaterii este reprezentat de definiția tradițională a comunității ca entitate circumscrisă geografic (vecinătate, cartier, comunitate sătească etc.). În acest sens, comunitățile virtuale sunt dispersate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Sociological Methods Research, 37(1), 2008, pp. 105-134. Wellman, B., Frank, K., "Getting support from personal communities", în N. Lin, R. Burt, și K. Cook, Social capital: Theory and research, Aldine De Gruytere, Chicago, IL, 2001, pp. 117-132. Wellman, B., Gulia, M., "Virtual communities as communities. Net surfers don't ride alone", în M. A. Smith, P. Kollock, Communities in Cyberspace, Routledge, 1999, pp. 167-195. Wellman, B., Haythornthwaite, C., The Internet in Everyday Life, Blackwells Publishers, Oxford, 2002. Wertheim, M., Pearly
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mult: refuza banii care i se dădeau - astfel, i-a înapoiat lui Aristip suma pe care acesta i-ar fi trimis-o într-o zi... Nu vom avea cruzimea să întrebăm cum se descurca Socrate ca să poată pune sfeclă și gulii în farfuria Xantipei, celebra lui cotoroanță, și în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Nu e recomandat să fie cultivată lângă varză și cartofi. Broccoli Se cultivă bine alături de țelină, ceapă și cartofi. Cartofii Se cultivă bine alături de usturoi, vinete, varză, fasole, porumb, mazăre și cimbrișor. Castravetele Se cultivă bine alături de mușețel, țelină, varză, gulie, spanac, fasole, salată, porumb, ceapă, mazăre, ridichi și roșii. Nu e recomandat să fie cultivat lângă plantele aromatice în general și cartofi. Ceapa Se cultivă bine alături de sfeclă, sfeclă roșie, broccoli, mușețel, morcovi, țelină, varză, gulie, castraveți, salată, praz, ardei
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
alături de mușețel, țelină, varză, gulie, spanac, fasole, salată, porumb, ceapă, mazăre, ridichi și roșii. Nu e recomandat să fie cultivat lângă plantele aromatice în general și cartofi. Ceapa Se cultivă bine alături de sfeclă, sfeclă roșie, broccoli, mușețel, morcovi, țelină, varză, gulie, castraveți, salată, praz, ardei iute, cimbru și roșii. Cicoarea Se cultivă bine alături de sfecla roșie, morcovi, țelină, țelină de rădăcină, varză, spanac, salată și ceapă. Dovlecel Se cultivă bine alături de porumb și ridichi. Nu e recomandat să fie cultivat alături de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
cultivată alături de usturoi și de ceapă. Fasole pitică Se cultivă bine alături de vinete, sfeclă, sleclă roșie, țelină, țelină de rădăcină, varză, castraveți, porumb, mazăre, cartofi, ridichi, cimbru și roșii. Nu e recomandat să fie cultivată alături de usturoi, mărar și ceapă. Gulia Se cultivă bine alături de sfeclă roșie, castraveți și ceapă. Mazărea Se cultivă bine alături de vinete, sfeclă roșie, morcovi, chimion, bostan, castraveți, bostan alb, spanac, fasole, porumb, nap, ardei iute, cartofi și ridichi. Nu e recomandat să se cultive alături de usturoi
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
usturoi, arpagic, ceapă și praz. Morcovii Se cultivă bine alături de sfecla roșie, arpagic, varză, fasole, salată, ceapă, pătrunjel, praz, mazăre, ardei iute, ridichi, rozmarin, salsifi (țâța capreiă, salvie și roșii. Nu e recomandat să fie cultivați lângă mărar. Napul și gulia furajeră Se cultivă bine alături de sfeclă roșie, morcov și mazăre. Păstârnacul Se cultivă bine alături de ridichi. Pepenele galben Se cultivă bine alături de bostan, dovlecel, spanac, porumb și ridichi. Nu e recomandat să se cultive alături de cartofi. Porumbul Se cultivă bine
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
sfeclă roșie, broccoli, morcovi, țelină, țelină de rădăcină, varză, castraveți, spanac, porumb, ceapă și ridichi. Salsifi Se cultivă bine alături de morcovi. Sfecla Se cultivă bine alături de usturoi, varză, fasole și ceapă. Sfecla roșie Se cultivă bine alături de usturoi, morcovi, varză, gulie, fasole, porumb, ceapă, praz și ridichi. Spanacul Se cultivă bine alături de varză, salată, praz și ridichi. Sparanghelul Se cultivă bine alături de cicoare, spanac, salată, pătrunjel, ridichi și roșii. Țelina Se cultivă bine alături de usturoi, broccoli, varză, castraveți, fasole, salată, ceapă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ar fi spanacul porcesc, care se înmulțește foarte repede. • Familia compozee, numite și asteracee, cuprinde anghinarea, cicoarea, andiva, tarhonul, salata, cicoarea, salsifi, napul porcesc și floarea-soarelui. • Familia crucifere, numite și brasicacee, cuprinde broccoli, varza, varza chinezească, varza de Buxelles, conopida, gulia, muștarul, napul, ridichea și hreanul. • Familia cucurbitacee cuprinde cantalupul, lămâița, castravetele, dovleacul, pepenele galben și dovleceii verzi. • Familia graminee cuprinde grâul, porumbul și secara. • Familia labiee, numită și labiacee sau lamiacee, cuprinde busuiocul, măghiranul, menta, oregano, rozmarinul, cimbrul, salvia și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mai Ceapă franțuzească de toamnă Sfârșitul lui august Cicoare Începutul lui iulie Conopidă Jumătatea lui aprilie Sfârșitul lui mai Dovleac Începutul lui mai Jumătatea lui mai Începutul lui iunie Fasole (galbenă/verdeă De la sfârșitul lui mai la sfârșitul lui iunie Gulie furajeră Jumătatea lui mai Mazăre Jumătatea lui mai Morcov Jumătatea lui mai Nap Jumătatea lui mai Păstârnac Jumătatea lui mai Pătrunjel Începutul lui martie Începutul lui mai Începutul lui mai Pepene galben A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
țări. Clasificarea morfologică are în vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze sau fructe tipice. Alteori sunt organe vegetale metamorfozate/transformate (tuberculii de cartof și guliile sunt tulpini îngroșate). La ceapa și la usturoiul verde sau la praz, ceea ce numim tulpină este o tulpină falsă. Clasificarea după gradul de perisabilitatea (perissable = sensibil la păstrare, care se strică ușor, în limba franceză) prezintă cea mai mare importanță
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean etc; e) produse horticole foarte puțin perisabile sunt nucile, alunele și migdalele. În normativele tehnice, grupele de perisabilitate sunt notate cu literele mari ale alfabetului de la grupa A (deosebit de perisabile), până la grupa E și F (foarte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile la temperaturi scăzute (-2,00C/-3,00C) sunt: ridichile, cireșele, merele, perele, strugurii, vișinile, prunele; d) puțin sensibile la temperaturi scăzute (-3,00C/-4,00C) sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstârnacul, strugurii, prunele. 3. Grupa a treia (80-90%) cuprinde majoritatea legumelor și fructelor. a. O umiditate de 80-85% au ceapa, pătrunjelul, pepenii galbeni, dovleceii, prazul și majoritatea fructelor. b. O umiditate de 85-90% se constată la ardei, conopidă, fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate și pătlăgele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mg/100 g), usturoi (515 mg/100 g), cartof (407 mg/100 g), iar la fructe nucifere (700 mg/100 g). Calciul. Conținut maxim la pătrunjel (203 mg/100 g), spanac (93-126 mg/100 g), praz (87 mg/100 g), gulii și țelină (68 mg/100 g), iar la fructele nucifere (87-333 mg/100 g). Magneziul. Conținut maxim la spanac (75 mg/100 g), gulii (43 mg/100 g), pătrunjel (41 mg/100 g), cartof (34 mg/100 g), la fructele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la pătrunjel (203 mg/100 g), spanac (93-126 mg/100 g), praz (87 mg/100 g), gulii și țelină (68 mg/100 g), iar la fructele nucifere (87-333 mg/100 g). Magneziul. Conținut maxim la spanac (75 mg/100 g), gulii (43 mg/100 g), pătrunjel (41 mg/100 g), cartof (34 mg/100 g), la fructele nucifere (190 mg/100 g). Sulful. Conținut mai mare la conopidă (86 mg/100 g), ceapă (75 mg/100g) și nuci (172 mg/100
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Fructele nucifere sunt mai bogate ca alte produse, în toate elementele minerale, dar mai ales în P, K, Ca, Mg, Fe și I. Pătrunjelul și spanacul se remarcă prin același conținut bogat în K, Ca, Mg, Fe, I. Usturoiul, țelina, guliile, ciupercile, mazărea și prazul sunt valoroase prin aportul, de la specie la specie, de P, K, Ca sau Mg. Produsele horticole au un rol esențial în reglarea echilibrului acido-bazic, adică în reglarea concentrației ionilor de hidrogen din compartimentele lichide ale organismului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele rețete de gemuri, jeleuri, bomboane. Dă rezultate foarte bune în corectarea pH-ului. B) Acidul citric este răspândit sub formă liberă sau combinată în toate produsele horticole. Este acidul organic principal conținut în coacăze, căpșune, zmeură, ardei, tomate, cartofi, gulii, sfeclă roșie etc. Conținut mai ridicat în acid citric se poate constata la coacăzele negre (3 g acid citric/100 g), coacăzele roșii (2 g/100 g), zmeură (1,7 g/100 g). Dintre legume, tomatele au conținutul maxim (0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mg/100 g), varza de frunze (196 mg/100 g), ardeiul verde (140 mg/100 g), broccoli (112 mg/100 g), varza de Bruxelles (109 mg/100 g), ridichi de iarnă (100 mg/100 g), conopidă (65 mg/100 g), gulii (63 mg/100 g), creson (60 mg/100 g), sparanghel (52 mg/100 g), spanac (51 mg/100 g), varză roșie (55 mg/100 g) și varză albă (46 mg/100 g). Un conținut redus au ciupercile și pătlăgelele vinete
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]