707 matches
-
copiii comunității, care fuseseră aduși acolo ca să vadă cum În fața ochilor lor se deschide miracolul vieții. Fără doctori, fără medicamente, fără feșe sterile - doar cu un soț licențiat În știința plantelor, o moașă ultrasensibilă care folosea metoda respirației yoga, incantațiile guru-ului comunității și vreo douăzeci de copii sub doisprezece ani, care probabil că au rămas virgini cu mult după ce au Împlinit treizeci de ani după ce au fost martori la miracolul respectiv. Nu știu ce anume mă Împingea să vorbesc fără oprire. Trecuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dintre regiunile bogate și cele sărace, dar și teoriile epistemologice de ultimă oră, clonarea și, În general, destinul rasei omenești. La acestea se adăuga, acum, una nouă: noile forme de credință religioasă. Schopenhauer sau Spengler, Valéry sau Fukuyama, șaman sau guru, Houellebecq rămîne, și după acest roman masiv, un scriitor mondial, așa cum nouă ne lipsește. Primul lucru de remarcat În cazul literaturii houellebecquiene, niciodată Îndeajuns de mult repetat, este ruptura instituită În raport cu ideea recentă de literatură, ca practică scripturală conștientă de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
firmei; aici nu furnizăm șervețele angajaților!” Unul din clienții mei din industria modei mi-a vorbit despre prima sa slujbă în domeniul respectiv și a descris momentul în care a avut ocazia să-l cunoască pe Șeful cel mare - un guru al modei din New York. Eram ca un copil, entuziasmată la culme de întîlnire. Cu un zîmbet imens, am mers către el și m-am prezentat: „Bună ziua! Mă numesc Janet și lucrez pentru dumneavoastră, aici, în sediul din Los Angeles!” „Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
este credința într-o "rețetă magică", într-un panaceu sau, mai prozaic, într-o "haină de-a gata", cum ar spune cercetătorul Égide Royer din Québec, care-i preferă o "cusătură de mână" (Royer, 2003). N-avem încredere în nici un guru, în pseudo-sfinți, în iluzioniști și vânzători care vor să se căpătuiască pe seama "violenței". Unul dintre obiectivele principale ale acestei cărți va fi tocmai să prezinte, pentru public și pentru dezbatere, o sinteză internațională a cunoștințelor despre eficacitatea programelor și politicilor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sensul cel mai zornăitor și mai greu, o excelentă afacere. O poveste rentabilă Această istorie senzațională care este violența în școală nu este numai o afacere rentabilă în termeni de audienți și cititori, este și o afacere fructuoasă pentru câțiva "guru" și pentru multe instituții care trăiesc din asta. Lucrul nu e deranjant în sine: există, fără îndoială, o necesitate socială de a trata problema, vom reveni asupra acestui fapt, dar pare cel puțin necesară moralizarea acestei "piețe". Piața violenței școlare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediere sunt respinse ca inutile de aproape toți profesorii. "Medierea" e prilejul unui conflict dificil între cei câțiva profesori implicați a căror onestitate n-o punem la îndoială și colegii lor. Pe scurt, medierea, justificând suma vărsată către asociație și guru, nu doar că e inutilă, dar antrenează efecte perverse în viața corpului didactic. La acest nivel minim la care ar visa totuși multe asociații (sau grupuri franceze de cercetare!) piața violenței în școală permite salarizarea celor opt lucrători permanenți, întreținerea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
scrii despre posibilitățile de acțiune împotriva violenței. Fiindcă lumea așteaptă întotdeauna ceva nou, un miracol, o rețetă. Iar așa ceva nu există. Nici vreun program magic, nicio politică absolută. Autorul nu poate decât să dezamăgească, dacă nu cumva se vrea un guru. Simplismele pot fi best-seller-uri, dar distructive pe teren. Exemplul programului DARE, o frumoasă mostră de escrocherie științifică, ne-a arătat cât de important e să rezistăm simplităților seducătoare, în acest caz, un curs ținut de poliție. O provocare uriașă este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tipic pentru o tematică science-fiction. La intersecția dintre știință și religie, cu toate că se situează ideologic mai aproape de un cult, decât de o cercetare științific-tehnologică, se află secta religioasă raeliană, înființată de Claude Vorillon, fost jurnalist francez cunoscut sub numele de guru Rael. Acesta a întemeiat în anul 1997, în Bahamas, Clonaid, prima companie care își propune să cloneze oameni, pornind de la credința că procesul și rezultatul clonării reprezintă cheia vieții eterne (vezi site-ul clonaid.comă. Mai mult decât un cult
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
extraterestră, pornind de la povestea întâlnirii lui Rael cu un obiect zburător neidentificat și cu un extraterestru care i-a dezvăluit „taina” creării oamenilor: în laboratoare de către locuitori ai altei planete care stăpânesc misterele științei geneticii și ale biologiei celulare. Probabil gurul a citit lucrări ale transumaniștilor și a fost „inspirat” în calitatea sa de profet, având în vedere remarcabila asemănare dintre discursul științific transuman și propovăduirile sectei raeliene! La fel cum în crezul religios raelian se regăsește o mare doză de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filozofic despre o școală situată la periferia orașului, unde să se strângă o mână de tineri care fugeau de „tirania profesorilor”. Era aceasta o reacție la „violența simbolică” a lui Nae sau era o respingere a profesorului standard în favoarea unui „guru”? Nimeni n-ar fi predat, nimeni n-ar fi făcut teme, nu ar fi fost oferite nici sfaturi, nici învățături, nici întrebări; mai degrabă s-ar fi împărtășit experiențe spirituale, iar principalul țel ar fi fost să se recunoască faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Press, New York, 1966, pp. 383-392. Mai recent, revista 22 (XIV, 692, 10-16 iunie 2003) a anunțat pe prima pagină episodul VII al serialului lui Mircea Martin menționat la nota 17, publicând fotografia lui Noica peste care era scris: „Noica - un «guru» al ceaușismului?”. Aceeași întrebare apărea și ca intertitlu. Gabriel Liiceanu a protestat împotriva întrebării și punerii ei în pagină (operate de redacție fără consultarea lui Mircea Martin) în nr. 697 („Un titlu care vinde o revistă”), iar Gabriela Adameșteanu a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
începând cu Hume. și nu e o consolare faptul că și Popper, care a lucrat la asta din timpul vieții, tratându-și oribil discipolii și încurajându-i pe cei mai mediocri și mai obedienți, a devenit tot un fel de guru; a fost nevoie de George Soros și de miliardele lui puse în slujba unui ideal - nu discut aici maniera în care s-au cheltuit acele miliarde, nici efectele, întrucât această chestiune merită un studiu separat -, pentru ca „societatea deschisă”, salvată de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Jimmy Carter (1979-1980), apoi în calitate de sfătuitor, formal și informal, al lui Bill Clinton; și pe la Harvard Business School (1987-1989). Distincțiile și titlurile, premiile și celelalte recunoașteri formale, în mediul academic și în viața publică, l-au acreditat pe Etzioni ca „guru” al comunitarismului și „comunitarist-șef” (am pus între ghilimele formule utilizate mult la adresa lui). A publicat peste douăzeci de cărți, printre care se numără lucrări de referință, tratate intrate în uz ca manuale universitare, eseuri polemice și îndelung controversate. Cartea sa de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vorbitor oferea posibilități de propagandă prin dialoguri mai lesnicioase și mai directe decât sofisticata artă a montajului de imagini mute. Era mult mai simplă acum scrierea unui scenariu care să corespundă cerințelor Partidului, nu mai era nevoie de „magicieni”, de „guru” ca KEPVD. În scurtă vreme, Stalin a instituit și în cinema principiile realismului socialist. Termenul, a cărui paternitate îi este atribuită lui Maxim Gorki, desemnează un set de reguli stabilite de Partid pe care orice creator din URSS are obligația
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
URSS și fără vreo concurență serioasă din partea americanilor sau a Germaniei. Nimeni nu a uitat, probabil, că, în primăvara lui 1990, bătrânul stalinist Silviu Brucan, (co)autor al Scrisorii celor 6, care devenise vicepreședinte al CFSN și un fel de guru al noului regim, declara unei ziariste străine, cu un imp(r)udent cinism, că românii sunt proști, stupid people, așa că vor avea nevoie de cel puțin 20 de ani ca să învețe regulile democrației. Dincolo de cantitatea incredibilă de dispreț pe care
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prin intermediul unor Întâlniri care capătă o mare importanță și Îl influențează psihic pe subiect. Persoanele fragile sau influențabile trebuie să se teamă de acest tranzit, care poate avea la fel de bine un rol iluminator sau le poate aduce la mâna primului guru Întâlnit, dacă nu cumva ajung ele Însele să se creadă guru! Sens: Sub acest tranzit este foarte ușor să te Înșeli asupra sensului lucrurilor! Capcană: Există o latură amăgitoare, ademenitoare și riscul de a te trezi că te-ai Împotmolit
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
psihic pe subiect. Persoanele fragile sau influențabile trebuie să se teamă de acest tranzit, care poate avea la fel de bine un rol iluminator sau le poate aduce la mâna primului guru Întâlnit, dacă nu cumva ajung ele Însele să se creadă guru! Sens: Sub acest tranzit este foarte ușor să te Înșeli asupra sensului lucrurilor! Capcană: Există o latură amăgitoare, ademenitoare și riscul de a te trezi că te-ai Împotmolit, deși trăiai cu convingerea că te afli pe drumul cel bun
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mai nouă și mai reputată este doar o altă soluție ușoară, menită să dea rezultate numai pe termen scurt și să producă frustrări pe termen lung? Dacă singurii care ar beneficia de pe urma acestui ciclu de teorii ipotetice sunt doar acei „guru” ai managementului ce promit „răspunsul dorit” de companii atât de disperate după o abordare managerială care să funcționeze, încât sunt în stare să încerce orice? În 1971, profesorul Joe Bailey de la University of Texas a spus că „...perioada după care
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și pe care nu le observă; • „managementul schimbării” - conceptul de management al schimbării a fost introdus în domeniul afacerilor ca și cum schimbarea ar fi fost ceva nou, iar managementul schimbării era o adevărată știință. De fapt, cele mai multe recomandări făcute de acești guru ai managementului schimbării se refereau la soluții de bun-simț bazate pe o premisă falsă - aceea că oamenii se opun oricărei schimbări. Oamenii se opun schimbării la locul de muncă numai pentru că, de obicei, aceasta este însoțită de consecințe negative imediate
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
asupra căreia nu s-a reflectat. Benjamin Franklin a spus odată: „Experiența personală este o școală costisitoare. Oamenii pțin inteligenți învață numai la școala aceasta”. Un echivalent mai modern al acestei păreri este afirmația lui W. Edwards Deming, bine cunoscutul guru al managementului calității, care a spus: „Experiența singură nu ne învață nimic. Dacă experiența ne-ar învăța ceva, atunci de ce ne aflăm în așa o încurcătură?”. Dar, dacă bunul-simț nu înseamnă experiență, atunci ce este? Cred că Deming ar spune
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
prestării unor servicii slabe din punct de vedere calitativ. Ce s-a întâmplat? Nu mai funcționează planul de participare la profit sau, de fapt, nu a avut niciodată nimic de-a face cu performanța? Următoarea povestire ilustrează capcanele „soluțiilor populare”. Gurul A fost odată un indian care creștea găini la marginea orașului Bombay. Mulți ani și-a câștigat existența din creșterea găinilor și vânzarea lor și a ouălor. Într-o dimineață, când se duse să le dea de mâncare, văzu că
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
dimineață, când se duse să le dea de mâncare, văzu că mai multe găini muriseră. Neștiind ce să facă, își puse câteva lucruri în traistă și plecă într-o lungă drumeție pe Himalaya, urcă pe munte și dădu peste un guru. „O, guru”, se plânse el, „sunt un biet crescător de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu ce le hrănești?”, îl întrebă gurul. „Cu grâu. Le hrănesc cu grâu.” „Asta-i problema, fiule
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
se duse să le dea de mâncare, văzu că mai multe găini muriseră. Neștiind ce să facă, își puse câteva lucruri în traistă și plecă într-o lungă drumeție pe Himalaya, urcă pe munte și dădu peste un guru. „O, guru”, se plânse el, „sunt un biet crescător de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu ce le hrănești?”, îl întrebă gurul. „Cu grâu. Le hrănesc cu grâu.” „Asta-i problema, fiule. Porumb! Hrănește
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
drumeție pe Himalaya, urcă pe munte și dădu peste un guru. „O, guru”, se plânse el, „sunt un biet crescător de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu ce le hrănești?”, îl întrebă gurul. „Cu grâu. Le hrănesc cu grâu.” „Asta-i problema, fiule. Porumb! Hrănește-le cu porumb.” Omul îl răsplăti pe guru, coborî muntele și se îndreptă spre casă. Când ajunse, schimbă imediat hrana găinilor, dându-le porumb în loc de grâu. Timp de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu ce le hrănești?”, îl întrebă gurul. „Cu grâu. Le hrănesc cu grâu.” „Asta-i problema, fiule. Porumb! Hrănește-le cu porumb.” Omul îl răsplăti pe guru, coborî muntele și se îndreptă spre casă. Când ajunse, schimbă imediat hrana găinilor, dându-le porumb în loc de grâu. Timp de trei săptămâni, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, ducându-se să le hrănească, omul găsi și mai multe găini
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]