1,720 matches
-
pedeapsă în care au fost aruncați cei care încălcau legile și atentau la ordinea socială. Teama de pedeapsă a stat la temelia societăților, iar închisoarea a fost ultima dintr-un șir întreg de instituții menite să protejeze statul și pe guvernanții săi. Dar închisorile nu au fost la fel de-a lungul vremilor, iar variațiile au fost atît de mari, încît între cele feudale și cele din epoca modernă par a nu exista în comun decît numele și funcția strictă de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și trage cu puterile sale mentale de corabia sa spre uscat, spre țărm. Cele șapte părți ale cărții se opresc asupra a trei chestiuni arzătoare: țara (corcodușieră, din păcate), oamenii împărțiți barbar dar eficient în cetățeni (ieftini și înapoiați) și guvernanți (cărora le strigă de la obraz: Daține statul înapoi!” și ideile (mentalitățile). Țara, oamenii, ideile, toate sunt cuprinse în faldurile ordonatoare ale nevoii de etică. Ce fel de etică? O etică raționalistă în orice caz, cu toate nuanțele ei, de la utilitarism
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și ambasadorul sovietic în capitala franceză Vladimir Potemkin, Tratatul de asistență mutuală între Franța și Uniunea Sovietică. Acest document stipula faptul că 53 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, op. cit , p. 8. 54 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996, p. 111. 55 Armand Călinescu, Însemnări politice 1916 - 1939, (editor: Alexandru - Gheorghe Savu Ă, București, Editura Humanitas, 1990, p. 228. 56 Ibidem. 39 36 în situația în care unul dintre cele două state ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
45 42 indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța României cu URSS se impune ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatu Ă, Iași, Editura Junimea, 1982, p.133. 67 64 Referindu-se la această demitere, Manuilski, un reprezentant al guvernului sovietic declara: ”Mare prostie au făcut guvernanții români, burghezia română și Carol al II-lea ... dacă nu l-ar fi dat afară din guvern pe Titulescu în vara anului 1936, este foarte probabil că pactul de asistență mutuală dintre Uniunea Sovietică și România, al cărui text era
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și România, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002. 4. Durandin Catherine, Istoria Românilor, Iași, Editura Institutul European, 1998. 5. Ekrem Mehmet Ali, Relațiile româno - turce între cele două războaie mondiale, București, Editura Științifică , 1993. 6. Mamina Ion, Scurtu Ioan, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996. 7. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, București, Editura Fundației România de Mâine, 2007. 8. Sima Horia, Guvernul național român de la Viena. Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994. 95 85 Lucrări speciale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
apoi județ. In timpul copilăriei mele Tecuciul era raion iar în prezent este municipiu. Sper ca acest oraș în care m-am născut să nu ajungă în județul Constanța, astfel ca eu să ajung din moldoveancă, dobrogeancă, așa cum vor unii guvernanți bezmetici!!! Alte povești despre Tecuci amintesc că pe aici au călcat înalte fețe ale istoriei și spiritului românesc. Se spune chiar că Măritul Stefan cel Mare a supravegheat retragerea turcilor după bătălia de la Podul Inalt de pe Movila cea mare a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
văd (atenționată de taximetristul care mă ducea de la gară spre casa părintească) cu stupefacție dar și furie că în parc, pe spațiu public, au fost construite niște vile. Taximetristul mi-a spus că sunt ale noilor îmbogățiți după revoluție, evident guvernanți locali și prietenii lor. Tot în timpul lui Anton Cincu s-au construit cazărmile militare. In felul acesta, cu cele două regimente de cavalerie, unul de infanterie și o baterie de artilerie, Tecuciul devenise unul dintre cele mai importante centre militare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la Politehnica din București, absolvent al aceluiași liceu. In ciuda acestei observații malițioase a fostului meu profesor și director, pot conchide totuși că acești oameni, cu slăbiciunile lor, au contribuit la construcția școlilor și nu la închiderea lor, așa cum fac guvernanții de astăzi. Doi oameni devotați Tecuciului au construit un spital, singurul care este și astăzi și un liceu care a educat multe generații. Chiar și apariția acestei cărți este posibilă tot pentru că am primit în acest liceu baza educației și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
strivești un vierme. Am rămas consternată că acum, în anul 2012, un demnitar al Romaniei de astăzi poate să ne facă tot viermi, pe noi cei care am protestat în orașele țării împotriva nedreptăților la care am fost supuși de guvernanții portocalii?!!. Pentru a-i obliga și pe cei bolnavi să iasă la lucru, aceștia nu aveau voie să stea în paturi, ci doar în picioare, de la deșteptare până ce suna stingerea. Pentru faptul că n-a putut munci, fiind foarte bolnav
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a arăta forța sistemului, de a arăta dinamica și dezvoltarea sistemului. Rapoartele asupra activității sistemului sînt, în general, interesante pentru potențialii cumpărători de acțiuni, pentru bănci, pentru sisteme dependente, pentru clienți, oameni de afaceri și, nu în ultimul rînd, pentru guvernanții țărilor unde sistemul are filiale, țări a căror economie depinde, în măsură mai mare sau mai mică, de respectivul sistem. Pentru a asigura transparență în fluxul de comunicare dintre sistem și opinia publică, aceste rapoarte sînt date publicității. Din paginile
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
hibrid sunt mai limitate: - substantivele colective impun un acord formal, peste tot în enunț (adjectival, predicativ, anaforic): (40) a. *acești guvern b. *Guvernul au decis. c. Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia au avut pe ordinea de zi... (="Guvernanții au avut pe ordinea de zi...") - substantivele care au o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun un acord formal atât adjectivului, cât și participiului: (41) a. Ordonanța a fost ucisă de inamici. b. Vedeta a fost asaltată de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Contractul social este moral și rațional numai în măsura în care răspunde exigențelor legii naturale. Prin acest contract oamenii renunță la dreptul de a hotărî singuri ce anume reprezintă dreptatea pentru ei înșiși sau pentru ceilalți, și consimt să se supună legilor pozitive. Guvernanții, la rândul lor, sunt constrânși "să cârmuiască după legi statornice, stabilite, promulgate și cunoscute de către oameni și nu după hotărâri improvizate"62. Dat fiind faptul că oamenii sunt liberi și egali în starea naturală, nimeni nu poate fi constrâns de
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
individul-supus și individul-cârmuitor, în sensul că nicăieri nu sunt analizate calitățile și virtuțile specifice pe care conducătorii ar trebui să le posede 11. Dimpotrivă, filosoful englez afirmă că "prinții nu sunt decât simpli oameni, la fel ca și ceilalți"12. Guvernanții sunt, ca și supușii lor, persoane înzestrate atât cu rațiune cât și cu pasiuni precum ambiție, teamă, nebunie sau corupție, care devin cu atât mai periculoase cu cât guvernanții au mai multă putere 13. Așadar, spre deosebire de Hobbes (influențat de Machiavelli
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu sunt decât simpli oameni, la fel ca și ceilalți"12. Guvernanții sunt, ca și supușii lor, persoane înzestrate atât cu rațiune cât și cu pasiuni precum ambiție, teamă, nebunie sau corupție, care devin cu atât mai periculoase cu cât guvernanții au mai multă putere 13. Așadar, spre deosebire de Hobbes (influențat de Machiavelli), Locke nu atribuie mai multă raționalitate guvernanților, plecând de la ideea că superioritatea și rațiunea suveranului sunt date chiar de exercițiul suveranității. Cei ce-și imaginează că puterea absolută purifică
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și la Locke, pentru că Locke nu admite că definirea binelui comun revine puterii executive: "Prerogativa - spune Locke referindu-se expres la puterea suveranilor englezi din trecut - nu e altceva decât puterea de a face binele public în lipsa regulii"17. Atâta timp cât guvernanții dau dovadă de rațiune și se lasă conduși de ea, binele poporului și cel al guvernanților se află în raport de identitate ca bine public. Pentru a sesiza un aspect important al filosofiei lui Locke am putea explicita în felul
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ar trebui să aparțină poporului. Astfel, în unele pasaje 21 comunității i se atribuie rolul de a conferi putere legislativului și de a stabili scopul cârmuirii, acela de a guverna după legi stabilite în vederea binelui general. Dar, în același timp, guvernanții nu sunt deținătorii puterii supreme decât în virtutea investirii lor temporare de către popor. Ei emit legile, dar acestea "trebuie întocmite numai în scopul ultim al binelui oamenilor"22. Spre exemplu, ei nu pot fixa taxe asupra proprietăților în afara consimțământului proprietarilor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie spus că o comunitate politică nu poate fi "fondată pe altceva decât pe consimțământul oamenilor"23 și pe nimic altceva; nici măcar forța armelor nu îi poate asigura existența. Din acest motiv, doar poporul are dreptul de a judeca dacă guvernanții au fost sau nu fideli contractului și dacă au abuzat sau nu de prerogativa lor. Fără îndoială că nici o constituție nu poate recunoaște poporului dreptul de a fi judecătorul celor care dețin puterea supremă, cu toate că el le-a încredințat-o
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ceea ce s-a stabilit prin pactum subjectionis. De fapt, în virtutea existenței unei ordini anterioare și superioare oricărei forme sociale, legea naturală acordă poporului și fiecărei ființe umane dreptul de a judeca eventual dacă este sau nu privat de libertate. Dacă guvernanții atentează la proprietatea oamenilor sau dacă încearcă transformarea lor în sclavi, orice obligație la supunere încetează, iar poporul este îndreptățit să recurgă la forță pentru a se apăra de forță 24. Prin urmare, putem spune că nu indivizii luați separat
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
consecințe importante, cred că arbitrul potrivit pentru asemenea caz ar fi corpul oamenilor"25. Prin urmare, poporul devine singurul și veritabilul arbitru pentru că el singur este fără egal într-o societate în care, în ultimă instanță, toți indivizii, supuși și guvernanți, sunt egali în fața lui. Mai mult decât atât, o societate fondată pe egalitate civilă nu poate funcționa decât dacă există ființe care, la un moment dat, scapă acestei egalități, pentru că au dreptul de a emite judecăți asupra societății. Aceasta înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
libertăți ce trebuie respectate de corpul politic 27. Locke propune așadar o teorie a suveranității poporului care se bazează pe aptitudinile acestuia de a alege și decide în mod rațional. Poporul este considerat suficient de capabil pentru a-și investi guvernanții printr-un contract încheiat în mod rațional și pentru a judeca dacă acțiunile guvernanților sunt sau nu conforme contractului inițial. Aceasta întrucât, așa cum rezultă din Eseu asupra intelectului omenesc, cunoașterea se bazează pe experiență și nu pe o facultate misterioasă
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și adăpostul, acesta fiind scopul pentru care ei sunt în societate"86. Rebeliunea nu aparține poporului, așa cum am putea crede; dimpotrivă, poporul este acela care rezistă rebeliunii guvernanților. În acest sens, dreptul popular la revoltă se naște din încălcarea de către guvernanți a pactului care îi obliga să vegheze la realizarea binelui public, fapt ce îi plasează în stare de război cu supușii. Ca urmare, dreptul la rezistență este din toate punctele de vedere în conformitate cu legea naturală, întrucât aceasta cere conservarea individului
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
din toate punctele de vedere în conformitate cu legea naturală, întrucât aceasta cere conservarea individului, a libertății și a proprietății sale împotriva oricărui atentat din partea unei puteri arbitrare sau absolute. Insistând asupra noțiunii de trusteeship, Locke a contribuit la răspândirea ideii că guvernanții nu pot face uz în mod legitim de o putere arbitrară, în scopuri proprii, și că ei poartă responsabilitatea față de cei ce le-au încredințat o misiune. Ei nu sunt autocrați de drept divin, ci funcționari în serviciul comunității. 4
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sunt invitați să intre în 2010. Mă întreb: ce trebuie să faci? Ții ore sau participi la grevă? În aceste condiții, guvernul cere performanță. Or, se știe foarte bine: unde sunt bani puțini, nu va fi în veci performanță. Domnilor guvernanți, trebuie să-i plătiți foarte bine pe medicii, profesorii și cercetătorii din România pentru ca țara s-o ducă mai bine. Cea mai mare gogomănie auzită de mine în cei 46 de ani pe care-i am este de dată relativ
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Platon, ni se arată a fi la jumătatea drumului între constituția monarhică și cea democratică (în accepțiunea politică antică a termenilor). La finalul acestui demers de "arheologie" socio-politică, Platon stabilește că nu trebuie să existe diferențe de situare economică între guvernanți și guvernați (idee influențată de imaginea idilică a unui stat nestructurat social), atât pentru a înlătura fracționările interne, cât și pentru a elimina șansele de război între cetăți. Teza aceasta, a concordiei, a fost dezvoltată și în programul Academiei sale
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]