2,011 matches
-
Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie cu haiduci, în maniera prozelor foileton. Ura din copilărie e o naivă încercare de manevrare a unor obscure resorturi ale subconștientului într-o expunere când sinistră, când frivolă. O poveste cu haiduci, la fel ca Șanta, este Aliuță, un vârf al creației
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie cu haiduci, în maniera prozelor foileton. Ura din copilărie e o naivă încercare de manevrare a unor obscure resorturi ale subconștientului într-o expunere când sinistră, când frivolă. O poveste cu haiduci, la fel ca Șanta, este Aliuță, un vârf al creației prozatorului. Evocarea, de astă dată sobră, se încarcă de tensiune, cu un minimum de mijloace obținându-se o remarcabilă eficiență narativă. Paseist blajin și melancolic, G. tinde să idealizeze traiul
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
îl redimensionează. „Sămănătorul” a cultivat ideea istorică și ideea folclorică, nu însă și ideea religioasă, componentă tot atât de inalienabilă a caracterului național. Rezumativ caracterizat: „Țăranul sămănătorist e [...] un erou de baladă [...]. El bea cât zece, face dragoste cât zece, tâlhărește ca haiducii și are a face cu cai de furat și crâșmărițe durdulii.” Veridică, o asemenea reprezentare a umanității românești e parțială, insuficientă: „S-a aprofundat caracterul etnic al acestui popor, dar s-a ignorat caracterul lui religios”; „«Sămănătorul» a avut viziunea
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
titlul Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini. Scrisori (1927). Romanele scrise de D. se remarcă printr-un stil alert, lipsit de podoabe inutile, și printr-o tensiune captivantă a narațiunii, țesută savant din amânări și așteptări. Acțiunea celui dintâi, Haiducul, e plasată în anul următor războiului ruso-turc și înfrângerii lui Napoleon, deschizându-se cu imaginea patriarhală a conacului cu pridvor al lui Amza Jianu; boierul poartă ișlic și haine orientale, e diplomat și sedentar, încercând să salveze liniștea propriului cămin
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân viabile prin detaliul semnificativ, prin nota caracteristică a limbajului, prin gestul și atitudinea grăitoare. Nu lipsesc motivele romantice consacrate - răpirea frumoasei Ileana Golfineanu de arnăuții lui Pervanoglu, goana haiducului care trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii e amânată, eroul poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și Tudor Vladimirescu, fie în povestirile altor personaje, fie
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii e amânată, eroul poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și Tudor Vladimirescu, fie în povestirile altor personaje, fie alături de haiducul Jianu, provocând o febră încărcată de așteptări și premoniții. Este vizibilă atitudinea sămănătoristă, idilizarea raporturilor între boieri și țărani. Continuând acțiunea din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței naturii. Departe de orice naturalism, falsul „manual de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia păgânismului, a arhetipalului, convertind elementele în simbolic și în spiritual. SCRIERI: Der Haiduck, Regensburg, 1908; ed. (Haiducul), tr. T.N. [Teodor Nica], București, 1908; Madrid, 1956; Der Pandur, pref. Carmen Sylva, Regensburg, [1912]; ed. (Pandurul), tr. Elisa I. Brătianu, București, 1912; ed. îngr. și pref. Ileana Manole, București, 1981; Cartea munților, București, 1920; ed. îngr. și pref. Mircea
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
colaborării lor este „legenda națională în versuri în cinci acte” Jianu (1900). Autorii versifică voinicește, replicile au fluență, iar atmosfera nu suferă acut de artificialitate. Succesiunea tablourilor arată dorința de evidențiere a spectaculosului: nuntă țărănească, divan de judecată, ceată de haiduci în pădure, revoluția lui Tudor la București. Compunând febril situații care să legitimeze exaltarea sentimentului eroic și declamația ieftină, autorii neglijează personajele, care rămân neindividualizate. Parada patriotismului a gustat-o publicul și la spectacolele cu Peneș Curcanul, „dramă războinică” în
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
de închisoare. Între 1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a fi fost găsit pe o listă de persoane ce intenționau să părăsească țara clandestin. Douăsprezece poeme denunțând teroarea bolșevică trimise, sub pseudonimul Haiduc, lui Virgil Ierunca, publicate la Paris în ,,Caete de dor”, au fost socotite ,,uneltire contra ordinei sociale” și, în 1958, M. primea pedeapsa capitală. După patru săptămâni de suferință în celula condamnaților la moarte din penitenciarul Jilava, pedeapsa îi este
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
1950, Rapsodia Carpaților, I-III, pref. Gáll Ernő, București, 1950-1951; Vas Zoltán, 16 ani de închisoare, București, 1951; József Jolan, La periferia orașului, București, 1952; Örkeny István, Soții, București, 1953; Mikszáth Kálmán, Schițe, București, 1954; Móricz Zsigmond, Cel din urmă haiduc, București, 1955, Fii bun până la moarte, pref. Fodor Sándor, București, 1956, Chef boieresc, București, 1961; Illyés Gyula, Poporul pustelor, București, 1956; Gárdonyi Géza, Stelele din Eger, pref. Szász János, București, 1957; Szabó Béla Gy, Schițe de călătorie din China, București
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E. Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, 1943, 14-19, 22, 62-64, 128; Perpessicius, Opere, VIII, 77, X, 257-258; Corbea-Florescu, Biografii, 259; Scriitori bucovineni, Suceava, 1992, 51-52
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
influență cultă, pe calea manuscriselor cu caracter religios traduse la noi (legende religioase apocrife). Motivele biblice au fost asimilate și prelucrate de popor într-o manieră proprie, mai liberă. Ultima categorie tematică a l. tratează subiecte privitoare la personalități (domnitori, haiduci, capi ai răscoalelor) și evenimente istorice. De o deosebită însemnătate prin amploare și răspândire sunt ciclurile legate de figurile lui Ștefan cel Mare și Al. I. Cuza. L. istorică este populată și de alte figuri de domni (Negru Vodă, Dragoș
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
autorului, București, 1934; ed. tr. Eugen Barbu, pref. Aurelia Batali, București, 1969; Oncle Anghel, Paris, 1924; ed. (Moș Anghel), tr. autorului, București, 1925; Les Haïdoucs, vol. I: Présentation de haïdoucs, Paris, 1925, vol. II: Domnitza de Snagov, Paris, 1926; ed. (Haiducii), tr. I. Neagu-Negulescu, București, 1930; ed. (Domnița din Snagov), tr. Alexandru Talex, București, 1937; ed. (Haiducii), tr. Alexandru Talex, București, 1943; Trecut și viitor, București, 1925; Codine, Paris, 1926; ed. (Codin), tr. autorului, pref. Ion Minulescu, București, 1935; Kir Nicolas
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
ed. (Moș Anghel), tr. autorului, București, 1925; Les Haïdoucs, vol. I: Présentation de haïdoucs, Paris, 1925, vol. II: Domnitza de Snagov, Paris, 1926; ed. (Haiducii), tr. I. Neagu-Negulescu, București, 1930; ed. (Domnița din Snagov), tr. Alexandru Talex, București, 1937; ed. (Haiducii), tr. Alexandru Talex, București, 1943; Trecut și viitor, București, 1925; Codine, Paris, 1926; ed. (Codin), tr. autorului, pref. Ion Minulescu, București, 1935; Kir Nicolas, Paris, 1926; Mikhaïl, Paris, 1927; ed. (Mihail), tr. Alexandru Talex, București, 1939; La Famille Perlmutter (în
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun. Alți colaboratori: Teodor T. Burada, N. Iorga, N.I. Apostolescu, Pompiliu Eliade. I.M.
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
Paris”, de unde și bogăția de informații asupra activității scriitorilor și intelectualilor români aflați în capitala Franței. De la primul număr, paginile 7-8 sunt consacrate rubricii permanente „România literară”, devenită, de la numărul 15, „România culturală”. Colaboratorii paginilor literar-culturale sunt Mircea Eliade (Păstori, haiduci, pribegi, Lupii și „Lupoaica”. Introducere la o istorie religioasă a Daciei, Tradiții universale în cultura românească, Amintiri despre Alexandru Busuioceanu), Eugen Ionescu (Caragiale, actual și universal), Al. Busuioceanu (Luchian. Patruzeci de ani de la moartea lui, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Balcic
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
exilé politique en 1846, se manifestă, într-o variată gamă de tonuri afective, dispoziția cogitativă, pigmentată de un umor ce glisează de la gluma aparent nevinovată la sarcasm. R. e întotdeauna mare amator să asculte și câte o istorie palpitantă cu haiduci și bandiți. Ar fi scris el însuși un fel de reportaj, Groază, ultimul haiduc român, apărut postum în „Columna lui Traian” (1873). Se încântă de povești și basme, îi plac legendele. De beletristică ține și Holera (1853), o evocare realistă
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
cogitativă, pigmentată de un umor ce glisează de la gluma aparent nevinovată la sarcasm. R. e întotdeauna mare amator să asculte și câte o istorie palpitantă cu haiduci și bandiți. Ar fi scris el însuși un fel de reportaj, Groază, ultimul haiduc român, apărut postum în „Columna lui Traian” (1873). Se încântă de povești și basme, îi plac legendele. De beletristică ține și Holera (1853), o evocare realistă a cumplitei molime care bântuise Moldova pe vremuri. În litigiu de mai bine de
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de șansă, R. a compus două piese într-un act, care s-au pierdut: Băcălia ambițioasă (jucată în ianuarie 1846) și Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național (jucată în februarie, același an), care nu era doar o „scenă de haiduci”, ci, după spusele autorului, și o satiră a melodramelor ce invadaseră scena. A făcut și prelucrări de vodeviluri franțuzești. Lucrarea Șezătorile la țară s-a pierdut, la fel ca și Réflexions politiques, écrites dans la prison d’Edimburg. Miezul ideilor
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
reia, fără finețe, teme ale pesimismului eminescian și ajunge la un cabotin dezgust față de lume. S. a scris nuvele și schițe - Nunta neagră (1883), Nuvele (1884, 1894, 1898) -, mai șterse chiar decât versurile, precum și istorii de colportaj - Corbea (1882), Drăgușin haiducul (1892), Ștefan cel Mare (1892), Aron Vodă cel Cumplit (1893). Stilul e anacronic, documentarea istorică, atmosfera de epocă lipsesc, în prim-plan trecând aventura - erotică și eroică. Diletant, totuși S. a fost un harnic traducător de poezie și de teatru
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
și Severo Torelli s-au jucat, remarcându-se prin ușurința dialogului. SCRIERI: Corbea, Brașov, 1882; Poezii, pref. Al. Macedonski, București, 1883; Nunta neagră, București, 1883; Nuvele, București, 1884; Nopți albe, București, 1887; Sofia, București, 1887; Zile negre, București, 1888; Drăgușin haiducul, București, 1892; Ștefan cel Mare, Brașov, 1892; Poezii, București, 1892; Aron Vodă cel Cumplit, Brașov, 1893; Nuvele, București, 1894; Însurătoare, București, 1897; Poezii, București, 1897; Nopți albe (1880-1897), București, 1898; Nuvele, București, 1898. Traduceri: [François Coppée, Alfred de Lamartine, Alfred
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
anchetă (1965; Premiul Uniunii Scriitorilor), Azi (1966), Anchetă printre minori și alte anchete (1967), 21h.22´, seism: 4 martie și după... (1977), Drum de luptă, drum de pace (1981), Nici cuceritori, nici cuceriți (I-III, 1981-1983) -, reconstituiri istorice - Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon (1968), Dosarul unei crime politice: N. Iorga (1975), Moartea unui savant: N. Iorga (1975), Procesul unui proces (1978), O zi pentru nemurire (1984), Îngerul morții - exterminatorul dr. Mengele (1988), Oameni uitați, destine fracturate (1944-1989) (2000) -, prezentări de cazuri concrete
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
Reporter în anchetă, București, 1965; Azi, București, 1966; Vacanța sentimentelor, București, 1966; Anchetă printre minori și alte anchete, București, 1967; Dreptul la bătaie?, București, 1967; Adolescența, o primejdie?, București, 1968; Ha-ra-ba-bu-rici, București, 1968; Rămân părinții repetenți?, București, 1968; Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon, București, 1968; Război pentru inimă, București, 1970; Vieți interzise, București, 1970; Fetele despre băieți, băieții despre fete, București, 1971; Abecedarul părinților, București, 1972; Minori în derivă, București, 1972; 5 romane trăite, București, 1972; Modele și... „modele” de viață, București
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
documentul cu ficțiunea și folosind procedeul romantic al descoperirii unui manuscris, scriitorul radiografiază, cu instrumentele romanului balzacian, o epocă tumultuoasă, dominată de mari personalități. Nicolae Bălcescu (imaginat ca prieten al naratorului-personaj), generalul Gheorghe Magheru, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu sau legendarul haiduc Radu sunt apariții vii, antrenate în conflicte complexe. Romanele istorice ale lui S. se impun ca realizări ale genului în literatura noastră. SCRIERI: Cezar Petrescu, București, 1957; Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, 1960; Când scapătă
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
al cărui Taras Bulba în buzunar a umblat luni de zile. După modelul romanelor în foileton ale lui N. D. Popescu, pornește să scrie istorisiri haiducești (pe una dintre ele, Florea Corbeanu, avea să i-o confiște profesorul de franceză). Haiducul Iancu Jianu îl va inspira pentru compunerea unui text dramatic. Editează o revistă poligrafiată, „Aurora”, redactată aproape în întregime de el. Scrie și sute de versuri, menționabil fiind poemul eroicomic Tragediile Galatei, pentru că i-a atras o eliminare temporară din
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]