2,077 matches
-
se afecta activitatea de bază, căminele militare de garnizoană se folosesc și de către alți beneficiari, în condițiile stabilite de prezentele instrucțiuni. Articolul 11 (1) Căminul militar de garnizoană se subordonează comandantului garnizoanei. ... (2) În Garnizoana București, căminul militar din Aleea Haiducului nr. 5-7, sectorul 6, și căminul militar din str. Cobălcescu nr. 26-28, sectorul 1, se subordonează comandantului Comandamentului logistic întrunit și se utilizează pentru cazarea delegațiilor militare străine, naționale, misiuni și tranzit. ... (3) Căminul militar din Garnizoana Brașov, Str. Mureșenilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261465_a_262794]
-
care face parte integrantă din prezenta decizie. Articolul 2 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării. Președintele Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Cristian Haiduc București, 7 martie 2012. Nr. 63. Anexă PROCEDURA 07/ 03/2012
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239770_a_241099]
-
sectorul 2. 155. Filip Ionuț Ciprian, născut la 17 ianuarie 1978 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Nicolae și Catinca, cu domiciliul actual în Suedia, 28233 Tyringe, Lantmannag 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Aleea Haiducului nr. 5/28, județul Sibiu. 156. Covalcic Lenuța, născută la 7 ianuarie 1964 în localitatea Sieu, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Bratian Nicolae și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 8183 Floing, Lebing 15a, cu ultimul domiciliu din România în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
depunerea Cererii-tip de eliberare a alocației financiare nerambursabile completate este 15 decembrie 2009." Articolul II Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Cristian Haiduc București, 21 octombrie 2009. Nr. 247. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216495_a_217824]
-
milioane euro sau dețin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei);". Articolul II Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Cristian Haiduc București, 1 august 2011. Nr. 137. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234330_a_235659]
-
lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 2.10.1921 în localitatea Colibași, raionul Cahul) și Liubovi, născut la data de 12 septembrie 1981 în localitatea Cahul, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Haiducilor nr. 23, ap. 2. (16.268/2003) 47. Brunchi Violeta, fiica lui Grițcan Timofei (născut la 1.10.1936 în localitatea Baimaclia) și Eugenia, născută la data de 7 ianuarie 1964 în localitatea Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Lacului Tei, așezări din secolele XII-XIV . Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise. Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner. O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
cumpăra bijuteriile. Anghel evadează de la ocnă și o răpește pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), soția lui Ianuli, pentru a-l determina pe acesta din urmă să-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
a-l determina pe acesta din urmă să-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Ianuli este împins de
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Barbu) care vine să-i ceară să organizeze evadarea lui Anghel de la ocnă. Deghizându-se din nou în preot și luând cu el câteva butoaie de vin, Răspopitul organizează o diversiune și intră în ocnă, de unde-l scoate pe Anghel. Haiducii o răpesc pe Caliopi, care pleca spre Stambul, și o duc ca ostatică la un loc tăinuit („Satul părăsit”) pentru a-l determina pe Ianuli să le dea bijuteriile în schimbul soției sale. Aflând că Ianuli va pleca de la Viena la
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
un loc tăinuit („Satul părăsit”) pentru a-l determina pe Ianuli să le dea bijuteriile în schimbul soției sale. Aflând că Ianuli va pleca de la Viena la Stambul și bănuind că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Ianuli va pleca de la Viena la Stambul și bănuind că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va ajunge însă în „Temnița uitaților”, fiind considerat hoț, și va atinge un ciumat. Găman este lovit cu pietre de ocnași
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
pe urmele lui Anghel. Între rimp, Anița și Parpanghel (Jean Constantin) plecaseră și ei la Viena pe urmele lui Anghel. După cumpărarea bijuteriilor, Ianuli plănuiește să le fure, făcând o dublură la chei, dar acțiunea sa este dejucată de către Anghel. Haiducul îi spune că o ține ca ostatică pe Caliopi și-i cere să-l ia în caleașca domnească pe post de prieten. Anghel se prezintă a fi căpitanul de plai Mihnea, aflat în slujba boierului Glogoveanu de la Târgu Jiu. Căpitanul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
domnița Ralu și deschide caseta pe care aceasta o purta permanent cu ea, dar o găsește goală. El se duce apoi la caleașcă pentru a vedea dacă nu are vreun fund dublu, dar este suprins de Zbrențea. De data aceasta, haiducul e salvat de Ianuli care-l înjunghie mortal pe Zbrențea. După găsirea cadavrului lui Zbrențea, domnița Ralu este trezită și începe să se plângă din cauza faptului că ea îi dăduse căpitanului la plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile care fuseseră cusute de căpitan într-o ascunzătoare secretă de sub șaua calului. La han sosește atunci Mamulos cu o ceată de arnăuți. Anghel fuge călare din curtea hanului, fiind urmărit de poteră. Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos cade în apă. Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat la
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
îi dă dreptate, dar, amuzat, domnitorul îl întreabă ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost de acord cu el, iar el a zis că nu-și da cuvântul înapoi și ,iapa-i peste drum." Este prezentată istoria unui haiduc, Haralambie, ucis chiar de fratele său. Povestitorul este fiul lui Haralambie, călugărul Gherman. Rezumatul pe scurt: Gherman fusese crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea Durăului și se călugărește. Călugărul Gherman frecvență periodic
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea Durăului și se călugărește. Călugărul Gherman frecvență periodic biserică "Sf. Haralambie" din Iași. Hramul acestui lăcaș de cult provenea de la numele unui arnăut, Haralambie, care devenise haiduc. Pentru a-l pedepsi, Vodă Ipsilanti trimite chiar pe fratele acestuia, Gheorghie Leondari (care era comandant al gărzii domnești) să îl captureze. Haralambie este găsit la casa lui Gherman, care era copil, si este ucis. Cuprins de remușcări pentru faptă
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ioan Cristian Haiduc se eliberează, la cerere, din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru București, 11 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241517_a_242846]