1,021 matches
-
De ce să nu se ducă? Foarte bine că s-au dus! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Copilărește.): De ce e foarte bine că s-au dus? De ce spui asta? Nu trebuia să spui asta... E foarte rău că ai spus... De ce ai spus? HAMALUL (Către BRUNO.): Cred că are dreptul să știe CASIERUL (Încercând să scape de replica HAMALULUI.): Eu nu știu nimic! Nu vreau să știu! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce nu vrea să știe? Ce ascundeți acolo? Ce-s prostiile astea? HAMALUL (Confuzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
De ce e foarte bine că s-au dus? De ce spui asta? Nu trebuia să spui asta... E foarte rău că ai spus... De ce ai spus? HAMALUL (Către BRUNO.): Cred că are dreptul să știe CASIERUL (Încercând să scape de replica HAMALULUI.): Eu nu știu nimic! Nu vreau să știu! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce nu vrea să știe? Ce ascundeți acolo? Ce-s prostiile astea? HAMALUL (Confuzie în privirile pe care le schimbă cei doi.): Știți... E vorba de altceva... de cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
spus? HAMALUL (Către BRUNO.): Cred că are dreptul să știe CASIERUL (Încercând să scape de replica HAMALULUI.): Eu nu știu nimic! Nu vreau să știu! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce nu vrea să știe? Ce ascundeți acolo? Ce-s prostiile astea? HAMALUL (Confuzie în privirile pe care le schimbă cei doi.): Știți... E vorba de altceva... de cu totul altceva... Cred că ați greșit tare... tare mult... venind aici... Ați greșit urât de tot. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu ce am greșit? În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
altceva... de cu totul altceva... Cred că ați greșit tare... tare mult... venind aici... Ați greșit urât de tot. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu ce am greșit? În fața cui am greșit? Cred că am dreptul să știu cu ce am greșit. HAMALUL (Către BRUNO.): Cred că are dreptul. Nu? Oricum o să afle... CASIERUL: Poate că are... (Dintr-o dată furios.) Grubi, povestea asta mă scârbește. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu înțeleg nimic. Eu nu înțeleg nimic. Trebuie să nu înțeleg nimic? HAMALUL (Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
am greșit. HAMALUL (Către BRUNO.): Cred că are dreptul. Nu? Oricum o să afle... CASIERUL: Poate că are... (Dintr-o dată furios.) Grubi, povestea asta mă scârbește. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu înțeleg nimic. Eu nu înțeleg nimic. Trebuie să nu înțeleg nimic? HAMALUL (Fără să-l ia în seamă pe CĂLĂTOR.): Până la urmă tot o să afle... CASIERUL: Nu e numaidecât să afle de la noi. HAMALUL: Eu cred că trebuie să-i spunem. CASIERUL: Spune-i tu. HAMALUL (Furios.): Îi spun! Ce, crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
asta mă scârbește. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu înțeleg nimic. Eu nu înțeleg nimic. Trebuie să nu înțeleg nimic? HAMALUL (Fără să-l ia în seamă pe CĂLĂTOR.): Până la urmă tot o să afle... CASIERUL: Nu e numaidecât să afle de la noi. HAMALUL: Eu cred că trebuie să-i spunem. CASIERUL: Spune-i tu. HAMALUL (Furios.): Îi spun! Ce, crezi că n-am să pot să-i spun? CASIERUL: Ba nu. Spune-i! HAMALUL: Îi spun! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Domnule, prietenul meu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nimic. Trebuie să nu înțeleg nimic? HAMALUL (Fără să-l ia în seamă pe CĂLĂTOR.): Până la urmă tot o să afle... CASIERUL: Nu e numaidecât să afle de la noi. HAMALUL: Eu cred că trebuie să-i spunem. CASIERUL: Spune-i tu. HAMALUL (Furios.): Îi spun! Ce, crezi că n-am să pot să-i spun? CASIERUL: Ba nu. Spune-i! HAMALUL: Îi spun! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Domnule, prietenul meu vrea să vă spună ceva... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu vreau să vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
afle... CASIERUL: Nu e numaidecât să afle de la noi. HAMALUL: Eu cred că trebuie să-i spunem. CASIERUL: Spune-i tu. HAMALUL (Furios.): Îi spun! Ce, crezi că n-am să pot să-i spun? CASIERUL: Ba nu. Spune-i! HAMALUL: Îi spun! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Domnule, prietenul meu vrea să vă spună ceva... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu vreau să vă mai ascult... M-ați scârbit de tot. HAMALUL: Trebuie să ne ascultați. Mai târziu... va fi cu atât mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
n-am să pot să-i spun? CASIERUL: Ba nu. Spune-i! HAMALUL: Îi spun! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Domnule, prietenul meu vrea să vă spună ceva... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu vreau să vă mai ascult... M-ați scârbit de tot. HAMALUL: Trebuie să ne ascultați. Mai târziu... va fi cu atât mai rău. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Oarecum aerian, pierdut.): Nu. Nu mai vreau să știu nimic. Aștept să înceapă ploaia și plac. Plec! Plec! Plec! Ticăiților! CASIERUL (Deloc jignit.): Ah, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Oarecum aerian, pierdut.): Nu. Nu mai vreau să știu nimic. Aștept să înceapă ploaia și plac. Plec! Plec! Plec! Ticăiților! CASIERUL (Deloc jignit.): Ah, domnule, tocmai asta e. N-o să înceapă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce n-o să înceapă? CASIERUL: Ploaia. HAMALUL (Secondându-l pe CASIER.): Ploaia, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce vreți să spuneți? HAMALUL: Așteptați degeaba. CASIERUL: N-o să înceapă să plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce să nu plouă? HAMALUL: Nu știm, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Să nu fie o confuzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ploaia și plac. Plec! Plec! Plec! Ticăiților! CASIERUL (Deloc jignit.): Ah, domnule, tocmai asta e. N-o să înceapă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce n-o să înceapă? CASIERUL: Ploaia. HAMALUL (Secondându-l pe CASIER.): Ploaia, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce vreți să spuneți? HAMALUL: Așteptați degeaba. CASIERUL: N-o să înceapă să plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce să nu plouă? HAMALUL: Nu știm, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Să nu fie o confuzie. HAMALUL: Nu e nici o confuzie. Aici plouă foarte rar. Atât de rar încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
o să înceapă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce n-o să înceapă? CASIERUL: Ploaia. HAMALUL (Secondându-l pe CASIER.): Ploaia, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce vreți să spuneți? HAMALUL: Așteptați degeaba. CASIERUL: N-o să înceapă să plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce să nu plouă? HAMALUL: Nu știm, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Să nu fie o confuzie. HAMALUL: Nu e nici o confuzie. Aici plouă foarte rar. Atât de rar încât putem spune că... pe aici... de fapt... nici nu plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Secondându-l pe CASIER.): Ploaia, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce vreți să spuneți? HAMALUL: Așteptați degeaba. CASIERUL: N-o să înceapă să plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce să nu plouă? HAMALUL: Nu știm, domnule. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Să nu fie o confuzie. HAMALUL: Nu e nici o confuzie. Aici plouă foarte rar. Atât de rar încât putem spune că... pe aici... de fapt... nici nu plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum se poate? Doar ploaia s-a oprit adineaori... N-a trecut nici jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
e nici o confuzie. Aici plouă foarte rar. Atât de rar încât putem spune că... pe aici... de fapt... nici nu plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum se poate? Doar ploaia s-a oprit adineaori... N-a trecut nici jumătate de oră... HAMALUL: Da, dar asta a fost prima ploaie după cinci ani... CASIERUL: Aici plouă o dată la cinci ani, domnule... HAMALUL: Înțelegi? Ați luat-o într-o direcție greșită. Ploaia asta v-a dus în eroare. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Înmărmurit, pentru sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu plouă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum se poate? Doar ploaia s-a oprit adineaori... N-a trecut nici jumătate de oră... HAMALUL: Da, dar asta a fost prima ploaie după cinci ani... CASIERUL: Aici plouă o dată la cinci ani, domnule... HAMALUL: Înțelegi? Ați luat-o într-o direcție greșită. Ploaia asta v-a dus în eroare. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Înmărmurit, pentru sine.): Deci asta era... HAMALUL: Poftim? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Pentru sine.): Ah, știam... știam... trebuia să vină! (Către ceilalți.) Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
a fost prima ploaie după cinci ani... CASIERUL: Aici plouă o dată la cinci ani, domnule... HAMALUL: Înțelegi? Ați luat-o într-o direcție greșită. Ploaia asta v-a dus în eroare. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Înmărmurit, pentru sine.): Deci asta era... HAMALUL: Poftim? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Pentru sine.): Ah, știam... știam... trebuia să vină! (Către ceilalți.) Acum știu! A fost o ploaie ucigașă! Am știut ca o să vină! HAMALUL (Nelămurit.): Ce? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ploaia u-ci-ga-șă! Am știut-o! Am știut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
a dus în eroare. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Înmărmurit, pentru sine.): Deci asta era... HAMALUL: Poftim? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Pentru sine.): Ah, știam... știam... trebuia să vină! (Către ceilalți.) Acum știu! A fost o ploaie ucigașă! Am știut ca o să vină! HAMALUL (Nelămurit.): Ce? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ploaia u-ci-ga-șă! Am știut-o! Am știut-o! CASIERUL (Nelămurit și el, dar grăbit să pună punct.): Asta e. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Dumneavoastră... nu știți: ce vorbiți... CASIERUL (Urmându-și ideea anterioară.): Ba știm, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu știți: ce vorbiți... CASIERUL (Urmându-și ideea anterioară.): Ba știm, domnule. Am fi putut să nu vă spunem, dar... n-are nici un rost să vă facem să așteptați aici... cine știe cât... Aici n-o să mai plouă cel puțin cinci ani. HAMALUL: Înțelegeți? CASIERUL: V-ați încurcat rău de tot... HAMALUL: V-a dus norul, domnule. O fi fost un nor blestemat. Un nor fantomă... care se formează dintr-o dată, din nimic... și-i duce... îi duce pe călătorii prin ploaie... îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ba știm, domnule. Am fi putut să nu vă spunem, dar... n-are nici un rost să vă facem să așteptați aici... cine știe cât... Aici n-o să mai plouă cel puțin cinci ani. HAMALUL: Înțelegeți? CASIERUL: V-ați încurcat rău de tot... HAMALUL: V-a dus norul, domnule. O fi fost un nor blestemat. Un nor fantomă... care se formează dintr-o dată, din nimic... și-i duce... îi duce pe călătorii prin ploaie... îi învârte și-i rătăcește... Eu cunosc acest nor, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fugiți. CASIERUL: Noi... am considerat că e de datoria noastră... să... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Deprimat și absent; răspunde mecanic și se adâncește tot mai mult în sine.): Da, da... E foarte bine că mi-ați spus... E atât de bine... HAMALUL: Nu vrem să fim vinovați... de o eventuală... Nu? (Către CASIER.) Cred că avea dreptul să știe... CASIERUL (Realizând șocul pe care l-au produs asupra CĂLĂTORULUI.): Domnule, de fapt... noi... Nu trebuie să o luați de bună... Știți, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Domnule, de fapt... noi... Nu trebuie să o luați de bună... Știți, când e vorba de nori... Sunt atât de imprevizibili... Fericit că a găsit formula.) Natura e imprevizibilă, domnule! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Aerian, pentru sine.): Știam, știam. O presimțeam. HAMALUL: De fapt... noi v-am povestit cum a fost... până acum. Dar, nu-i așa, ceea ce ar putea să se întâmple... Ploaia ar putea să înceapă dintr-un moment într-un altul... (ȘEFUL GĂRII iar nervos și agitat; fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: S-a sfârșit. Știam eu c-o să se sfârșească. CASIERUL: Dar... gândiți-vă... Puteți rămâne foarte bine aici, Vor putea discuta atâtea lucruri.. Deasupra magaziei este o cameră... Aici e chiar... bine... Serile sunt lungi și frumoase... HAMALUL: Vom sta pe acest peron, vom vorbi despre nori, despre iarbă... Nu vreți un fir de iarbă, domnule? (Se caută prin buzunare și scoate un fir de iarbă.) Iată! Vi-l dau de tot. Încercați să-l țineți între dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
GĂRII (Mai mult pentru sine.): Destul! Destul! Canalii... (IOANA apare în stânga peronului, se apropie de stâlpul de peron și începe să sune din clopot; după ce sună de câteva ori, furioasă, iese; personajele își îndreaptă atenția, pentru câteva secunde, spre IOANA.) HAMALUL (Privind în urma IOANEI.): Ha! Până la urmă totul se va transforma... într-o poveste frumoasă... ȘEFUL GĂRII (Furios din cauza aprecierii lui GRUBI.): Gata, la masă! Cărați-vă la masă, împuțiților! CASIERUL (Către CĂLĂTOR, tâmp.): He, he! Masa, domnule! HAMALUL (Viclean, către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
spre IOANA.) HAMALUL (Privind în urma IOANEI.): Ha! Până la urmă totul se va transforma... într-o poveste frumoasă... ȘEFUL GĂRII (Furios din cauza aprecierii lui GRUBI.): Gata, la masă! Cărați-vă la masă, împuțiților! CASIERUL (Către CĂLĂTOR, tâmp.): He, he! Masa, domnule! HAMALUL (Viclean, către CĂLĂTOR.): Să mergem la masă, domnule. Nu vreți să mergem la masă? Ehe, ce masă... ȘEFUL GĂRII (Comportament bizar; dă târcoale celor trei, fără să aibă curajul de a se apropia; admonestările sale sunt în contradicție vădită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
sunt în contradicție vădită cu frica sa în fața celor doi funcționari ai gării; pe de altă parte, aceștia par destul de speriați de prezența șefului, dar nu-și pot refuza ultimele lor persuasiuni asupra CĂLĂTORULUI.): Bestiilor! Mai lăsați-l în pace! HAMALUL (Chicotind.): Hi-hi! (Confesiv, către CĂLĂTOR.) Șeful nostru are un fel de slăbiciune pentru călătorii prin ploaie... CASIERUL: Să nu vă lăsați înșelat. ȘEFUL GĂRII: Scârbe! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum? HAMALUL (Lămurindu-l, confesiv, pe CĂLĂTOR.): Vrea să rămână singur cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]