1,019 matches
-
vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce pregăteau un număr de hambare și tronuri le încărcau în căruțe, în stive înalte și plecau cu ele spre Dunăre. Cu cât se îndepărtau mai mult de deal, cu atât marfa lor se vindea la un preț mai bun. Ei își desfăceau marfa pe bani
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Dunăre. Cu cât se îndepărtau mai mult de deal, cu atât marfa lor se vindea la un preț mai bun. Ei își desfăceau marfa pe bani, pe cereale sau pește pe care îl duceau la Brașov. Meseria de dulgher de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862 („Arhivele Statului, București”) rezultă că în acest timp, „pe un hambar se plăteau 224 de lei”. În prelucrarea lemnului meșterii dădeau curs și simțului lor pentru frumos. Astfel foișoarele și prispele caselor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bun. Ei își desfăceau marfa pe bani, pe cereale sau pește pe care îl duceau la Brașov. Meseria de dulgher de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862 („Arhivele Statului, București”) rezultă că în acest timp, „pe un hambar se plăteau 224 de lei”. În prelucrarea lemnului meșterii dădeau curs și simțului lor pentru frumos. Astfel foișoarele și prispele caselor, fundurile și laturile de la acoperișurile grajdurilor erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze la multe edificii de pe Valea Prahovei, îndeosebi vile la Sinaia. După Primul război mondial, meșterii de hambare au fost din ce în ce mai puțini, locuitorii preferând să se angajeze ca salariați la diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Făcând parte dintre liderii unei răscoale anti-turcești, a trebuit să plece din sat și a venit în România. În micul oraș moldovenesc unde s-a stabilit, până la urmă, el și copiii săi "au construit și au avut moară, cinematograf, cofetărie, hambare pentru depozitat cerealele și depozite de cherestea". Casele și acareturile lor ocupau aproape o stradă întreagă. Acești oameni întreprinzători au traversat vremuri complicate. O mostră: certificatul de naștere al tatălui său, ca și cel al unui unchi mai mare, era
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
trăite de șamani în transele lor, la viziunile extatice ale acestora), într-un moment sacru: "trei zile până la solstițiul de vară, până la Sânziene, continuă Orobete fără să-l privească. Adică, exact 12 ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc "de ani de zile"; "simbolismul religios al solstițiului" îl vedea în strânsă legătură cu imaginile și temele folclorului românesc și european, "în noaptea aceasta, cerul se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Orașul, în care locuiesc proprietarii pămînturilor, seniorii, comunitățile religioase, burghezi și meșteșugari, joacă un rol diriguitor. Satele îi furnizează oamenii care îl populează și proviziile care îi permit să supraviețuiască. Cerealele sau vinurile ridicate ca drepturi senioriale se acumulează în hambarele proprietarilor, asigurîndu-le existența în perioadele cu probleme alimentare și procurîndu-le profituri considerabile în perioadele de lipsuri foarte mari. Căci Europa secolului al XVI-lea rămîne amenințată de problema supraviețuirii. Producția de cereale rămîne în continuare baza alimentației: grîul este folosit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a promis să le repună în funcțiune în termen de 36 de ore de la dezafectare. În drum spre sud mă opresc la Västergarn. Nu rezist să n-o iau spre Eskelhem. Găsesc casa. Nu s-a schimbat mult din 1948. Hambarul de pe partea opusă a fost vizibil transformat în casă de vacanță. Impresie de liniște și paragină. O grapă ruginită pe terenul fermei. În fața prispei iarbă de un metru. În ferestre vată și muște moarte. Mai există perdele, așadar casa nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
B.-A. Încep să-i povestesc, cer să vorbesc cu mămica sau tăticu. Îmi închide telefonul. Mă gândesc să sun din nou. Formez zero. Nu mi se răspunde, sunt îndrumat spre informații. N-are niciun rost să stau aici. În hambar găsesc o bicicletă veche. Scriu un cec de 75 cor. Găsesc un cufăr, îl fixez, îl aștern cu perne vechi (10 cor.). Nu găsesc nicio pompă de bicicletă. Porcul stă frumos în cufăr. N-am echilibru, drumul e plin de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
această ocazie a căzut prizonier și canonicul Rogerius. Încetul cu încetul, lucrurile au început să se normalizeze. Fiecare sat și-a ales câte un șef dintre tătari și, sub comanda acestuia, au strâns recoltele de păioase, le-au adunat în hambare împreună cu paiele și fânul, sub supravegherea cumanilor și tătarilor. „Și-au ales cnezi, adică balivi, care să facă dreptate, să le procure cai, animale, arme, daruri și vestminte trebuincioase, spune povestitorul. Erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace, târguri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
madjarilor și sasanilor, punând pe fugă pe chelar (rege), au poposit vara pe râul Tisa. Aici, au atras pe locuitorii refugiați în pădurile din regiunea Crișurilor și Aradului să revină în așezările lor, să strângă recolta (fânul și paiele) în hambare și să-și aleagă fiecare sat câte un hănișor - cum am văzut și mai sus - cu aceleași atribuții ca ale cnejilor români înlăturați. Întruniți la o adunare mare, acești hănișori, având de gând să ierneze în acea regiune și pentru ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
toate regiunile cucerite. Pentru asigurarea vieții și averilor acestora, el a organizat serviciul de poște din distanțe de 25-30 km. La fiecare stațiune de poștă se aflau un han (casă domnească), 1.000 de oameni pentru servicii și poliția drumurilor, hambare cu alimente de rezervă, pentru primirea soliilor, și 20 de poștași călări (ulaki), cu cai de olac și caii de schimb necesari. Datorită acestei politici economice, Batu-khan a ajuns curând cel mai puternic dintre toți cârmuitorii tătari, după Marele Khan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
am coborât în afara orașului Călărași - Ialomița la remizele unui regiment. Aici am și înnoptat, dormind pe cimentul care, în prealabil, fusese spălat și lăsat cu băltoace de apa. După un regim de foamete și teroare am fost duși la un hambar de la marginea orașului Călărași, unde eram ținuți toată ziua în soare, iar în hambar nu intram decât noaptea, când era o înăbușeala insuportabilă. Din cauza mizeriei m-am îmbolnăvit de scabie și multe infecții ce ar fi putut duce la amputarea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
dormind pe cimentul care, în prealabil, fusese spălat și lăsat cu băltoace de apa. După un regim de foamete și teroare am fost duși la un hambar de la marginea orașului Călărași, unde eram ținuți toată ziua în soare, iar în hambar nu intram decât noaptea, când era o înăbușeala insuportabilă. Din cauza mizeriei m-am îmbolnăvit de scabie și multe infecții ce ar fi putut duce la amputarea mânii drepte. Mai târziu, comunitatea evreilor călărășeni ne-a scos pe noi copiii până la
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
scriu unii, copii palide ale acelor excentrici eleganți de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Desigur, așa-numiții zazous nu sunt singurii care sfidează interdicțiile impuse de regim. Pe perioada întregului război sunt organizate în mod clandestin petreceri-surpriză, prin pivnițe, prin hambare ale particularilor, la oraș, cât și la țară. Iar cochetăria își menține privilegiile. Din cauza restricțiilor impuse de război, mărfuri extrem de uzuale, cum ar fi de pildă textilele, dispar din magazine. Însă femeile dau dovadă de o ingeniozitate pe măsură pentru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în grijă recoltatul de pe copacii din chiar bătătura casei noastre, doi vișini, trei cireși, patru meri trei peri, fiecare la timpul lor, dar cu efort minim, gândeam. Încă din timpul vacanței de Paști am și cotrobăit prin podul grajdului, prin hambar și șopron să găsesc niște s cânduri, potrivite pentru a mi confecționa niște catalige, chitoroage le ziceam eu, bune să mă înalțe ca să culeg lesne fructele de pe poala copacilor, dar cât mai sus, de unde nu aș fi ajuns cu mâna
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
despre ocupațiile mele suplimentare. m-a văzut cum cădeam când în dreapta, când în stânga, când de-a berbeleacul. O văd că se amuză și în loc să mă certe , o aud chemânduămă la ea. —Tomică, așa mă chema ea, ia du-te în hambar, vezi, este un sac de vreo 25 kg. cu porumb, ia l și du-te la moară, macină-l ! Era ultimul porumb din grădina noastră , recolt at de pe cele 9 10 prăjini cultivate, nu ne ajungea până la noua recoltă, dar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o sală, un fel de antreu, lângă el a apărut altă cameră, ca să fie casa cu două camere, iar pe lângă locuința întemeiată a venit poiata pentru animale, pentru boii și vacile din curte, perdeaua oilor, coștereața păsărilor, coșarul de porumb, hambarul pentru restul cerealelor, zămnicul pentru conserve. Dar locuința predominantă a rămas camera, indiferent de întinderea casei, de numărul camerelor și a membrilor familiei, țăranul-miner a continuat să se îngrămădească, să locuiască în aceeași cameră, bărbați și femei, copii, tineri și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tare mai eram preocupat de asta. Idei cum trebuie să procedez aveam multe, dar dacă mă oprea m la una, alta îi lua locul imediat și nu aveam nici o stabilitate în acțiune. Până la final, într-o zi, caut eu prin hambar, găsesc o sârmă, lungă-lungă, să pot înconjura întreaga livadă, și, la treabă. La luptă cu hoții de fructe . Iau sârma trebuitoare, merg pe prispa casei până la colțul dinspre grădină, la stâlpul casei unde erau legate firele de curent electric aduse
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tăciune, din cauza nesupravegherii și intensității focului. Moartea și pierderea rămășițelor porcului, ca și faptul că era să-mi pierd și pe soră-mea, m-a d eterminat să renunț la instalația improvizată. Am strâns sârma și am dus-o în hambar, înapoi. Nu a trecut bine întâmplarea cu porcul și soră mea, și după nici cam două zile, fac altă șotie. Vin de peste drum la mine doi nepoți, copiii surorii mele Catrina, Ion de cinci ani și Gheorghe de patru ani
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
niște dulapi lungi de 4 metri, și nici una nici două, mă urc în pod ș i cobor cu o scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu că asta e lungimea schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului câte două curele, una la vârful
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu că asta e lungimea schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului câte două curele, una la vârful opincii prinsă de scândură și câte una la călcâi, le probe z la picior și mă arăt satisfăcut de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Marin Preda 406. „O carte este bună prin ceea ce nu seamănă cu celelalte, este slabă prin ce seamănă cu celelalte.” Eugen Ionescu 407. „Hoinăreala și cărțile - băile acestea de lumină pentru inimă și minte!” Panait Istrati 408. „Vaca de lapte, hambarul plin de grâne, heleșteul plin de pește, banii de-ajuns și fiii știutori de carte: acesta-i raiul pe pământ.” Proverb bengalez 76 409. „Stiloul, cartea și soția nu sunt de împrumutat.” Proverb bengalez 410. „Ascultați, proștilor, care adorați cărți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de vrăjmași ai țării, pe noi, cari voim să dezvoltăm iubirea săteanului pentru pământul care va fi al lui și numai al lui! țăranii mor de foame?!... Ei bine, ce mai așteaptă? N-au pâine?... Greșeală, o vor găsi în hambarele bogaților. N-au dreptul s-o ia de acolo? ... Greșeală: dreptul de a se folosi de un produs nu-l are decât producătorul! N-au puterea!... Greșeală: Unească-se, hotărască-se și vor face minuni, căci pământul este al lor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Priviți păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi mult mai de preț decât ele? Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata vieții sale? Iar pentru îmbrăcăminte de ce vă îngrijorați? Observați
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]