748 matches
-
după această poveste, el a simțit nevoia să pună acest termen chiar În titlu : Fürchte Dich Nicht, Jacob ! (Nu-ți fie frică, Iacob ! / Fear Not, Jacob !, film artistic de lung metraj realizat În Germania de Vest În 1981). Tot un hangiu din nordul Moldovei este și Ițic Ștrul, de data aceasta protagonistul unei nuvele de Liviu Rebreanu (Ițic Ștrul, dezertor, 1920). Inițial, și el pare că suferă de o spaimă atavică : „Viteaz nu se născuse Ițic Ștrul, ci fricos și bănuitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Războiului de Independență Mauriciu Brociner. Orice evreu umil dintr-un stetl moldovenesc visa să devină un erou militar, cu o decorație În piept. Anume pe acest calapod și-a construit Liviu Rebreanu personajul din nuvela Ițic Ștrul, dezertor (1920). Sărmanul hangiu din Fălticeni (nordul Moldovei) s-a transformat dintr-un om care „trăia cu frica-n spate”, poreclit „iepurele”, Într-un soldat „Îmboldit de o Îndrăzneală sălbatică”. „Își Închipuia deseori cum o să se minuneze toată mahalaua [evreiască] când Îl va vedea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
română politică, și nu una etnică sau confesională. O expresie (și o gândire) de tipul „E evreu, și totuși e un bun român [ucrainean, maghiar etc.]” se regăsește În toată zona est-central-europeană. Pentru Adam Mickiewicz (Pan Tadeusz, 1834), personajul său, hangiul Iancăl, deși evreu, este un „bun poleac” : „deși străin”, „că-i bun poleac lui numele-i mersese”, căci „bătrânul, brav evreu, [...] polona vorbește foarte bine” și „Patria, asemeni oricărui leah, iubește” <endnote id="(689, pp. 148-149 și 387)"/>. Glosând pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nea îndreptat pașii spre hanul unui grec numit Condorupis. Vad de oameni și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
acoperite cu rogojini pe scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi cu picioarele goale în câștigul celor treziți mai dimineață. Mama hangiului, doamna Condorupis, o grecoaică bătrână și bună ca pâinea caldă, ne-a ocrotit ba, măsură peste măsură, ne înapoia banii pe care îi plăteam pentru mâncat și dormit. Pentru aceasta, după aproape 60 de ani, nu-i mai putem uita
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
scriitorul străbătea drumul firesc al prozei române, dovedind nu mai puțin încă de la început o anume monotonie în subiecte. Programul general este descrierea sufletelor simple. Deci un țigan se îndrăgostește de stăpână, un moș bețiv se ciorovăiește cu baba, un hangiu suferă de moartea femeii sale, un fierar își bate nevasta care-l înșeală. Toate acestea sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe care nu știu s-o exprime, care-i duce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu-i da ndator la han. Aci, dară, cum sosiră Îmbucând câte cevaș, Se cârpiră, se-nțoliră Și porniră prin oraș. Ascultă-mă, Ioniță, (Zicea bătrânul mereu) Ce căști gura pe uliță? Bagă seama, fătul meu! C-o să vezi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
378 Nicolae (Nikolai) Romanov (mare duce): 319, 337, 341, 348, 357, 360, 364, 367, 368, 372 Nicolae (Nikolai) Romanov (marele duce, fiul): 360 Nicolau, A.: 83 Nicolau, Climente: 77 Nicolau, Dobre: 220, 263 Nicoleanu, Eracle: 203 Niculcea (colonel): 398 Niculcea (hangiu): 123, 398 Niculcea, I.: 220 Niculescu, Dragomir: 121 Niculescu, Elie: 266 Niculescu, Gr.: 273 Nierischer (farmacist): 179, 183 Nifon (mitropolit primat): 77, 118, 207, 269 Nikita (principele Muntenegrului): 302 Nottara, C.I.: 381 Novikov, E.P.: 334 Obedenaru, Mihail Gheorghiade: 149, 174
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
venit. Apoi a repetat, adaptînd-o, anecdota de almanah cu prințul care ajunge tîrziu la un han și pentru cîteva ouă i s-a cerut un preț fabulos, nu pentru că ouăle ar fi fost foarte scumpe pe acolo, ci pentru că (răspunsul hangiului la mirarea oaspetelui) „așa-s de rari prinții”! Cînd s-a trecut la „dialog”, l-a tot grăbit cu acel „Hai, mai la vale”, de care nu se dezbară. Vinovat a fost și publicul: din cauză că, necitind, nu prea știe ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
azi după amiază la Vârșeț și va fi răsplătit cum trebuie pentru osteneală”. (pagina 69 din „Sfârșitul unei domnii sângeroase”) Țăranul a făgăduit că îi va spune, cum ajunge în sat, lui Coșcofag, rugămintea domnilor din România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi dimineață hangiul, văzându-i îngrijorați, le vorbește de un fin al lui, care se va duce să-l aducă pe Coșcofag din Jamul Mic. Până
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi dimineață hangiul, văzându-i îngrijorați, le vorbește de un fin al lui, care se va duce să-l aducă pe Coșcofag din Jamul Mic. Până seara nu sosise acesta cu răspunsul. într-un târziu vine și le spune că nu l-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se strămuta, cu o lună mai înainte, ca să reguleze scăderea lui din rolurile acelei comune și adăugarea lor la locul noului domiciliu, căci în caz contrar, erau supuși la plata cheltuielilor de urmărire. Consiliul comunal prin sate, persoanele particulare și hangii prin orașe și târguri, care țineau în gazdă vreo persoană care nu locuise mai înainte în acea comună, și dacă nu dădea de știre despre aceasta împlinitorului de impozite în curs de o lună, erau supuși a plăti ei înșiși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
porci care venise să depună niște bani la ghișeul de la Bancă". Personajele romanului sunt cele pe care le găsește în Provența: "Le vedeam în orășelul meu Manosque; mi le imaginam așa cum erau în acel moment; erau negustorul de vinuri, fierarul, hangiul"201. Totul este scăldat de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
O murdărie bine instalată, de care nu se mai vorbește, o murdărie care nu se mai schimbă, care aparține locurilor unde se găsește, care face viața umană, într-un anume sens mai serioasă și mai terestră, o murdărie din care hangiul apare în mare grabă, mândru de el, umil către noi, luându-ne în orice clipă de mână"604. Această murdărie este atrăgătoare, ispititoare în voluptățile ei, fiindcă ea este imaginea unirii. În scrisoarea către Milena din septembrie 1920, în care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei de personaj a fost diferit de cel imaginat de Caragiale. Chiar dumneavostră ați subliniat ieri această idee la Universitatea de Arte din Iași prezentând filmul "Înainte de tăcere". Urmărind-o minute bune, nu am văzut-o potrivită pentru rolul soției hangiului. Evident, e o impresie pur personală. A.V. Da, acolo era și un anumit tip de gândire polemică. În primul rând, acțiunea se petrece în mediul rural, iar eu n-am vrut să construiesc personajul unei țărănci. Am vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
este inclus sau menționat în volumul Semnele Minervei, unde îi era locul. în al doilea rând, ziarul Ultima oră nu și-a încheiat existența la 18 octombrie 1929 (ultimul număr existent la Biblioteca Academiei). Dacă informația dată de domnul Ion Hangiu este corectă (Dicționar al presei literare românești (1790-1982). Argument de Ion Dodu Bălan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 354), ziarul a apărut până la 30 iunie 1930, ceea ce înseamnă că în intervalul de opt luni (18 octombrie 1929-30 iunie
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
București, 1987, p. 354), ziarul a apărut până la 30 iunie 1930, ceea ce înseamnă că în intervalul de opt luni (18 octombrie 1929-30 iunie 1930), necercetat de domnul Diaconu, Noica a mai putut publica încă foarte multe articole (de altfel, domnul Hangiu indică o altă cotă pentru acest ziar: P IV 8768, iar cota domnului Diaconu este P IV 8769). De asemenea, aș mai face sugestia ca în cazul articolelor nesemnate de Noica, dar incluse în sumar, editorul să menționeze, în note
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
Dinu O. Ghiorghe 1346. Dobrescu I. Păun 1347. Dorobanțu I. Nicolae 1348. Dragusin D. Gheorghe 1349. Fieraru I. Niculae 1350. Horea P. Neculae 1351. Geantă Eugenia Ion 1352. Ghera-Mihailescu I. Ioan-Ștefan 1353. Gherghin Alexandrina Stelian 1354. Gutu Gh. Niculae 1355. Hangiu V. Soare 1356. Harica M. Gheorghe 1357. Hofman Gh. Ioan 1358. Ilie N. Ion 1359. Ionică C. Dumitru 1360. Iordache L. Grigore 1361. Irimescu Gh. Constantin 1362. Luca Gh. Ștefan 1363. Marinescu Bălașa Sevastian 1364. Merza L.A. Rudolf 1365. Milu
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
în cazul când valoarea depozitului ar trece peste 250 lei. (Cod civil 1198, 1597). Articolul 1622 Depozitul necesar este supus la toate regulile depozitului voluntar, și fără prejudiciul dispozițiilor art. 1198. (Cod civil 1599 și urm.). Articolul 1623 Ospătarii ori hangii răspund, ca depozitari, pentru toate lucrurile aduse în localul lor de un călător; depozitul unor așa lucruri trebuie să se considere că un depozit necesar. (Cod civil 1473 și urm., 1624). Articolul 1624 Ei răspund de furtul sau stricăciunea lucrurilor
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
lucrurilor, și dacă lucrurile se află încă tot în starea în care se găseau la timpul trădării lor. Pierderea acțiunii de revendicare aduce cu sine și pierderea acțiunii rezolutorie a contractului vânzării, în privința celorlalți creditori. 6. Creanțele ce are un hangiu, în această calitate, asupra efectelor**) voiajorilor, ce se află în ospătăria să. 7. Creanța cheltuielilor de transport și a cheltuielilor accesorii asupra lucrului transportat, întrucat timp acela ce l-a transportat, îl are în posesiunea să, și în cele 24
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
1727, 1729). Articolul 1732 Cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului trec înaintea privilegiilor anterioare. Ele trec în toate cazurile, chiar înaintea privilegiilor cuprinse la numerele 3, 4 și 5 ale articolului 1729. (Cod civil 1730 pct. 4). Articolul 1733 Creditorul amanetar, hangiul și cărăușul sunt preferați vânzătorului unui obiect mobiliar, care le servește de siguranță, afară de cazul când ei, primind lucrul, au știut că prețul era încă datorit. Privilegiul vânzătorului nu se exercită decât după acel al proprietarului casei sau moșiei, afară de
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
Luisa, 21 apartamente, București str. Sft. Ion Nou 19. 441. Bița A. Virgiliu, 18 apartamente, București, str. Valeriu Braniște 60, str. Vânători 1 A, str. Lt. Ganovici D-tru 6. 442. Branescu Alexandru, 10 apartamente, București, str. Th. Speranța 19, str. Hangiului 5. 443. Brățea Mihaiescu D, 8 apartamente, București, B-dul 1 Mai 209, 211, str. Virgil Plesoianu 40. 444. Botez Ion, 7 apartamente, București, str. Petre Poni 4. 445. Bolocan Gheorghe, 7 apartamente, București, str. D. Zosima 8. 446. Bosoanca Mihail
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1623 Ospătarii ori hangii răspund, ca depozitari, pentru toate lucrurile aduse în localul lor de un călător; depozitul unor așa lucruri trebuie să se considere că un depozit necesar. (Cod civil 1473 și urm., 1624).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]