1,072 matches
-
Ajuns în misiune diplomatică în Cuba, m-am simțit exact în "ochiul uraganului", în zona aceea din mijlocul furtunii, aparent pașnică, dar înconjurată de ziduri uriașe de valuri, cu torente de foc și apă ce curg din înalturi. Știam că Havana și alte localități ale litoralului cubanez au fost secole de-a rândul țintele atacurilor piraților de diferite naționalități, că în multe din insulele Cubei aceștia își găseau adăpost pentru odihnă, aprovizionare, repararea navelor, ascunderea comorilor și... pânda pentru noi atacuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Golful Mexic și Marea Caraibilor, care însumează 2,7 milioane de kilometri pătrați, cu peste o mie de insule și insulițe, Cuba a fost de secole, după descoperirea sa în prima călătorie a lui Cristofor Columb, un paradis pentru pirați, Havana, dar și alte porturi, fiind locul de concentrare a galeoanelor spaniole în drumul lor către coloniile din Lumea Nouă, sau de întoarcere în Spania. Cunosc puține teme ale istoriei omenirii care să fi atras atâtea condeie peste vremuri ca pirații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Jaques de Sores atacă Santiago de Cuba, capitala de atunci a Cubei, la 1554 Santiago de Cuba este ata-cată din nou, de François Leclerc, în 1555 Jaques de Sores ataca Puerto Principe și Camaguey, iar în iulie același an, ocupa Havana! O "acțiune" interesantă și "pitoreas-că" a avut loc în 1538 în Santiago de Cuba: capitala de atunci a fost atacată de pirați francezi și la 4 aprilie, când ieșea din port un galeon spaniol, a fost asaltat de un vas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ce trebuia plătită în termen de o lună, perioadă în care pirații au fost "în întreținere" pe cheltuiala locuitorilor. La plecare au incendiat câteva case și au distrus fortăreața localității. Un an mai târziu, la 10 iulie 1555, Sores ataca Havana, în doar jumătate de oră punând stăpânire pe orașul devenit, din 1553, capitala Cubei. Pirații au atacat fortăreața, punând foc la porți. În fața atacurilor primarul Lobera și un grup de apropiați, cu soțiile, s-au refugiat în turnul fortăreței. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Întrucât nu i s-a plătit răscumpărarea solicitată, Sores i-a omorât pe ostatici, a pus foc caselor și i-a spânzurat pe negrii "combatanți"! În septembrie și octombrie 1555, cei 130 de pirați ai lui Guy Mermi au atacat Havana, capturând sclavii negri și cerând pentru fiecare o răscumpărare de 100 pesos/aur. La plecarea din Havana au dat peste o navă spaniolă, pirații au fost înfrânți, iar Mermi capturat și spânzurat! În 29 aprilie 1604, la un alt atac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
caselor și i-a spânzurat pe negrii "combatanți"! În septembrie și octombrie 1555, cei 130 de pirați ai lui Guy Mermi au atacat Havana, capturând sclavii negri și cerând pentru fiecare o răscumpărare de 100 pesos/aur. La plecarea din Havana au dat peste o navă spaniolă, pirații au fost înfrânți, iar Mermi capturat și spânzurat! În 29 aprilie 1604, la un alt atac al piraților francezi conduși de Gilberto Giron, la o fermă din apropiere de așezarea Manzanillo, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe fugă după ce nu reușise să pună mâna decât pe un cocos de aur, expus din 1612 în biserica locală. În august 1668, Cuba este atacată, de Jean Davis Nau, "El Olones", în localitatea San Juan de los Remedios. Guvernatorul Havanei a trimis o fregată cu 30 de tunuri și un echipaj de 100 marinari pentru a le face față . Ancorată în timpul nopții într-un golf, fregata s-a trezit dimineață înconjurată de pirați. După o în-cercare de rezistență, cei 50
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fost aclamat ca primul englez care a făcut ocolul lumii, fiind înnobilat, numit viceamiral, ales primar la Plymouth și membru al Parlamentului. Nu se cunoaște să fi atacat vreodată Cuba, a amenințat Insula, a blocat portul, dar n-a atacat Havana. A sfârșit mai puțin glorios, la un asalt la San Juan de Puerto Rico, a scăpat, dar s-a îmbolnăvit de dizenterie. Din lunga listă a piraților englezi care au "activat" în Caraibe un loc aparte îl ocupă Henry Morgan (1635-1688
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ataca Jamaica, Morgan făcea parte din marina Majestății Sale. Primește de la regele Carol al II-lea patenta de "corsar", dispunând din 1666 de propria navă, cu care face incursiuni în Cuba. La 1 martie 1668, Morgan a apărut în golful Havanei cu 10 nave, dar a renunțat la atac dându-și seama ca Havana este bine apărată. Debarcă la Batabano cu 700 pirați, dar și aici guvernatorul Cubei, Francisco Davila Orejon, și-a organizat bine apărarea și pirații au fost nevoiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
al II-lea patenta de "corsar", dispunând din 1666 de propria navă, cu care face incursiuni în Cuba. La 1 martie 1668, Morgan a apărut în golful Havanei cu 10 nave, dar a renunțat la atac dându-și seama ca Havana este bine apărată. Debarcă la Batabano cu 700 pirați, dar și aici guvernatorul Cubei, Francisco Davila Orejon, și-a organizat bine apărarea și pirații au fost nevoiți să se retragă. La 27 martie 1668 ataca Puerto Principe, ocupând și prădând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
În 1623 este viceamiral al companiei Dutch West India și își începe atacurile în Brazilia, Luanda, Angola. Întors la 1629 în Olanda ca un erou, este numit, la 26 martie, amiral-locotenent! Cu Piet Hein, aveam să mă "întâlnesc", paradoxal, la Havana în octombrie 2009, când, între 13-18 octombrie, autoritățile cubaneze și cele olandeze organizau "Prima săptămână a culturii olandeze la Havana". În cadrul acesteia, "având ca punct de referință apa, element natural comun al celor două culturi", Castillo de la Real Fuerza în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în Olanda ca un erou, este numit, la 26 martie, amiral-locotenent! Cu Piet Hein, aveam să mă "întâlnesc", paradoxal, la Havana în octombrie 2009, când, între 13-18 octombrie, autoritățile cubaneze și cele olandeze organizau "Prima săptămână a culturii olandeze la Havana". În cadrul acesteia, "având ca punct de referință apa, element natural comun al celor două culturi", Castillo de la Real Fuerza în colaborare cu Muzeul istoric din Rotterdam au prezentat expoziția documentară "Piet Hein și Flota Noii Spanii"! Dând curs amabilei invitații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care eram în excelente relații, am fost prezent într-o superbă după-amiază la vernisaj. Ca istoric și "căutător de pirați în ape cubaneze", eram totuși puțin intrigat de acțiunea respectivă. De ce? Castillo de la Real Fuerza, edificiul cel mai vechi al Havanei, cea mai veche fortăreață din America Latină, construită între 1558 și 1577 pentru a apară orașul de atacurile piraților, adăpostea acum o acțiune comemorativă consacrată unuia din marii pirați olandezi, care la 1628 "văduvea" Spania de 45 milioane de reali de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
portughezi și brazilieni. Faimoși au fost Bartolomé "El portugues" și Roc, "El brasileiro". Bartolomé a atacat, la 1662, la Manzanillas un vas spaniol, dar a dat ulterior "nas în nas" cu o escadrilă spaniolă de 3 vase care mergea către Havana. În confruntare, pirații au fost învinși și Bartolomé a fost făcut prizonier. Noaptea, a atacat cu un cuțit paznicul, și-a legat de brațe două vase goale de vin, a sărit în mare, a înotat până la țărm și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
s-a întors la nava spaniolă unde fusese închis și au capturat-o! Cuba a avut și pirații săi proprii, printre aceștia remarcându-se mulatrul Diego Grillo (Greiere), supranumit Diegui-to sau Diego Martin. Se crede că s-a născut la Havana, pe la 1556, ca fiu al unui spaniol și al unei frumoase negrese. În copilărie a fost în serviciul guvernatorului de Campe-che, care se purta rău cu el, ceea ce l-a determinat, la 13 ani, să fugă și să se angajeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu Dieguito e capturată de vestitul corsar Francis Drake. Cu Sir Francis a participat la multe expediții în Caraibe, în America de Sud, inclusiv în Chile și Peru. S-a întors cu Drake în Caraibe pe la 1585, tatonând "apele" și în zona Havanei. La 18 februarie 1603 reapare "Căpitanul Diego Grillo" zis și "El mulato Luci-fer". Împreună cu olandezul Pata de Palo au atacat nave spaniole în Golful Honduras și se pare că tot împreună au atacat, la 1628, Flota de La Plata în golful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în 1673, la vârsta de 117 ani! Să fi trăit atât de mult mulatrul Dieguito da-torită "damelor" a căror onoare a salvat-o? Corsarii cubanezi au fost activi aproape un secol, între preluarea Jamaicăi de englezi, la 1655 și ocuparea Havanei de către englezi, la 1762. Doar în perioada 1739-1742 au fost acordate în porturile cubaneze 50 de "Patente de corso"! Au capturat sute de nave, adunând milioane de pesosi de aur și argint, mii de prizonieri și de sclavi. S-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de la Sanlucar de Barrameda, port al Sevillei, "La Flota de la Nueva Espania", care mergea până în Veracruz. Din același port pleca în august "La Flota de los Galeones", având ca destinație Portobelo, lângă Panama. La întoarcerea celor două flote în Spania, Havana a fost portul final de ple-care. Aici navele rămâneau săptămâni sau luni, așteptând fie sezonul fără uragane, fie o "pauză" în activitatea piraților. Flotele erau însoțite de vase de război, ceea ce le asigura o protecție sporită, deși din cele relatate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din urmă! Aceleași măsuri au fost luate de auto-riăți și în colonii, pentru apărarea așezărilor noi apărute. Guvernatorul Diego de Mazariego a fost cel care a început lucrările la fortificațiile de pe litoralul Cubei. La 1558 maestrul Bartolomé Sanchez inaugurează la Havana lucrările la "Castillo de la Real Fuerza", lucrări continuate și încheiate la 1577 de Francisco de Colona. Este considerată fortăreața colonială cea mai veche din America Latină. Dispunea inițial de 24 archebuze, 50 "ballestas", 9 falcone-te, o culebrina mare și un tun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un lanț întinzându-se între cele două fortificații pentru închiderea intrării în port. De menționat că la construcția fortificațiilor cubaneze au lucrat și mulți pirați și corsari prizonieri! Astăzi, fortificațiile restaurate în repetate rânduri sunt obiective turistice "obligatorii" pentru vizitatorii Havanei, care în fiecare seară la orele 21 sunt salutați de o salvă de tun trasă de un escadron de soldați îmbrăcați în uniforma armatei coloniale spaniole. Se continuă astfel tra-diția de peste veacuri, când cu salva de tun locuitorii Havanei erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vizitatorii Havanei, care în fiecare seară la orele 21 sunt salutați de o salvă de tun trasă de un escadron de soldați îmbrăcați în uniforma armatei coloniale spaniole. Se continuă astfel tra-diția de peste veacuri, când cu salva de tun locuitorii Havanei erau anunțați că este ora 21 și se închid porțile cetății și intrarea în port! În același scop, spaniolii aveau să ridice fortificații și la Santiago de Cuba, Matanzas, Cojimar... S-a pus la punct și un sistem de semnalare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o "pradă" atractivă pentru navele piraților, a cunoscut o recrudescență a activității piraților și corsarilor. Aceasta a determinat emiterea Ordinului regal din 15 iunie 1815, care prevedea necesitatea pregătirii de nave capabile să în-frunte pirateria. În august 1817 "Diario de la Havana" publica un anunț oficial prin care se ofereau premii și o parte din prada celor care vor captura sau distruge nave pirat sau corsar. "De jure" pirateria avea să fie abolită în majoritatea statelor după Congresul de la Paris, din 1856
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Spania, ci în funcție de "transporturile" de negri. Crearea, în prima jumătate a sec. al XVIII-lea, a Real Compania de la Habana, a impulsionat "afacerea". Dacă în perioada 1740-60 au fost vânduți doar 4.986 de sclavi, conform datelor "vămii" din Havana, între 1763-1790 au "intrat" 30.875, între 1790-1820, 236.000, între 1820-1853, 271.659. Inițial, "importul" de negri s-a desfășurat, până la 1595, în baza unor "licencias" licențe, permise acordate și controlate de "Casa de Contratoria". După 1595 acest sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
000 de negri într-o perioadă de 30 de ani. Având în vedere profiturile substanțiale, au încercat să intre în "afacere" și "întreprinzători" cubanezi personalități, demnitari, nobili, militari și chiar clerici. În 1778 s-a creat în acest scop la Havana o "Comisie", care a înaintat autorităților spaniole un "Raport", în care se afirma interesul pentru comerțul cu sclavi negri. În secolul al XVIII-lea comerțul cu sclavi a fost dominat de englezi, aceștia, după ocuparea în 1762 a Havanei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la Havana o "Comisie", care a înaintat autorităților spaniole un "Raport", în care se afirma interesul pentru comerțul cu sclavi negri. În secolul al XVIII-lea comerțul cu sclavi a fost dominat de englezi, aceștia, după ocuparea în 1762 a Havanei pe o perioadă de 11 luni, decretând "liberalizarea comerțului cu sclavi". În 1789 regele Carlos al IV-lea a decretat liberalizarea comerțului cu sclavi pentru "provinciile Caracas, Santo Domingo, Puerto Rico și Cuba". De precizat că "trata negrera", comerțul cu sclavi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]