738 matches
-
ideal se câștigă prin transpirație. Nici vorbă de galanterii. Singura aristocrație viabilă este cea a spiritului. Revelațiile propulsează ideile spre capodoperă. Dacă tot trebuie să te înghită cineva, fii ambrozie, nu lături. Basmul conservă răsăritul aspirațiilor umane. Idealul săracului este hedonismul. Nici un ideal nu e încheiat chiar la toți nasturii. Când ai dreptate, izbește cu buzduganul și în soare! Încearcă să fii contemporan cu cei din jurul tău. Superlativul frumuseții umane este virtutea. Ne deranjează oamenii-torță. Unii put a ars! Măsura bucuriilor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
e ca ploaia. Nu vine când trebuie, ci când vrea. Revolta îl înnobilează pe supus. Ajută-i pe tineri să se îmbete cu frumusețea lumii! Poate nu-și mai revin. Alături de cântec și vin, femeia rămâne un important furnizor de hedonism. Îndulcită cu artă, tristețea devine o agreabilă melancolie. Cu trei prieteni poți construi un paradis. Valoarea - o misterioasă alchimie a celor trei : har, muncă și noroc. Virtutea autentică nu poate fi dependentă de răsplată. Nu-mi voi gratula dușmanii cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vin. Timpul trebuie înnobilat, nu doar dilatat. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O generație înalță idoli, alta îi doboară. SECOLUL NOSTRU Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. Timpul liber, amplificat de dezvoltarea tehnicii, ni l fură hedonismul, nu cultura. Omul contemporan tinde să devina o anexa a butoanelor. În ciuda tehnologiilor, avansate, procurarea hranei ne fură mai multă energie decât în comuna primitiva. Din confruntarea cu tehnica, spiritul iese tot mai împuținat. Nici Sfinxul nu poate să ghicească
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Este foarte greu de condus un popor care are o singură grijă : cea a zilei de mâine. Marile bătălii între națiuni ar trebui să se desfășoare numai în laboratoare, fabrici, biblioteci, muzee. Nepusă în brazdă, inteligența generează apatie. Asceții consideră hedonismul o blasfemie. Pentru amărât și pentru valul de fum, direcția nu are nici o importanță. Patria poate fi raportul dintre aspirație și sacrificiu. Orice șansă poate deveni un tren pierdut.. Cârpesc unii absolutul marilor pasiuni cu indigeste revitalizări. Ne lipsește certitudinea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ciuperci. Despre care se spune că cele mai gătite sunt și mai otrăvitoare. Iubirea tinde să devină o banală gimnastică de împreunare. Marea junglă e cea a noastră. A bipezilor. Misiunea imposturii e să scoată limba în fața marilor idealuri umane. Hedonismul vitaminizează egoismul. Suntem guvernați de conjuncția și în postură interogativă. Suntem complicați și imprevizibili. Pozăm când pentru Iuda, când pentru Iisus. De multe ori, suntem victimele imaginației celorlalți. Poți să fii rupt în fund. Important e să ai papion. Are
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Este foarte greu de condus un popor care are o singură grijă: cea a zilei de mâine. Marile bătălii între națiuni ar trebui să se desfășoare numai în laboratoare, fabrici, biblioteci, muzee. Nepusă în brazdă, inteligența generează apatie. Asceții consideră hedonismul o blasfemie. Utopia rămâne un ingredient esențial în toate marile proiecte ale omenirii. Singurătatea poate fi olimpiană, ori cumplit de stresantă. Excesul de zel poate compromite și cea mai bună intenție. Fără perseverență, celelalte calități mor de inaniție. Care este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Sau doar se miră de neașteptata „bucurie a simțurilor” pe care o trăiește bărbatul aproape sexagenar, pe care „a avut norocul” (precizează el, autoironic!) să-l cunoască la timp! Deși ajuns oarecum la „vârsta filosofiei”, înclină mai mult spre un hedonism păgân venind de undeva din lumea greco-latină. Hedonismul ar fi, spune P.H.L., un fel de exacerbare a plăcerii, ce nu exclude, totuși, un anume control rațional, astfel încât plăcerea să nu fie urmată de neplăcere. Ar fi cel mai la îndemână
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
simțurilor” pe care o trăiește bărbatul aproape sexagenar, pe care „a avut norocul” (precizează el, autoironic!) să-l cunoască la timp! Deși ajuns oarecum la „vârsta filosofiei”, înclină mai mult spre un hedonism păgân venind de undeva din lumea greco-latină. Hedonismul ar fi, spune P.H.L., un fel de exacerbare a plăcerii, ce nu exclude, totuși, un anume control rațional, astfel încât plăcerea să nu fie urmată de neplăcere. Ar fi cel mai la îndemână și mai „comod” principiu. Să văd mai departe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
continuă să scadă. Să nu exagerăm, însă. Efectul major al societății de consum este, desigur, mai curând acela de a submina, decât de a întări virtuțile și tabuurile tradiționale. Economia abundenței generează o nouă cultură, întemeiată pe materialism, individualism și hedonism. Asemenea celor două războaie mondiale, ea are drept consecință accelerarea tuturor mutațiilor declanșate odată cu sfârșitul secolului al XIX-lea declinul creștinismului, emanciparea tineretului și a femeilor, precum și erotizarea societății. "Mare, sex și soare" Cupidon, micul zeu înaripat, își azvârle tot
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa empirismului ambiant explic? pozi?ia să oarecum marginal? �n sociologia american?, care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-mi eliberez sufletul" și "Vreau să-mi pierd controlul" ("I want to free my soul" și "I want to lose control"). Ca atare, apare întotdeauna în creația Madonei un anumit accent pus pe petrecere și dorința de distracție, legitimînd astfel hedonismul și căutarea plăcerii. 8 Chiar în săptămîna în care Madona a lansat videoclipul "Like a Prayer", a fost transmis și spotul publicitar făcut de ea pentru firma Pepsi, care utiliza exact aceleași versuri ale aceluiași cîntec și un colaj de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
recunoscută nicio autoritate și iau naștere principii absolut noi. Nu te pripi atât de tare. Dacă te gândești la comportamentul din veacul trecut, nu observi un soi de dans ambiguu, anume conceput pentru a încerca să împace doctrina catolică cu hedonismul? Nebunia lui Tasso nu era oare rodul dovezii de fidelitate față de pricipii încălcate care în Creație devin redesenarea istoriei fără a se recurge la greci, ce-au făcut risipă de tot felul, de fantasme, cu mitologia lor? Da, dar... Odinioară
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
promovate în diverse sisteme etico-filosofice, autorul a selectat câteva modalități de a trăi viața, pe care le-a sintetizat în 13 drumuri de viață, fiecare cuprinzând 4-5 propoziții-îndemn. În ele sunt implicate dimensiuni, ca: activismul social, autocontrolul, nevoia de interiorizare, hedonismul. Unele dintre drumurile de viață sunt mai liniare - centrate pe o singură dimensiune -, altele mai „zigzagate”, cuprinzând mai multe dimensiuni. Subiectul apreciază fiecare drum de viață după criteriul „cât i-ar plăcea de mult să ducă o asemenea viață”. Estimarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căsătoriei, dragostea (romantică) e imorală, iar fără dragoste (romantică), căsătoria e goală, uscată. Literatura, filmele și alte genuri de media sunt suprasaturate de această viziune. (Sau, cel puțin, erau, fiindcă tot mai mult ea este înlocuită cu una ce promovează hedonismul sexual pur, chiar cinismul și violența în dragoste.) Oricum, chiar dacă dragostea ce precede căsătoria nu ia accentele descrise de W. Goode, existând mai multe tipuri de iubire, dintre care alături de cea pasională, invocată prin sindromul dragostei romantice, frecventă este și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
omului, aflată În pericol de a lua sfîrșit, un foarte unhappy end). Secta este și locul În care omul este Îndemnat să creadă, nu prin promisiunea unei răsplăți transcendente, ci, În primul rînd, printr-o morală practică aducătoare de satisfacții: hedonismul Îsi reia aici rolul avut În Antichitatea greacă, fără a se confunda nici o clipă cu cel consumist, fals (pentru că permis doar de și prin producție). Pentru a situa discursul moral al scriitorului, ar trebui să se recurgă la Hermeneutica subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de fotografie În negativ a hippie-ului puțin rezistent la asaltul consumismului În plin avînt. Sex Pistols, curentul și filozofia de viață punk reprezintă imaginea unei revolte resemnate, lipsită de ideal, un mod de a trăi a cărui miză unică rămîne hedonismul violent aflat la confluența durerii și plăcerii - un fel de sadism modern care exaltă trauma ca singură experiență individuală - mai rar colectivă - marcantă. Interesant este că maniera aceasta atît de americană de a face literatură, dacă ne gîndim doar la
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Pascal Quignard Într-un pasaj precis unde sînt inventariate speciile de viețuitoare preconizate a dispărea În următoarea jumătate de secol - agonia, au Început nu, cum se crede, după „moartea lui Dumnezeu”, ci după cea a zeilor. Zeii Întrețineau un dulce hedonism individualist de care creștinismul s-a lepădat, pe care l-a anatemizat, interzicînd astfel ființei umane manifestarea unei dimensiuni esențiale. Nimic nu va mai putea recupera cu demnitate adevărul sexual al omului. Aici, Quignard nu este neapărat anticreștin, dar filonul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de respingere și refuz, care se manifestă ca o luptă sau ca o confruntare exterioară directă cu răul. Toate Încercările de a evita sau de a suprima suferința, remediile utilizate Împotriva acesteia au ca unic scop Înlocuirea sa cu plăcerea. Hedonismul este scopul la care visează umanitatea. Toate remediile suferinței fizice, sufletești sau morale se caracterizează fie prin rezistența pasivă, care acceptă suferința ca o condiție a mântuirii viitoare, fie prin convertirea acesteia În eroism, acceptând suferința ca o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
-și folosi propria viață conform voinței sale; depinde Însă dacă această voință este pusă sub semnul rațiunii sau sub semnul dorințelor. Folosirea greșită a vieții are la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o putere remarcabilă de concentrare. Respecta termenele, chiar și atunci când erau propriile ei termene, și revizuia obligatoriu tot ceea ce comprima și cizela. Dar, odată ce termina de scris, se întorcea la lungile ei călătorii, la prieteni, lăsându-se pradă sentimentului și hedonismului. Aceasta era imaginea pe care și-a făurit-o despre sine și a muncit din greu să o transforme în realitate. Până la sfârșitul vieții, Marguerite a purtat o corespondență prolifică, ce trebuie să figureze în orice evaluare a personalității ei10
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
l-a încurajat să guste din parfumul senzualității arabe și să nu-și refuze homosexualitatea. Din acest moment, scrierile lui Gide au devenit mai expansive pe măsură ce a pre prezentat cauza rebelului în opere ca Imoralistul (1902) și Simfonia pastorală (1919). Hedonismul vorbește deschis în Dacă moare (1926). Corydon (1924), un eseu, a fost cea mai îndrăzneață apologie a homosexualității de la De Profundis de Oscar Wilde încoace, susținând că aceasta era atât naturală, cât și socială, așadar plasând experiența personală în serviciul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
acest lucru pentru mult timp. Încă din perioada anilor formativi își fixase o rutină în activitatea de creație, alternând perioadele de schițare a variantelor de lucru și de revizuire a lor cu săptămâni de abandon lipsit de griji și de hedonism pe o insuliță din Egeea sau pe un vârf de stâncă alpină. Acum cu Grace, la doar câteva străzi de Universitatea Columbia, într-un apartament mic și sordid din care nu puteai să vezi nici măcar enormul râu Hudson din apropiere
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a bazat pe principiile echilibrului și replierii. Fiecare din aceste răspunsuri stoice la vid au fost diferite; și fiecare a integrat eclectic noțiunile de realizare și fericire, pe care (în cuvintele exponentului lui modern Yourcenar) Hadrian le-ar descrie, în contrast cu hedonismul epicureic, ca acel pat îngust dar curat pe care câteodată mi-am odihnit gândurile 53. Având în vedere interesul lui Yourcenar pentru acea perioadă "dintre zei", succesorul lui Hadrian Marcus Aurelius părea să fi fost un subiect mai atrăgător. Mai
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cultură a semnului și comunicării, periplul nostru semiotic participă la ameliorarea competenței semiotice prin intermediul unui nou raport identitate/alteritate: plăcerea narării, a gestului elocvent, a obiectului semnificativ. "Scopul dorinței nu este plăcerea, ci relația", afirma Fairbirn, citîndu-l pe Freud. Tara hedonismului nu este imoralitatea, ci falsitatea lui. Cărămizile din care este clădită existența umană sînt raporturile cu celălalt" (T. Todorov, 1996:178). În acest sens, parcursul lui Todorov însuși plecat în anii '60 de la poetică și semiotică literară pentru a ajunge
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ indicînd o continuitate și o depășire a ceea ce l-a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]