738 matches
-
doi termeni. În hățișul noului ev cultural, în plin haosmos, într-o lume opacă, cucerită de spiritul schizoid, Theodor Codreanu invocă salvator antropologia creștină. Teoria postistoriei i se pare "un gând luciferic" (p. 61); civilizația minorităților, stilul de viață gay, hedonismul consumist, cultura feelings (Finkielkraut), în fine, Utopia Jeunesse (modelul "poporului jeune") ne aruncă într-o lume care și-a pierdut transparența. Conspectându-l pe părintele Stăniloae, el vrea o lume ca "mediu transparent" (lumen) și deplânge decreștinarea Europei. Își leagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și în violență malefică. Cu "telecomanda televizorului în mână" omul se simte "liber", fără să-și dea seama că se afla "într-un ocean de cultură fără capodopere" (idem, p. 40). Postmodernismul propune kitsch-ul, cultura coca-cola, într-un cuvânt hedonismul global. Spre a nu cădea în elitism, mass-media au decretat lumea show-business-ului, a publicității, a filmului american contra celui european, renunțând la problematizare și finețuri artistice. Alain Finkielkraut consideră că postmodernismul a deschis porțile unui "Disneyland" al culturii. Omul postmodern
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
figura istorică a acestuia într-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică; prin acest nou pro-memoria în formă epistolară (cu inevitabilă fragmentare însă, impusă de opțiunea narativă), el reușește mult mai mult. Îl denaturează pe poetul sexului, îi schimbă conotațiile cântărețului hedonismului terapeutic și al lejerității, neagreat de Augustus, dă peste cap figura playboy-ului retoric inspirat nu atât din Virgiliu, cât din maximele lui Porcius Latro (Non vides ut immota fax torpeat, ut exagitata reddat ignes, „căprița dacă stă pe loc se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
așteptările și normele sociale. Valori reprezentative: politețe, ascultare, disciplină de sine, ascultare a părinților și a bătrînilor. 6. Realizare succes personal obținut prin demonstrarea competenței raportată la standardele sociale. Valori reprezentative: succes, abilități, ambiție, influență, inteligență, respect de sine. 7. Hedonism plăcerea și gratificarea eului. Valori reprezentative: plăcere, bucurie a vieții. 8. Stimulare entuziasm, noutate și provocare în viață Valori reprezentative: îndrăzneală, varietate a vieții, o viață interesantă. 9. Tradiție respect, dedicare și acceptare a obiceiurilor și a ideilor potrivit cărora
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un capăt e ilustrată de valori care evidențiază consecințele diverselor acțiuni asupra sinelui, cum ar fi hedonismul, iar la celălalt capăt de valori cu impact social, ca de exemplu siguranța sau ordinea socială. S. Schwartz (2001, p. 280), în acord cu T. Parsons, susține că funcția socială a valorilor este aceea de a motiva și controla comportamentul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu cele trei principii fundamentale de funcționare a societății susținute de S. Schwartz. Prin urmare, atribuirea unei importanțe moderate acestor valori poate aduce echilibru între motivația indivizilor de a lucra pentru grup și motivația de urmări interese de evidențiere personală. Hedonismul și valorile de stimulare ocupă locurile șapte și opt în ierarhia universală a valorilor, deoarece, considera S. Schwartz, nu sînt atît de relevante pentru două dintre cerințele de funcționare eficientă a individului în societate: nevoia de cooperare și susținere în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a treia cerință nevoia individului, ca organism biologic, de gratificare și dezvoltare (arousal). Societățile trebuie să fie organizate astfel încît să permită într-o anumită măsură gratificarea indivizilor și împlinirea dorințelor centrate pe satisfacerea sinelui. Spre deosebire de valorile care desemnează puterea, hedonismul și stimularea nu amenință neapărat relațiile pozitive dintre membrii grupului, prin urmare ocupă un loc superior în ierarhia universală în comparație cu puterea. S. Schwartz a susținut că valorilor tradiționaliste li se atribuie o importanță relativ scăzută în majoritatea țărilor (locul nouă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prezintă o importanță extremă în ierarhia universală a valorilor (nu întîmplător, puterea ocupă ultimul loc). Tipurile de valori care au un substrat motivațional intrinsec sînt: bunăvoința, autodirecționarea, universalismul, stimularea, iar tipurile de valori cu substrat motivațional extrinsec sînt: puterea, realizarea, hedonismul și conformismul. Chiar dacă paradigma lui Schwartz despre valorile umane a identificat zece tipuri de valori, deseori modelele de calcul lucrează cu indicatori agregați, care combină categoriile valorice individuale. Reprezentarea spațială a mediilor într-un spațiu bidimensional reunită în cele zece
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de psihologul israelian. Bazîndu-ne pe scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și anume: 1. Valorile dependenței versus valorile interdependenței: deschidere spre schimbare conservare. Un scor pozitiv reflectă valori ridicate ale orientării sinelui, stimulării și hedonismului și valori scăzute de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și colectivism. Merită subliniat faptul că eșantioanele naționale din alte 21 de culturi au arătat pentru aceste două dimensiuni-sinteză scoruri înspre polul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
românesc la nivelul anului 2010, înregistrat în cadrul acestui proiect intercultural de amploare, sînt: V independenței = +0,73; V orientării asupra altora = +0,42 (Gavreliuc, 2010). Redăm în figura 3 poziționarea simbolică a diverselor culturi naționale în funcție de aceste două dimensiuni polare. Hedonismul este singurul tip de valoare care se află la limita dintre două categorii mai generale: deschiderea spre nou, schimbare și promovarea de sine. Teoria lui Schwartz a fost validată pe o arie variată de culturi (Schwartz, 1992, apud Leung et
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului, cu scoruri modeste (Voicu, 2010, p. 20). Se sugerează o dată în plus internalizarea unei strategii de viață care reunește lipsurile, dezangajarea, nevoia de ordine și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Autorul american a subliniat că valorile personale sînt concentrate asupra self-ului unei persoane, în timp ce valorile sociale sînt centrate pe societate. S. Schwartz (1992) ia ca reper tipologia lui Rokeach și transformă valorile personale și sociale în valori individuale (realizare, hedonism, putere, autodirecționare și stimulare), respectiv valori colective (conformitate, tradiționalism, bunăvoință). Teoria lui Schwartz sugerează un conflict sau o incompatibilitate între aceste valori individuale versus valori culturale. Asemenea lui G. Hofstede, în cadrul modelului său structural din 1980, psihosociologul israelian descrie individualismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Corespondenții la nivel individual ai individualismului și colectivismului sînt, așa cum s-a precizat anterior, idiocentrismul și alocentrismul (Triandis, Suh, 2002, p. 140). Idiocentrismul și alocentrismul sînt atribute ale personalității, adesea ortogonale unul altuia. Idiocentrismul subliniază încrederea în sine, competitivitatea, unicitatea, hedonismul și distanța emoțională față de in grup. Alocentrismul se definește prin interdependență, sociabilitate, integritate familială, considerarea nevoilor și dorințelor membrilor grupului de apartenență, sentimentul de apropiere în relațiile cu ceilalți membri ai grupului. Este posibil ca un individ să aibă un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individual (Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că pentru subiecții majorității culturilor naționale, valorile bunăvoință, autodirecționare și universalism erau apreciate ca fiind cele mai importante, iar valorile de putere, tradiție și stimulare, cele mai puțin importante. între aceste limite s-au situat valorile securitate, conformism, realizare și hedonism. Ierarhia valorilor, la 83% dintre eșantioane, corelează semnificativ, în proporție de cel puțin 80%, cu această ierarhie transculturală. Toate cele 63 de națiuni, cu excepția a șase țări din Africa, au avut un coeficient de corelație Pearson cuprins între 0,98
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument de lucru sînt redate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de vită? Un bine preparat terci de fulgi de ovăz, cu zahăr brun, nerafinat, și smântână e un fel de mâncare demn de un rege. Dar chiar și în asemenea ocazii, unele persoane, al căror gust fusese tragic corupt, luau hedonismul meu inteligent drept o afectare excentrică, sau o simplă păcăleală. (Un jurnalist a numit-o odată: masă gen „Vântul printre sălcii“.) Iar alții se simțeau de-a dreptul ofensați. Oricum, acest lucru m-a determinat să-mi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
oroare de „carnivorii biftecurilor de casă“. Dar există unele alimente (ca, de pildă, pastă de anșoa, ficat, cârnăciori, pește) care dețin o poziție strategică în regimul meu, și de care nu m-aș dispensa decât cu părere de rău; aici, hedonismul triumfă asupra unui capricios și rușinat simț moral. Poate că ar fi trebuit să renunț cu totul la carne, dar acum, după ce discuțiile s-au tărăgănat atâta, mă îndoiesc dacă o voi face vreodată. De astă dată, voi descrie casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rasă, fixat într-o galerie ilustră ca ultim vlăstar al familiilor boierești domnitoare, iar un loc comun al sensibilității decadente, revendică pentru sine demnitatea "boierească" de a nu avea nicio ocupație, de a trăi exclusiv din pariuri și din curse. Hedonismul asumat ca unică ocupație, acest dolce farniente valah, constituie expresia definitorie a burgheziei, reprezentată la vârf de un arivist-cabotin capabil să joace rolul boierului de viță veche. Numai că "aristocratul" este "demascat" de propria soție geloasă ca fiind un chevalier
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ei și-au dorit o viață liniștită, mulțumită, o existență închisă în sine. Vom mai adaugă la cele menționate că și modul de viață francez, l'art de vivre français, "la poétique d'être Français" [Dupront, p.1450], predispune la hedonism 18. Parizianul este mereu în căutarea plăcerii, noilor excitații, divertismentelor. Această dragoste de viață, fugă de plictiseală și trăire intensă a prezentului îi conferă francezului reputația de om neserios și superficial. Revoluțiile secolului al XIX-lea buleversează lumea sub un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă asediului amanților, nu poate rezista cumpărăturilor 269 și își ruinează soțul. Hedonismul consumului este o ocupație extrem de atractivă pentru femeia modernă 270. Zola descrie diferite temperamente de cumpărătoare 271. Este interesant că femeile aduse la starea de percepere a consumului că lux necesar devin și hoate de marfă, există "voleuses de profession
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să spunem un lucru esențial facem apel la "conștiința noastră mai bună", la vechii greci. Xenofon amintește o discuție a lui Socrate cu Aristip despre tipul de educație necesar unui cetățean și unui viitor conducător al cetății, discuție în cadrul căreia hedonismul nonimplicării practicat de Aristip este combătut de asumarea responsabilă a spațiului public susținută de Socrate. Trăim demnitatea ființei noastre doar în calitate de cetățeni, adică de persoane capabile să se guverneze mai întâi pe ele însele și, după aceea, pe ceilalți; după cum
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Diagnosticul lui Zygmunt Bauman (de altfel corect) pare să descurajeze posibilitatea ca datoria elevului de a învăța să fie fundamenta pe civism, deoarece adulții au abandonat spațiul public (sau sunt pe cale să o facă), preocupați fiind mai mult de un hedonism frivol, superficial, lipsit de orizont. În mod evident, rămâne întrebarea dacă nu cumva elevii ar trebui să aleagă alt drum (acela al implicării), însă fără a se putea fundamenta datoria de a învăța algoritmul împărțirii pe responsabilitatea ulterioară de a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
i-am spus că aș vrea să îmi adun articole din anii ’90-2000 și să încerc să realizez o panoramă istorico-literară în stilul meu gazetăresc. Deci să îmbin critica de întâmpinare cu sinteza, să mă las în voia foiletonismului și hedonismului de lectură. Pe de altă parte, am primit și un compliment superb de la Sorin Antohi, care mi-a spus prin ’96-’97: „Bătrâne, tu ești criticul tranziției, ai un talent de burete care absoarbe din real tot ceea ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]