893 matches
-
era un sat atestat documentar la 20 august 1766 într-un hrisov de Ghica Vodă. Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
plicuri poștale etc. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
orașe, Cölln și Berlin au fost întemeiate în vremea conducerilor lui Otto și Ioan, nepoți ai lui Albert Ursul, (cele două orașe vor fi ulterior unite într-unul singur, Berlin). Emblema Casei Ascaniene, vulturul roșu și ursul, va deveni stema heraldică a Berlinului. În 1320, linia Ascaniană de Brandenburg s-a stins. După ce împăratul i-a depus pe conducătorii din familia Welfilor din poziția de duci de Saxonia în 1180, Ascanienii au revenit la poziția de duci de Saxonia, al cărei
Casa de Ascania () [Corola-website/Science/327949_a_329278]
-
Patronii spirituali ai Dragonului sunt Sfântul Gheorghe, Sfântul Arhanghel Mihail și Sfânta Margareta. Dragonul Ordinului este reprezentat cu bucla cozii încolăcindu-se în jurul gâtului, simbolul puterii de sacrificare a propriei vieți. Deși rămâne curios motivul alegerii imaginii Dragonului care în heraldica creștină tradițională este asociat puterii malefice învinse de Sfântul Gheorghe, Heraldica Ordinului Dragonului reprezintă simbolic sufletul unui cavaler dându-și viața pentru a salva un alt suflet, în imaginea forței impresionante pe care o oferă în jertfa de sine. Pe
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
Sfânta Margareta. Dragonul Ordinului este reprezentat cu bucla cozii încolăcindu-se în jurul gâtului, simbolul puterii de sacrificare a propriei vieți. Deși rămâne curios motivul alegerii imaginii Dragonului care în heraldica creștină tradițională este asociat puterii malefice învinse de Sfântul Gheorghe, Heraldica Ordinului Dragonului reprezintă simbolic sufletul unui cavaler dându-și viața pentru a salva un alt suflet, în imaginea forței impresionante pe care o oferă în jertfa de sine. Pe medalia de luptă, Dragonul este de culoare verde; bucla cozii încolăcită
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
manifestare a geniului rasei noastre și ultimul cavaler al Basarabiei”". Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
cavaler al Basarabiei”". Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj heraldic eliberarea provinciei moldovenești [...] de sub dominația împăraților Romanov și, totodată, să știe (și știa) cum a fost stema veche a Principatului Moldovei.”" . În 1922 este constituită Comisia Consultativă Heraldică, sub președinția lui Dimitrie Onciul. Paul Gore se va găsi printre primii membri ai acesteia, calitate în care sugerează modele multiple pentru stema României Mari. Armele adoptate au pornit de la o idee a sa. Însă tot în 1922 Gore este
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
-le astfel viața și dăruindu-le biruința. În 1999 a fost readoptată stema interbelică, cuprinzând un cap de cazac, descris drept cap de tătar, înfipt într-o lance de argint. Această stemă nu a fost acceptată de Comisia Națională de Heraldică. Populația orașului Soroca în 1989 era de 42297 locuitori, în 2004 au fost înregistrate 28417 persoane, astfel populația s-a redus cu 27% în 15 ani. Populația economic activă constituie 25,5 mii oameni, adică 65 la sută față de populația
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
concurs inițiat de primarul Gheorghe Funar (PRM). Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, deasupra cărora este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. Întrebată cu privire la motivul pentru care noua administrație locală, condusă de Emil Boc, nu a înlăturat stema introdusă de Gheorghe Funar, purtătoarea de cuvânt
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
Funar, purtătoarea de cuvânt a domnului Boc a arătat în ianuarie 2007 că un asemenea demers „ar lua și timp, și bani”. Purtătoarea de cuvânt a primarului Sorin Apostu (PDL) a declarat că în toamna anului 2010 Comisia Zonală de Heraldică va fi în măsură să rezolve chestiunea stemei ilegale a orașului. Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
vara anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la acest subiect. Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă. În cazul stemei orașului Praga, diferența heraldică este dată de brațul armat care veghează în poarta cetății, iar în cazul Cracoviei, de acvila polonă, care, de asemenea veghează în poartă. Alt element distinctiv este culoarea scutului (roșu la Praga, albastru în cazul Clujului), respectiv culoarea zidurilor cetății
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
inferioară, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bosanci se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bosanci se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
un brad verde. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Boroaia asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boroaia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Boroaia, Suceava () [Corola-website/Science/301931_a_303260]
-
o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Boroaia asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boroaia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Boroaia, Suceava () [Corola-website/Science/301931_a_303260]
-
arbore dezrădăcinat - de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși a fost declarată oraș, coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Pe raza orașului Dolhasca funcționează o unitate de învățământ mediu care poartă numele Grupul Școlar
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși a fost declarată oraș, coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Pe raza orașului Dolhasca funcționează o unitate de învățământ mediu care poartă numele Grupul Școlar „Doamna Oltea” (mama domnitorului Ștefan cel Mare
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
turnul pe latura vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate. Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar adecvat chipul Sfanțului Nicolae în basorelief, iar în registrul de jos o piesă heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LEȘIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBEȘ ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19(A) JUNII." Presa scrisă: La Lugoj apar două
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Grupului Civis de pe lângă Alianța Civică (2000-2002) și președinte al Societății de Studii Istorice "Erasmus" (afiliată la International Students of History Association; 2003-2005). Este membru în Jockey Club Român, în Colegiul Director INFO"RR", membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (afiliat la Confederația Internațională de Genealogie și Heraldică), Consilier parohial al Bisericii Oțetari din București. A publicat volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
de Studii Istorice "Erasmus" (afiliată la International Students of History Association; 2003-2005). Este membru în Jockey Club Român, în Colegiul Director INFO"RR", membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (afiliat la Confederația Internațională de Genealogie și Heraldică), Consilier parohial al Bisericii Oțetari din București. A publicat volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura Mașina de scris, 2006), a participat la redactarea "Raportului Anual
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
că Și la Slobozia a luat ființă - prin desemnarea membrilor de către 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la 9 august 1864. În acest prim Consiliu au fost desemnați: La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativă Heraldică, de pe lângă Ministerul de Interne, compusă din istorici, heraldiști, sigilografi, muzeografi, genealogiști etc. Această comisie va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]