1,029 matches
-
Cojocaru și Tăcău locuia săteanul Anghel Buzdrugă, un minunat crescător de vite. În 1917, În plin război, el poseda 20 de iepe și un minunat armăsar, bine dresat, care În schimbul unei mici cantități de ovăz, Îi aducea În fiecare seară herghelia la curte. A. Buzdrugă a fost primul meu dascăl În ale zootehniei. Ajuns În baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore, nici o tufă, doar zeci de kilometri de sârmă 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 77 ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte mici, mișcătoare, ne atrag atenția. Sunt herghelii de cai. O fântână acționată de vânt se profilează firav la orizont. Singura vietate ce se apropie de noi e un fazan pe care Îl lovim cu radiatorul. Se prăvălește, Își revine și Își reia zborul. După două ore de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe un cal. Și ca să imortalizăm momentul, se urcă pe cal și-i fotografiem. La plecare Învățătorul ne roagă să-l luăm până la mica localitate Phillip. Dar, mai Întâi asistăm la plecarea copiilor, Încălecarea și pornirea În urale a micii herghelii. Orașul Phillip are 800 de locuitori, dar nu e nici oraș nici sat. E o mică comunitate, cu câteva magazine, școală, biserică, servicii administrative. Viața fermierilor de aici e destul de grea, În raport cu aceea a colegilor lor din alte regiuni. Dar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Mare plăcere aveam să stau afară lângă vizitiu, dându-i lecții - căci eram student - de agrotehnică și zootehnie. Primele băi la mare le-am făcut 1914, acolo unde ulterior a Început construcția sanatoriilor și a vilelor de la Eforie, Neptun și herghelia de la Mangalia Nord. Tulcea nu era legată cu cale ferată de Constanța. Între 1910-1915 se circula tot cu diligența. Iată deci că și noi am parcurs Începuturi ca În California. Dar la noi nu era aur. Dar și californienii s-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
stropită de rouă dimineții, policromia florilor înmiresmate din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru foi, întreaga floră terestră își dăduse întâlnire la acest summit cu finalitate gastronomică. Nările zburdau și galopau furtunos asemenea "mustangului trăpaș" din herghelia sălbatică a lui Rudyard Kipling -, spintecând preriile nesfârșite, sub cupola sinilie a infinitului ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere comanda fiind emisă, s-a trecut la executarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor]” <endnote id="(80, p. 139)"/>. În 1808, un curier diplomatic rus, călător prin Țările Române, scria următoarele : „În păduri [din Moldova] se găsesc herghelii Întregi de cai În stare sălbatică și care sunt prinși, ca și În Țara Românească, și vânduți În mare număr evreilor” <endnote id="(886, p. 404)"/>. „La țară, evreul cu perciuni și caftan se vede adesea călărind, chear fără șea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mogîldețe albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte ale căror uși înflăcărate se zăresc ca niște sclipiri de ouă încondeiate. Ei, da! N-are decît să-și bată joc de mine, apa aceea iluzorie! Iurtele înseamnă oameni, cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc compact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
oaspeți, să folosim primii cele două linguri pe care le deține familia. După noi, castronul cu brînză și lingurile trec la Ganjur și la Sandan, apoi la gazde. Sătui pînă la refuz, suntem invitați afară, în fața iurtelor, pentru a admira herghelia. Fiica cea mare a familiei are vreo 7 ani, vîrstă la care, în mod normal, se poate cîștiga "nadom"-ul5 la Ulan-Bator. "Caii iuți" sunt aleși cam trei-patru dintr-o sută și pe un astfel de cal se aruncă mica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
capăt. Înfășurată în vîlvătaia neagră a propriilor plete, copila țîșnește spre zare cu strigăte ascuțite, rotind amenințător urag-ul: Ih! Iih! Iiiih! Ihiiih! își cheamă caii din cele patru zări, se alătură lor, apoi ajunge să-i mîne din spate. Și herghelia se îndreaptă spre noi, puhoi, năvălind apocaliptic, ca-n vremea străbunului Gingis-Han, în valuri sure, negre, roaibe sau bălane, tropăind din copitele niciodată potcovite, nechezînd, cabrîndu-se, fremătînd... Și micuța urmașă a lui Ogodai-Han se oprește din galopul ei nebun, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lîngă șirul de oameni ce așteaptă în stația de taxiuri. Cu umbrela deschisă, o siluetă binecunoscută ocrotește cosița de-ntuneric a fetei. Și prin mireasma învăluitoare a florilor de iasomie se strecoară spre noi adieri depărtate de stepă, legendă și herghelie. UN DRUM ÎN DEȘERT Un drum în deșert este singurul lucru pentru care merită să trăiești. Mergi călare, mergi pe jos, mergi oricum, legănat prin nisip, nisipul e mereu același, mereu la fel... Miron Radu PARASCHIVESCU Jeep-ul frînează brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în muncile istovitoare la zidiri de uzine uriașe și la săparea de canaluri... Drumuri pavate cu oasele morților, schingiuiri și temnițe, iată peisajele noii Rusii, în care acest tânăr zvăpăiat a căutat fericirea... Până și caii de rasă, coborâtori din hergheliile din vremea țaristă, sunt împușcați de credincioșii slujitori ai lui Stalin... Căminuri de copii? Plată dreaptă a muncitorilor? Beneficiile colhozurilor? Toate sunt minciuni ticluite frumos pentru urechile celor din străinătate, Căminele de copii sunt grajduri goale în care mai stă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lunga desfășurare a războaielor de atunci, dar în așezările vremii apar totuși țărani, meseriași, hamali, copii, femei, călugări. Nu lipsesc pozele teatrale ale unor conducători (Ioniță Caloian)266 sau reconstituirile în stilul dioramelor de muzeu: o vânătoare de mamuți, o herghelie de cai în pusta maghiară 267. În ansamblu, ilustrațiile reușesc să redea un eroism necesar, datorat mai mult vremurilor decât prestației unor personaje anume: câțiva daci zâmbesc, un războinic roman ține în dinți capul dușmanului ucis, un călugăr fuge cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Gh.F.C.) La intrarea casei lăuzei se bate un canaf roșu. (Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la gîtul femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și Elena. Sculat la ora 7. Ora 8½ plecat cu Elisabeta, prin grădină, spre gară. Ora 9 plecat cu Cernat și Crețeanu. Ora 10 Titu, întâmpinare, delegație din Târgoviște. Ora 10¼ plecat pe noua linie ferată spre Nucet, acolo inspectat herghelia. Ora 12 sosirea în Târgoviște, mare întâmpinare călduroasă. Sub un umbrar prezentarea autorităților. Inspecție a Regimentului 20 Dorobanți col. Logadi și a Bateriei a doua a Regimentului 5. Ceva ploaie. Ora 2 plecat cu trăsura la mănăstirea Dealul. Pe drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o rețea poștală, adică atît o putere centrală puternică (singura capabilă să întrețină, să finanțeze și să supravegheze o infrastructură permanentă de expedieri, oameni, căi, drumuri), cît și animale care să poată fi călărite, adică nu de tracțiune, deci o herghelie, o cavalerie militară, o armată. Că vorbim de Imperiu roman, de monarhie sau de republică, cine nu poartă războaie, nu-și face legiuni sau husari, străzi pavate sau de pămînt, nu-și poate oferi un Pliniu, o doamnă de Sévigné
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Am pariat întotdeauna pe calul al cărui insucces era previzibil, pe dl. Krüger, pe Abdul-Aziz, pe Abdul Hamid 31, pe Wilhelm de Wied32 și, în final, am comis cea mai funestă eroare posibilă și am făcut marele "plonjon" pariind pe herghelia Berchtold 33. Conferința diplomaților La puțin timp după sosirea mea la Londra, spre sfârșitul anului 1912, Sir Edward Grey a angajat negocieri oficioase pentru a evita degenerarea războiului balcanic într-unul european; căci noi, din nefericire, la începutul ostilităților am
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor" din localitățile vecine, mai ales din Frătăuții Vechi și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câte o pereche de cai cel puțin , ba chiar erau unii care aveau și trei-patru cai. Toți flăcăii erau învățați să călărească, ba chiar și fetele erau învățate să meargă călare. Moldova era plină de cai iar boierii țineau chiar herghelii. Da’ stați că m-am luat cu vorba și nu v-am spus cum am cunoscut-o pe bunica voastră, cum am legat prietenie și nutream gânduri de căsătorie. Eu trăiam departe de târg, tocmai la Cuci și întâmplarea a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vede!) și-l acuza de a fi risipit în afaceri nenorocite averea considerabilă ce i-o adusese ca zestre. Prost gospodar și neiubind pământul, dar îndrăgind aurul și argintul, vindea pe datorie totul ca să adune bani (a vândut chiar o herghelie țăranilor care nu și au plătit decât în infimă parte datoria), iar banii îi împrumuta pe camătă și fără acte, doar pe jurământ, astfel că nici pe cale judecătorească nu-și putea revendica drepturile. Lovitura de grație i-a dat-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
scurt, uscat, cu ochii răi. Umbla calare prin toate părțile moșiei, cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muere care ca și dânsul umbla calare bărbătește. Vitele vecinilor care încălcau moșia cu ajutorul acestuia au fost oprite. Aducea hergheliile în bătae de biciu etc. "De unde mai nainte, când țineau Ovrei moșia, vecinii intrau și încălcau moșia, acuma intrăm noi pe moșiile lor... Aici nu poți trăi decât așa, banditește..." Vine un om jerpelit, netuns, bărbos, plin de pleavă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prea ager. Simion are năcaz din pricina geloziei Marușcăi care nu poate suferi nicio altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina Marușcăi, Simion vine la chilia lui din herghelie (pag. 128) Ce fel de casă boierească și-a durat Simion alături de herghelie Lazăr Pitărel. Jder cel mic devine al doilea comis Iosip dela Nimirceni II. Matca cea veche (jupâneasa Ilisafta) urmează a avea o limbă harnică foarte, cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina Marușcăi, Simion vine la chilia lui din herghelie (pag. 128) Ce fel de casă boierească și-a durat Simion alături de herghelie Lazăr Pitărel. Jder cel mic devine al doilea comis Iosip dela Nimirceni II. Matca cea veche (jupâneasa Ilisafta) urmează a avea o limbă harnică foarte, cu care neîncetat pune țara la cale. (Manole e bolnav de șale) Pe Manole comisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Ștefan-Vodă. Părintele Timoftei, al doilea dascăl al lui Săndrel Vodă. Cap. I. Acum comis mare e Simion și bătrânul e la hodină; se ocupă de prisăcărie; cum și-a ales locul de prisacă în pădure; când vine să vadă herghelia cârnește; îi pare rău că nu e el mai mare acolo; se bucură numai când e chemat expert și vraciu și atunci știe să împungă. În sfârșit jupâneasa Ilisafta s-a putut ajunge la grajduri și vedea pe Catalan, lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pragul veșniciei. Mă rog ca așa să ne ajute Dumnezeu!” A consemnat Romică Sîrbu CAPITOLUL 23 Misiune chiar și în Republica Moldova... În martie 2000 am ajuns, prin harul Domnului, împreună cu soția mea, într-un sejur la Centrul de Sănătate de la Herghelia, unde ne-am simțit extraordinar de bine în cele două săptămâni pe care le-am petrecut. (Ne pare rău că timpul nu ne-a mai permis să ajungem iarăși decât după 11 ani). Aici ne-am împrietenit cu multe familii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
08.2008 am fost invitat de dânsul pentru a merge în Moldova, mai precis în localitatea Sărata, pentru a sprijini lucrarea de acolo. Era în construcție un centru de sănătate și o școală de asistenți medicali misionari, ca și la Herghelia. Am acceptat invitația și am mers împreună, iar acolo am rămas profund impresionat de hotărârea câtorva persoane care s-au implicat în demararea unui proiect așa de mare. Am vizitat toate proprietățile achiziționate, le-am dat sugestii și am făcut
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]