949 matches
-
al XIX-lea de Ferdinand Christian Baur. În secolul trecut, meritul redescoperirii gnozei îi revine lui Carl Gustav Jung și întâlnirilor promovate de el, începând cu anii '30, la Ascona, a căror documentație este furnizată de "Eranos Jahrbuch". Dar potențialul hermeneutic al paradigmei gnostice a ieșit la iveală și a fost discutat pe o scară mai largă mai ales în anii '50. Dezbaterea s-a aprins în jurul tezei susținute de Eric Voegelin și Hans Blumenberg, respectiv. Primul dintre ei a atacat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la procesul de construire permanentă a mitului 238. Din acest motiv, Cousineau subliniază paradoxul mitului, acesta fiind un eveniment care nu a existat niciodată, deși a fost dintotdeauna etern. Mitul creează semnificații, dar în același timp generează un constant efort hermeneutic. În timp ce mitul dă explicații despre origini și întâmplări, el rezolvă o problemă: întoarcerea inconștientă a omului spre un model exemplar. Astfel, mitul este un reper de gândire, un răspuns pe care colectivitățile l-au dat unor teme fundamentale. Mitul cosmogonic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se apropia de adevăr decît multe variante "serioase", oficiale și amplu mediatizate. În concluzie, fantopolitica ar putea fi cheia adevărată a enigmei terorismului românesc. 6. În materie de teroriști i-am depășit și pe americani Urmează apoi alte două variante hermeneutice ale fenomenului terorist din decembrie '89. Prima recunoaște în aceste corpuri de elită ale morții o realitate generică, oarecum diferită, și anume forțele fidele lui Ceaușescu. Teoria a fost mediatizată de Teodor Brateș, atunci cînd a făcut corecția la interpretarea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Autoarea a avut forța intelectuală, dublată de competență, să pună textele, în totalitatea lor, sub severă observație, din unghiuri diverse și să le delimiteze cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori semantică. Este un prim și obligatoriu demers hermeneutic. Punînd în mișcare instrumentalul analitic al lui Martin Heidegger din Sein und Zeit, autoarea dovedește perfectă aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Fifor au găsit o soluție cu care ne asociem, în sensul că au reconstituit povestea morții, în baza materialului faptic existent, asigurîndu-i o sintaxă riguroasă, atît în planul desfășurării ritualistice, cît și în forma unei direcții de gîndire cu afinități hermeneutice. Ce înseamnă „povestea” nu rezultă din aspectul strict narativ al secvențelor, cum ne-au obișnuit folcloriștii pînă acuma, ci din fluxul emoțional și de idei ce pune în joc semne și simboluri consacrate. O secvență de rit are funcție „explicativă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mare valoare ilustrativa. Putem împărtăți ideile sale de bază, dar exemplificările de acest gen ni se par improprii, având în vedere complexitatea premiselor pe care se așază discuția. Însă, așa cum am văzut, acesta nu este singurul caz de bune intenții hermeneutice compromise de o simplificare brutală. Sarcina de analiză culturală a specialiștilor în RP se vede, astfel, redusă la minimun: "Public relations overlaps with organizațional development work aș organizations try to modify their own cultures. One of the main tasks of
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
printre teoreticienii orientării fenomenologice. În cea de a treia orientare, cea istoriografică, numele cel mai de seamă este cel al lui Mircea Eliade, care a propus o abordare a sacrului atât din punct de vedere istoric și fenomenologic, cât și hermeneutic. 17 Julien Ries, op. cit., p. 5. 18 Ibidem, pp. 16-17. 19 Ibidem, pp. 14-15. 20 Ibidem, p. 47. 21 Ibidem, p. 45. 22 Gilles Ferreol, Prefață la Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995, p. 10
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
contrastive și pomișorii sintactici, poetica matematică păreau atât de tinerești și revoluționare față de ticăitele istorii de altădată. Ion Barbu nu mai avea altă față și altă viață în afara celei visate de Nastratin Hogea la Isarlîk, supusă și ea unei chirurgii hermeneutice complicate. Nu mai existau autori. După reveria lui Paul Valery, toată literatura lumii putea fi atribuită unui singur scriitor, oglindit în "figura spiritului creator". Ce ne pasă de melcul viu și moale, bălos și obscen, când avem perfecțiunea cochiliei? Am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1. Practici hermeneutice tradiționale / 237 Anexa 2. Analiza transversală a filmului / 254 Bibliografie / 259 Abstract / 269 Résumé / 275 Prefață Am citit cu plăcere și cu atenție cartea doamnei Cristina Gavriluță Socioantropologia fenomenelor divinatorii. Lucrarea conține trei elemente de bază: o viziune istorică a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui gest crezând că, dincolo de semne, cuvinte, expresii și fraze se ascunde o realitate mult mai profundă care poate fi decriptată. În cele din urmă, gestul celui ce practică arta divinatorie, indiferent de succesul sau insuccesul său, este un efort hermeneutic de a pătrunde dincolo de semn și de realitatea viziblă. 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului Moshe Idel, într-o admirabilă lucrare, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare 279, scrie despre alfabetul alb referindu-se la ceea ce trece dincolo de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
felul următor: PRACTICĂ → SEMN → SEMNIFICAȚIE → HERMENEUTICA NEGATIVULUI Atunci când se trece de pragul vizibilului (simpla citire a semnelor și a semnificațiilor lor), se ajunge la a se decripta negativul unui fapt, semn, gest, cuvânt pentru a se afla esența. Acest efort hermeneutic și interpretativ depășește analiza lingvistică și pătrunde în domeniul magico-religios. Avem în atenție aici, îndeosebi, practicile divinatorii care presupun o anumită inițiere și care sunt înțelese în primul rând sub aspect spiritual. În acest caz este firesc să ne întrebăm
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginar colectiv 342. El merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul și subtilitățile naturii umane. ANEXA NR. 1 PRACTICI HERMENEUTICE TRADIȚIONALE: DIVINAȚIA ÎN COSITOR (FILM ANTROPOLOGIC) TRANSCRIEREA FILMULUI ȘI ANALIZA SECVENȚIALĂ ANALIZA SECVENȚIALĂ Secvența TRANSCRIEREA SECVENȚEI INTERPRETARE Secvența nr. 1 00.00-00.48 Este prezentat cadrul general al acțiunii, respectiv localitatea unde are loc filmarea (satul Rediu,jud. Neamț). Aici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu probleme de identitate, o principala provocare pentru etică de cercetare online se referă la comunicarea gradului de conștientizare a acestor diferențe între identitățile lor digitale corporale și sursa, precum și posibilele prejudicii individuale și sociale. Dintr-un punct de vedere hermeneutic, o principala provocare etică cu care se confruntă cercetarea comunicării online este gradul de conștientizare a rolului jucat de pre-înțelegerea cunoștințelor 301 că, de exemplu, atunci când studiază postările înregistrate în forumuri, grupuri de știri, chat-room-uri, e-mail-uri etc. Una dintre principalele
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
interogații, imperativul pe care (socio)logica mai sus amintită dublată de un subiectiv îndemn abisal îl impune conturării unei teorii a răului întruchipat ca minciună: "Înapoi la origini, în scopul (re)considerării lor!". 1. LA ÎNCEPUT A FOST MINCIUNA... !?: RĂSPUNSURI HERMENEUTICE După știința noastră, o atare interogativă sentință pe care un scrupulos cunoscător al textului biblic ar avea tendința să o respingă, argumentînd că, de fapt, "la început a fost Cuvîntul... " nu o găsim nicăieri consemnată. Și totuși, într-un anume
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și minciuna) ne îmboldește, însă, să ne întrebăm acum: oare, în această fază a existenței divine, păcatul își are un loc anume din care să pulseze? Textul sacru al credinței creștine, Biblia, pe care ne vom întemeia cu precădere exercițiul hermeneutic, nu ne spune foarte multe lucruri despre aceasta. Și este firesc să fie așa, de vreme ce aflarea originii absolute a răului pentru care minciuna apare ca o expresie specifică [Osea, 12:1] face parte din "taina nelegiuirii" [2 Tesalonicieni, 2:7
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
logic atare manifestări. Căci, adevărurile omului nu se identifică decît parțial cu cele ale lui Dumnezeu. Iată de ce, pe cele neînțelese de minte, doar credința inimii poate să le asume. Aceasta este rațiunea pentru care vom considera că toate încercările hermeneutice mai sus formulate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune doar să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. * Unei ultime și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru ca aceasta să se bucure de contemplația stăpînitoare a lumii, nu o știm și nu o vom ști niciodată. O istorie care nu s-a desfășurat este pierdută pentru vecie. Aceasta este rațiunea pentru care putem considera că toate încercările hermeneutice mai sus menționate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune cel mult să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. 1.3
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
orice conduită umană păcătoasă. Să observăm, în acest sens, că succesiunea constatare › conștientizare › ascundere -› temere -› descoperire -› disculpare -› pedepsire -› stigmatizare -› execuție reprezintă "trama profundă" pe care orice scenariu judiciar modern se întemeiază. 1.3.5. Povara greșelii originare În finalul exercițiului hermeneutic pe care situația de "înșelăciune edenică" îl prilejuiește, este firesc să ne întrebăm: și totuși, CUI ÎI VA FI DE FOLOS actul "necugetat" al protopărinților? Va trebui să recunoaștem, într-o primă instanță, că o dată săvîrșită, minciuna originară se va
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de o parte, "nepătrunderea căilor sale", pe de altă parte. Să nu uităm nicicînd, prin urmare, că în esența sa Dumnezeu nu poate fi cu adevărat cunoscut, ci cel mult trăit. 2. LATENȚE PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă ignoranță" îl obturează: nimic nu începe chiar în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de minciuni i se pot asocia acțiuni specifice preluate dintr-unul sau altul din domeniile conceptual-filosofice mai sus menționate: ontologic, epistemologic, axiologic, praxiologic. O situație specială o întîlnim în cazul limbajului autoreferențial, capabil să denumească actul însuși al interpretării teoretice (hermeneutice sau/și semiotice), prin concepte (de)mistificatoare precum: a conota, a simboliza, a interpreta, a (re)semnifica, a (di)simula, a cod(ific)a etc. Totodată, un ansamblu de sintagme semantic motivate exprimă într-o manieră plastică ideea înșelăciunii aplicate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ani, cînd Socrate încerca să își învețe semenii: "Cunoașteți-vă pe voi înșivă și veți cunoaște universul". O atare intenție pune la lucru, în alți termeni decît J. A. Barnes o face, virtuțile analizei sociologice combinate cu cele ale metodei hermeneutice și semiotice. • Pe de altă parte, încercarea pe care o supunem atenției este amăgitoare, întrucît nu răspunde decît parțial imperativului obiectivității, principiului de a nu denatura limbajul-obiect avut în vedere; căci, cel puțin două motive împiedică o atare obiectivitate să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
limbajului pentru asumarea teoretică a "situației de comunicare mincinoasă" introduce implicit (prin natura "mistificatoare" a limbajului însuși) o doză de ocultare pe care cu nici un chip nu o putem evita; din acest punct de vedere, orice demers etnologic sau etnografic, hermeneutic sau semiotic este, în esență, o minciună, iar cel care își propune să o valorifice este un ficționar; căci, cum ne spune Scheibe, "o minciună care se numește singură minciună nu mai este acest lucru, ci devine ficțiune" [Barnes, 1994
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cărții lui J. A. Barnes sugerează, prin utilizarea orientativului: Spre o sociologie a minciunii", intenția și posibilitatea de a include perspectiva particulară a sociologiei (prea puțin urmărită de specialiști) în aceea mai generală oferită de utilizarea metodologiei semiotice (și implicit hermeneutice). Dezvoltarea obiectivelor mai sus menționate ar fi impus fiind totuși vorba de o lucrare cu caracter științific utilizarea unui adecvat stil "academic". În pofida unei atare constrîngeri formale, trebuie să mărturisim că preferința pentru un stil mai puțin rigid, pe alocuri
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în favoarea jocului gratuit și a inventivității artistice. Ambele forme iau ca pretext actualitatea sau, mai precis, o dimensiune obiectivă, evenimențială, care să poată constitui premiza actului polemic. Însă raportarea la real este diferită. Polemistul își asumă realitatea într-un discurs hermeneutic ce tinde spre echilibru, sobrietate, lipsa divagațiilor și atac sau apărare punctuale, în timp ce, pentru pamfletar, realitatea e spațiul care stimulează fantezia, disipându-se ulterior în imaginarul fertil al artistului. Demersul analitic al Marianei Ionescu, ce are ca obiect dimensiunea pamfletară a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ar trebui reconsiderată toată publicistica noastră polemică atât de generoasă pe parcursul a mai bine de un secol, dacă socotim începuturile lui Heliade-Rădulescu și încheiem cu interbelicii (publicistica lui Ion Vinea, de pildă, ar putea constitui obiectul unui demers analitic și hermeneutic profiabil), trecând prin Eminescu, Hașdeu, Maiorescu, C.A. Rosetti, pentru a nominaliza doar câțiva polemiști de vocație. În concluzie, operația de identificare a expresivității în discursul scriitorilor-gazetari ar echivala cu o aventură a deconspirării "figuralului"( Laurent Jenny) care, în discurs
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]