KorAP: Find »[drukola/base=hipertrofie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...56 >

1,377 matches

Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568

boli. DIAGNOSTIC PARACLINIC Electrocardiograma poate prezenta aspecte ce variază de la normal până la modificări tipice. Axa electrică a inimii este de cele mai multe ori deviată la stânga, iar unda P prezintă modificări specifice dilatației de atriu stâng. În majoritatea cazurilor apare hipervoltajul caracteristic hipertrofiei de VS în derivațiile precordiale care nu se corelează însă cu gradul real al hipertrofiei sau cu prezența obstrucției intraventriculare. La pacienții cu CMH formă apicală, este destul de patognomonică prezența undelor T gigante, negative în derivațiile precordiale. Unda Q are

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
electrică a inimii este de cele mai multe ori deviată la stânga, iar unda P prezintă modificări specifice dilatației de atriu stâng. În majoritatea cazurilor apare hipervoltajul caracteristic hipertrofiei de VS în derivațiile precordiale care nu se corelează însă cu gradul real al hipertrofiei sau cu prezența obstrucției intraventriculare. La pacienții cu CMH formă apicală, este destul de patognomonică prezența undelor T gigante, negative în derivațiile precordiale. Unda Q are de cele mai multe ori o amplitudine crescută, în special în derivațiile standard inferioare și în cele

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
interesant publicat de Dumont et al. încearcă să coreleze două metode diagnostice: electrocardiograma și RMN în dorința de a găsi o explicație modificărilor ce apar în CMH. Astfel, concluziile autorilor au fost următoarele: undele Q patologice apar la pacienții cu hipertrofie în special la nivelul zonei apicale a septului interventricular anterior în detrimentul celorlalte segmente ale VS; absența undelor Q normale în derivațiile D1, avL se datorează fibrozei miocardice care poate produce și tulburări de conducere, iar undele T negative apar ca

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
la nivelul zonei apicale a septului interventricular anterior în detrimentul celorlalte segmente ale VS; absența undelor Q normale în derivațiile D1, avL se datorează fibrozei miocardice care poate produce și tulburări de conducere, iar undele T negative apar ca urmare a hipertrofiei apicale și a discrepanței de dimensiuni cranio-caudale ale cordului [13]. În afara modificărilor de morfologie, pe electrocardiogramă putem surprinde tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
din secțiune transversală parasternală, la nivelul valvei mitrale. În funcție de dimensiunea acestuia se acordă un anumit punctaj (între 15-19 mm: 1 punct, 20-24 mm : 2 puncte; 25-29 mm: 3 puncte; >30 mm: 4 puncte) la care se adaugă 2 puncte dacă hipertrofia se extinde la nivelul a 2/3 din SIV; 2 puncte dacă ajunge până la apex și încă 2 puncte dacă este cuprins și peretele antero-lateral. Punctajul maxim de 10 demonstrează implicarea globală a VS în contextul bolii [4]. Maron et

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
2 puncte dacă este cuprins și peretele antero-lateral. Punctajul maxim de 10 demonstrează implicarea globală a VS în contextul bolii [4]. Maron et al. au realizat în 1981 o clasificare ecocardiografică a CMH în funcție de zonele hipertrofiate. Astfel, există tipul I (hipertrofia izolată a septului anterior - 10% din cazuri); tipul II (hipertrofie panseptală - 20 % din cazuri); tipul III (hipertrofia SIV și a peretelui antero-lateral - 52% din cazuri) și tipul IV (alte regiuni decât zona bazală a SIV anterior - 18% din cazuri). Tot

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
de 10 demonstrează implicarea globală a VS în contextul bolii [4]. Maron et al. au realizat în 1981 o clasificare ecocardiografică a CMH în funcție de zonele hipertrofiate. Astfel, există tipul I (hipertrofia izolată a septului anterior - 10% din cazuri); tipul II (hipertrofie panseptală - 20 % din cazuri); tipul III (hipertrofia SIV și a peretelui antero-lateral - 52% din cazuri) și tipul IV (alte regiuni decât zona bazală a SIV anterior - 18% din cazuri). Tot ecocardiografic se apreciază obstrucția tractului de ejecție al VS - prin

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
în contextul bolii [4]. Maron et al. au realizat în 1981 o clasificare ecocardiografică a CMH în funcție de zonele hipertrofiate. Astfel, există tipul I (hipertrofia izolată a septului anterior - 10% din cazuri); tipul II (hipertrofie panseptală - 20 % din cazuri); tipul III (hipertrofia SIV și a peretelui antero-lateral - 52% din cazuri) și tipul IV (alte regiuni decât zona bazală a SIV anterior - 18% din cazuri). Tot ecocardiografic se apreciază obstrucția tractului de ejecție al VS - prin măsurarea directă a acestuia în secțiune parasternală

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
velocității undei A concomitent cu scăderea velocității undei E. Metoda ecocardiografică de explorare prin Doppler tisular, aduce informații valoroase în faze incipiente ale bolii. Astfel, velocitățile diastolice măsurate la nivelul inelului mitral-septal și lateral, arată valori scăzute la pacienți fără hipertrofie de VS dar cu genotip pozitiv pentru CMH [4]. Raportul E/E´ (unde E este unda de umplere transmitrală rapidă, iar E´unda diastolică măsurată la nivelul inelului mitral septal) care în funcție de valoarea lui se corelează cu presiunea telesistolică a

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
se corelează cu presiunea telesistolică a VS, este folosit ca parametru de bază în urmărirea postoperatorie a pacienților cu CMH. De asemenea, folosirea velocităților longitudinale sistolice și a strain-ului a devenit o metodă de rutină în diferențierea pacienților cu hipertrofie ventriculară.În cazul pacienților cu CMH, acestea au valori mult mai scăzute decât în cazul celor cu hipertensiune arterială. Weidemann et al. a demonstrat că în cazul CMH la examinarea „strain rate” apare un model tipic format din două vârfuri

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
CMH la examinarea „strain rate” apare un model tipic format din două vârfuri: unul în protosistolă și celălalt în timpul relaxării izovolumetrice [14]. Scintigrafia miocardică cu Thaliu 201 și SPECT (tomografia cu emisie de pozitroni) sunt metode complementare de vizualizare a hipertrofiei pereților, precum și a zonelor cu deficit de captare care sugerează fibroza miocardică ce caracterizează evoluția pacienților cu CMH. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) reprezintă o investigație de mare finețe ce poate ilustra atât morfologia și textura miocardului alături de quantificarea volumelor ventriculare

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
sunt manevrele de creștere sau scădere a intensității suflului. În CMH, suflul sistolic crește la manevra Valsalva sau dacă pacientul se ridică în picioare - prin contrast cu cel din SA care suferă modificări contrare. O altă situație în care apare hipertrofie importantă a VS este cordul atleților. Subiect extrem de dezbătut în ultimii ani ca urmare a frecvenței crescute a morților subite la sportivii de performanță, diagnosticarea CMH la aceștia a dus la interzicerea practicării în continuare a sportului respectiv. De aceea

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
pe dimensiunile pereților VS (ce nu ating valorile de 13-14 mm din CMH), ale cavității VS care nu este scăzută în dimensiuni, precum și pe absența disfuncției diastolice. În cazul unui sportiv, întreruperea antrenamentelor timp de 4-6 săptămâni duce la regresia hipertrofiei [3]. În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia septală a vârstnicilor. Aceasta din urmă se caracterizează

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
ating valorile de 13-14 mm din CMH), ale cavității VS care nu este scăzută în dimensiuni, precum și pe absența disfuncției diastolice. În cazul unui sportiv, întreruperea antrenamentelor timp de 4-6 săptămâni duce la regresia hipertrofiei [3]. În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia septală a vârstnicilor. Aceasta din urmă se caracterizează prin hipertrofia zonei bazale a SIV

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
este scăzută în dimensiuni, precum și pe absența disfuncției diastolice. În cazul unui sportiv, întreruperea antrenamentelor timp de 4-6 săptămâni duce la regresia hipertrofiei [3]. În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia septală a vârstnicilor. Aceasta din urmă se caracterizează prin hipertrofia zonei bazale a SIV ( pe o lungime de maximum 3 cm) ceea ce conferă SIV un aspect

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
antrenamentelor timp de 4-6 săptămâni duce la regresia hipertrofiei [3]. În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia septală a vârstnicilor. Aceasta din urmă se caracterizează prin hipertrofia zonei bazale a SIV ( pe o lungime de maximum 3 cm) ceea ce conferă SIV un aspect sigmoid, fără a avea însă o expresie patologică. Cardiomiopatiile restrictive, având o expresie morfologică

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia septală a vârstnicilor. Aceasta din urmă se caracterizează prin hipertrofia zonei bazale a SIV ( pe o lungime de maximum 3 cm) ceea ce conferă SIV un aspect sigmoid, fără a avea însă o expresie patologică. Cardiomiopatiile restrictive, având o expresie morfologică relativ asemănătoare cu CMH, fac parte din bolile care trebuie

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
lungime de maximum 3 cm) ceea ce conferă SIV un aspect sigmoid, fără a avea însă o expresie patologică. Cardiomiopatiile restrictive, având o expresie morfologică relativ asemănătoare cu CMH, fac parte din bolile care trebuie excluse în cazul unui pacient cu hipertrofie de pereți VS, dintre ele, cel mai frecvent întâlnite fiind amiloidoza și sarcoidoza. Dintre sindroamele de cardiomiopatie hipertrofică cu care se realizează diagnosticul diferențial, fac parte sindromul Noonan, sindromul LEOPARD și ataxia Friedreich’s, iar dintre bolile metabolice cel mai

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785

sunt, dimpotrivă, mărimi peste măsură ale neamului omenesc. S-ar putea obiecta totuși că și monstruozitatea e un fenomen anormal, precum într-adevăr este. Dar monstruozitatea nu e totuna nici cu geniul, nici cu sfințenia, ci opusul lor. Monstruozitatea e hipertrofia unor defecte de natură fizică sau de natură sufletească. Monstruos în sensul fizic e bunăoară un macrocefal; monstruos în sens moral e un criminal, care îngrozește printr-o serie de fapte ucigașe. Cu toată aparența unei mărimi neobișnuite, monstruozitatea e

Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic (2012) [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

a palatului moale (pediculul lui Passavant nu se poate vedea decât în despicăturile velare). Existența acestui pedicul este negată de unii autori. Astfel, Calman (40; p.229) pune la îndoială existența lui la indivizii normali - existența lui ar arăta o hipertrofie a mușchiului faringian mai ales la unii subiecți cu despicătură velopalatină și poate fi pusă în evidență mai degrabă în deglutiție decât în vorbire. Totuși However, Andran și Kemp, citați de Morley, au demonstrat prin studii radiografice că „ în cazurile

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel dislalia parțială are frecvență mai crescută în

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
în corectarea vorbirii prin efectuarea exercițiilor de suflu, chiar după încheierea terapiei logopedice. C. Antrenamentul muscular prin miogimnastică completează în ordinea expunerii programul de exerciții preliminarii oricărei activități de reeducare fonetică. Antrenamentul urmărește creșterea funcției musculaturii statice și dinamice, cu hipertrofia miofibrilelor, obținută prin repetări frecvente ale anumitor mișcări (189; p.429-435). În urma antrenării diferențiate a grupelor de mușchi în deficit funcțional se creiază condiția necesară atât reechilibrării tonusului de repaus, cât și reeducării funcționale. Programul de exerciții de miogimnastică efectuat

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian prin hipertrofia plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

stadiile predialitice, precum și al celor cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT) suferă procesele de remodelare marcate [Barenbrock et al., 1993; Mourad et al., 1997; Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004], caracterizate prin: dilatație arterială (cea mai importantă transformare patologică); îngroșare prin hipertrofia intimei și mediei arterelor mari, de tip elastic; hipertrofia peretelui arterelor periferice, musculare. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, această remodelare este asociată cu rigidizarea arterială cauzată de alterările proprietăților intrinseci ale materialului constitutiv al peretelui arterial, inclusiv la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
terminală (IRCT) suferă procesele de remodelare marcate [Barenbrock et al., 1993; Mourad et al., 1997; Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004], caracterizate prin: dilatație arterială (cea mai importantă transformare patologică); îngroșare prin hipertrofia intimei și mediei arterelor mari, de tip elastic; hipertrofia peretelui arterelor periferice, musculare. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, această remodelare este asociată cu rigidizarea arterială cauzată de alterările proprietăților intrinseci ale materialului constitutiv al peretelui arterial, inclusiv la arterele la nivelul cărora nu se dezvoltă procese aterosclerotice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]