701 matches
-
15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi (mai ales) fie „diverși" fără serviciu de la orașele din jur. Seceratul cu coasa s-a schimbat în cel cu combinele pe câmp (seceratul plus treeratul). Au apărut în sat case părăsite, bătrânii au dispărut și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
grâu.Seceratul grâului era o activitate la care participau toți membrii familiei. Legăturile de spice le făceau bărbații și femeile deopotrivă, snopii rezultați fiind așezați în cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
adusă la casa gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
curățenie generală în gospodărie și se aruncă ,gozul” spre apus zicându-se: „Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai între răsăritul și asfințitul soarelui. Sunt cunoscute multe plante cu puteri tămăduitoare: tăltinoaia pentru hemoragii, pojornița pentru stomac și ficat, breiul pentru dureri reumatismale, spănzul pentru mai multe afecțiuni ale animalelor și preventiv, baierele inimii pentru inimă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
unu la nouă. Se zice astfel că cel care a numărat în acest fel grupul de stele și-a căutat ,roata vieții”.(Pavel Copil) In efectuarea lucrărilor importante din gospodărie, țin cont de fazele lunii de pe cer. Nu se seamănă holde în ,ivit”, respectiv perioada fără lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe ori. Nu se pune nici cloșcă pe ouă ,în ivit” întrucât puii nu vor avea putere să iasă din ouă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
numărat în acest fel grupul de stele și-a căutat ,roata vieții”.(Pavel Copil) In efectuarea lucrărilor importante din gospodărie, țin cont de fazele lunii de pe cer. Nu se seamănă holde în ,ivit”, respectiv perioada fără lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe ori. Nu se pune nici cloșcă pe ouă ,în ivit” întrucât puii nu vor avea putere să iasă din ouă. De asemenea nu se ,face clisă”- nu se taie porcul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
poată merge la fata ce le este ursită); porcul vestește moartea; dacă visezi morți va ploua; focul prezice vreme bună, caii - vânt; varul -durere; băutura și mireasa - ,rușine” (scandal) ; câinele și șarpele înseamnă dușmani.( Dumitru Bodea) Dacă găsești șarpe în holda de grâu sau în cultura de cartofi înseamnă că foarte curând îți va muri cineva din familie. In cazul în care șarpele este găsit înainte de Sânjorj, și poate fi prins acesta se păs- trează după ce i s-a tăiat capul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
foc și aluat de pâine. Dacă la mutarea în casă nouă trosnește grinda ori se sparge lampa, e semn rău.(Ioan Iancu) O grijă deosebită manifestă oamenii când fac semănătura sau își pregătesc hrana peste an. Pentru a avea o holdă curată, fără buruieni și fără ciumă, semănătorul trebuie să fie curat, spălat și cu hainele de corp de culoare albă. In sacul în care este pus grâul pentru semănat, se pune un lacăt închis, să fie închisă gura păsărilor când
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
închisă gura păsărilor când vor trece pe lângă semănătură ca să n-o mănânce. Semănătorul va semăna cu capul descoperit și nu va scoate o vorbă tot timpul lucrării. La început se vor arunca trei pumni de sămânță spre răsărit, să răsară holda curată ca soarele.( Florian Vandici) La tăiatul porcului e bine ca „henteul” - cel care taie porcul - ,să fie curat”. In ziua respectivă, să se spele bine pe corp, să-i primenească lenjeria în ziua premergătoare, chiar și să renunțe la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a se păstra bine slănina și carnea. Când puneau varza la murat, obișnuiau să o preseze în „deje” sau în ,cadă - tipuri de ciubere - aceasta trebuia făcută de un băiat până la zece ani, deoarece acela „este curat”. La terminarea prășitului holdei de cartofi este bine să stai jos ca să se facă recolta bună.( Florian Popa) Găsirea unei potcoave îndepărtate în direcția de mers înseamnă drum lung și cu noroc. In cazul unei epidemii de ciumă, se adună nouă femei într-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra zestrei, se poate ajunge chiar la despărțirea celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții băiatului cheamă fata
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
prin unele semne. Un prim semn prevestitor îl constituie unele vise: dacă îți cad dinții în vis sau te mușcă porcul, casă nou văruită, copaci dărâmați, arătură proaspătă sau pânză albă în război. Un alt semn este șarpele încolăcit în holda de grâu, înseamnă că din acel grâu se vor face „pomene la mort”. Alte semne sunt: dacă se sparge lampa aprinsă, găina cântă în curte, câinele urlă prelung. In imaginația oamenilor moartea apare ca un duh rău, sub înfățișarea unei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iarnă, hrană și câte o oaie cu miel .( Pavel Copil) Se crede că se poate semăna grâul de primavară când înfloresc mâțișoarele, iar porumbul, când înfloresc pipijoii. La Rusalii se duc crengi de tei în casă, în grajd și în holde, pentru a le feri de „rodie”. Tot acum se duc spice de grâu la biserică pentru a fi sfințite, iar boabele acestora se poartă la om ca să-1 ferească de rele.( Ileana Copil) La Sânzâiene nu se taie, nu se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Fenyes Elek în 1851 în cartea sa "Geographiai Szatara", localiatea avea 822 de români greco-catolici, 9 reformați și 14 evrei, iar terenul satului era argilos. Din "Szatmar Varmegye", carte apărută la Budapesta, rezultă că terenul satului se cifra la 2373 holde, iar după pacea de la Sătmar din 1660, groful Karoly Sandor a obținut domeniul și astfel satul a devenit proprietatea familiei Karoly pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, poșta, gara și telegraful aflîndu-se la aflîndu-se la Tokesterebes-adică Terebești -azi. Ar mai
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
cu mult entuziasm. Un alt eveniment s-a desfășurat în iulie 2006, cu sprijinul financiar al lui Lapohos András din Fizeșul Gherlii, și la el au participat peste 200 de persoane. Biserica avea în proprietate, în anul 1950, 52 de holde și o suprafață împădurită. Pământul era slab productiv, iar taxele pentru el depășea beneficiile, ceea ce aducea comunității mai multe probleme. De aceea s-a decis ca o parte a terenului aflat în proprietatea bisericii reformate din Cubleșu Someșan să fie
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Cubleșu Someșan să fie împărțit între enoariași, prin sentință judecătorească, aceștia neavând nici o obligație față de biserică. Ulterior întreg terenul a fost trecut în proprietatea statului. Parohia a păstrat în proprietate trei grădini, din care făcea parte cimitirul și cele două holde și jumătate aflate în vecinătatea locașului de cult. Primul preot reformat cunoscut este Köpecsi Samu (1694-1699), urmat de Siketfaloi Márton (1699-1721), Györgynösi György și Deéskári Sámuel (1721-1734), Bányai István (1721-1734), Zilahi János (1734-1736), Vásarhely István (1736-1739), Hunyadi Ferencz (1739-1743), Kolozsvári
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Hăleasa, Lungeni și Neagra, și din satele Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al paisprezecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Orașul este
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
punct de vedere Broșteni ocupând primul loc între localitățile județului Suceava. Dispunerea zonelor intravilane este una foarte răsfirată, specifică așezărilor de munte. Din structura orașului Broșteni fac parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului. Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
700 metri spre limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este în Munții Călimani (2.100 metri), ce se află în afara zonei Broștenilor. Orașul este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara, Cotârgași. Geologia localității cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților Orientali și anume fâșia cristalină și fâșia flisului. În cadrul orașului Broșteni s-au identificat 8 tipuri generale de sol, predominând solul brun, acid montan și solul brun
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
de 10.000 de pedestrași geți și 4.000 de călăreți. Alexandru, folosindu-se de monoxilele riveranilor și burdufuri din piele umplute cu paie, trece Dunărea cu 4.000 de infanteriști și 1.500 de călăreți macedoneni și înaintează prin holdele înalte de grâu spre un oraș al geților, unde aceștia s-au retras, situat la 5.500 de metri de Dunăre. Geții l-au abandonat, iar Alexandru l-a distrus din temelii și a luat o pradă bogată. Se întoarce
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
la pescuitul în Istru sau când merg unii la alții pe fluviu", dar și cu ajutorul unor burdufuri umplute cu paie, Alexandru trece Dunărea noaptea, împreună cu 1.500 de călăreți și 4.000 de pedestrași, înaintează de-a lungul fluviului prin holdele de grâu și își organizează armata în două corpuri: pedestrimea care formă falanga și cavaleria pentru a apăra flancul stâng al falangei. La început geții accepta lupta în câmp deschis, dar mai apoi se refugiază într-o așezare fortificata la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]