704 matches
-
pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă, / Lângă sticlă păhărele, / Să cinstim și noi cu ele."164 Soarta omului este " norocită" numai atunci când se înfățișează ca destin cosmic, umanul este împlinit dacă este transfigurat după chipul și asemănarea naturii: "Cum a dat vremea-n acel an / Holde mândre lui Traian, / Astfel să dea și la voi, / Ca s-avem parte și noi, / Să vă fie casa casă, / Să vă fie masa masă, / Tot cu mesele întinse / Și cu fețele aprinse, / Tot cu casele-ngrijite, / Cu buni oaspeți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să le pună la pălărie, / struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească."194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se serbează pentru șerpi, șoareci și alte gujulii care ies din pământ; joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu le bată holdele; Sfântul Pricopie se ține pentru lupi, ca să nu le mănânce vitele; de ziua lui Pălie sau Sânt Ilie nu se lucrează pentru tunete, trăsnete; Foca este o zi de foc și este interzis a lucra pentru "a nu arde" pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor" sau "Constantin Graur" care vestea ziua când păsările trebuiau să-și învețe puii să zboare. Această sărbătoare se ținea pentru ca holdele să nu fie distruse de păsările sălbatice.252 Hotarul dintre primăvară și vară, marcat de solstițiul de vară, este ilustrat de "amuțitul cucului". Ca orologiu pentru măsurarea timpului, cântecul cucului se face auzit de la echinocțiul de primăvară, de la Blagoviștenie, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unor momente din poemul istoric Posada, intervențiile cunoscutului C.D. Zeletin. * Revista Săptămânal literar, cu o apariție de doar 15‐ 20 de numere în 1896; s‐ a bucurat de colaborarea unor foști elevi ai Liceului „Codreanu”, cum ar fi Ion Manolache - Holda, Adolf Axelrad 407 ș.a. Apare din iulie la 2 septembrie 1896: 35x25 cm., anual 7 lei, 15 bani numărul. Se imprimă la tipografia „Gutenberg”, Stein și Segal. („Lumea nouă”, București, 4 august 1896). * Condusă de autodidactul frate al tipografului Solomon
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pseudonim M de Osian), Adolf Axelard, frate cu Mauriciu, I.D. Manolache și Albert Natansohn (pseudonim Lucius), original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub numele Mimi Pinson. Într-o notă biografică a Anei Aureliu Marcu (Holda), publicată în „Anuarul general al presei române pe 1907" (pagina 43-44), la portretul acesteia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I.D. Manolache și Albert Natansohn (pseudonim Lucius), original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub numele Mimi Pinson. Într-o notă biografică a Anei Aureliu Marcu (Holda), publicată în „Anuarul general al presei române pe 1907" (pagina 43-44), la portretul acesteia, se spune că e „născută la Epureni, că a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub numele Mimi Pinson. Într-o notă biografică a Anei Aureliu Marcu (Holda), publicată în „Anuarul general al presei române pe 1907" (pagina 43-44), la portretul acesteia, se spune că e „născută la Epureni, că a învățat la Iași și la Dresda." Din numărul 7 al Revistei din 2 septembrie 1896, singurul pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de un grup de elevi de la Liceul Gh. Roșca Codreanu și care‐și ținea ședințele în casa părinților elevului Veinfeld Isac, viitorul Ion Palodă, scotea și publicația „Revista” în care, pe lângă articole sociale, schițe, poezii, Isac Veinfeld, Ion Man olache Holda și alți elevi creau figuri interesante ale Bârladului de odinioară, ca acel a lui Voinescu, socrul lui Emil Gârleanu” (Din Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971 de Traian N icola). Apare o discordanță de identitate și timp între revistele de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în condiții grafice excepționale, astfel încât poate constitui un minunat cadou (chiar dacă costă 100 lei) pentru prietenii din străinătate, fie ei la origine din Iași sau nu. Felicitări, deci, editorilor pentru efortul lor, pentru acest muncit S.P.I.C. care se adaugă unei holde sugestive, ca să zic așa, pe gustul unor proletcultiști scoși și ei de la naftalină, pe "ogorul" literaturii. ERATĂ. La fișa mea, autorii au adăugat prezentării mele sintetice, făcută anul trecut, din exces de zel prietenesc și elemente din fișa inițială, din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-a dat -// Și-n pustie a plecat -// Și-n pustie locuiește -// Dușmanu mi-l ispitește -// Stă de el cu zi și noapte -// Cu ispită pîn-la moarte -// Tot umblînd prin umbre dese -// Și prin holde neculese -// O, suflete ticălos -// Ziceai că-n lume-i frumos Jelui-m-aș și n-am cui -// Jelui-m-aș cerbului -// Cerbul e o fiară mută -// Nu poate ca să răspundă -// Jelui-m-aș munților -// De dorul părinților -// Jelui-m-aș
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele. Vitele cumpărate, cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din bărbie... (Chiar nasul e-un motiv de poezie...) Bucata antologică este descrierea secetei din Cetatea soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de grâu În care an-vară intrai pîn' la brâu; Cuptor e pământul - văzduhul dogoare, Și zorii n-au rouă, și-n murg nu-i răcoare. Reprezentativă este și tălmăcirea în versuri a Cântării Cântărilor, în lexic timid dar cu fraze
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că oi fi norocit, Că le trag. le sufăr toate pentru ceea ce-am iubit...” În același stil este compusă și Scrisoarea către Zulnia, poem complex și profund. Este istoria unei pasiuni scrisă de un Tristan care-a pierdui pe holda lui. Regele Marc este un tiran implacabil („aruncată de un tiran... În vron loc cu depărtare”). Acela care vămuiește sufletele? Iscusința lui Conachi e să țină poemul Într-un timp nedeterminat: un prezent al pasiunii. În el intră toate nuanțele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata Casă toată, țara toată, Măi mănați, măi! Hai! Hai! Plugușorul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a avut pleoapele despreunate”. Povestitorul Nae Stabiliment are o tehnică specială: „Alege, nu se știe cum, doar cuvântul potrivit și e, dacă vreți, nonparafrazabil. Se joacă, mângâie cuvintele, le împrăștie în urechile auditorului, ca un țăran care zvârle semințe pe holdă. Nici prea multe într-un loc, să nu fie tulpinile prea apropiate, nici prea departe pentru a înlătura spațiile inutile, pauzele, tăcerile”. Și în Neînțelesuri există un personaj care preia ideile autorului despre arta povestirii. Dacă aici S. își dezvăluie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
schimba Într-o mie și Într-o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar tot mai scurte Îmi par nopțile-ntunecoase și reci și simt că gonesc cu Întreaga Republica mea așa cum gonește locomotiva 40070. (Locomotiva 40070. În: Contemporanul, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Editura Scânteia. Publică În acest an câte două volume Maria Banuș (Bucurie, Fiilor mei), Dumitru Corbea (Doftana, Balada celor patru mineri), Nina Cassian (An viu nouă sute șapte, Sufletul nostru) și Victor Tulbure (Balada tovarășului căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate și Holde). Alte cărți de poezii mai publică A.Toma (Cântul vieții), Radu Boureanu (Sângele popoarelor, ed. a 2-a), Eugen Jebeleanu (Scutul păcii), Vlaicu Bârna (Minerii din satul lui Crișan), Mihnea Gheorghiu (Primăvara În Valea Jiului. Două poeme), Petru Vintilă (Oamenii și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezii de: Mihail Gavril, Mircea Bordan, Vasile Fulgeanu, Iuliu Rațiu, Toma George Maiorescu, Vintilă Omaru, Cezar Drăgoi; În nr. 155, 23 sept.: F.I. Bociort - Maria Radovan: „Ilie Își croiește viață nouă”; - În nr. 156, 30 sept.: Horia Bratu - Victor Tulbure: „Holde”; În nr. 158, 14 oct: Paul Georgescu. Doctorul Negrea sau problemele intelectualului la Cezar Petrescu; În nr. 159, 21 oct.: F.I. Boiciort - Ticu Arhip: „Patul fraților”, În nr. 166, 9 dec.: Domnica Filimon. - Primul plan cincinal stalinist În literatura sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
legarea izbutirilor sau eșecurilor de necesitățile conținutului. Întocmit astfel, lăsând la o parte versurile ilustratoare, scheletul cronicii poate fi transportat fără nici o modificare la alt poet. De aceea critica literară nu a putut depista, de pildă, În cronicile Închinate volumului Holde de Victor Tulbure, adevăratele calități și lipsuri. (Ă). Astfel nu s-a dus o discuție adâncă asupra poeziei Tov. Matei a primit Ordinul Muncii de Veronica Porumbacu, lucrare care merita tocmai o deosebită atenție. Același birocratism critic aduce și incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și periculoase «Îmbogățiri» a limbii literare prin utilizarea abuzivă a expresiilor triviale și de jargon, a regionalismelor, arhaismelor, neologismelor, apare tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]