2,083 matches
-
prin lucrări de desecare, irigații și combaterea eroziunii solului) și director economic, salarizat potrivit anexei nr. IV, cap. III, lit. B, a - nr. curent 3 din Legea nr. 57/1974 , plus o clasă; - Trustul Horticulturii: director, inginer șef cu producția horticola, inginer șef cu mecanizarea și contabil șef; - Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii: director, inginer mecanic șef, inginer agronom șef și contabil șef. Articolul 4 Inspectoratele sanitare veterinare din cadrul direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară se organizează că direcții sanitare veterinare
HOTĂRÎRE nr. 477 din 5 mai 1990 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a altor unităţi agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107117_a_108446]
-
medic, Constantin Deculescu a obținut Crucea ”Meritul Sanitar 6” clasa I-a , prin Înltul Decret Regal nr. 2230, din 28 iulie 1933. În ziarul ”Dimineața” din data de 1 aprilie 1933 se relatează vizita Majestății sale , Regina Maria la Școala horticolă de fermiere. Doctorul Constantin Deculescu apare în fotografia din ziar, alături de regină și de doaman Alexandrina Cantacuzino, președinta de onoare a Consiliului Național al Femeilor. În acea perioadă, dr. Constantin Deculescu era prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
regină și de doaman Alexandrina Cantacuzino, președinta de onoare a Consiliului Național al Femeilor. În acea perioadă, dr. Constantin Deculescu era prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului din ziarul ” Dimineața” despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în special despre aportul prefectului de Ilfov în organizarea acestei instituții de învățământ agricol, prin cuvântarea doamnei Alexandrina Cantacuzino: ”Vizita cu care majestatea voastră cinstește aztăzi prima școală horticolă și de fermiere din țară, dovedește importanța ce
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în special despre aportul prefectului de Ilfov în organizarea acestei instituții de învățământ agricol, prin cuvântarea doamnei Alexandrina Cantacuzino: ”Vizita cu care majestatea voastră cinstește aztăzi prima școală horticolă și de fermiere din țară, dovedește importanța ce înseamnă un astfel de așezământ chemat să încadreze fiicele de țărani în viața agricolă de care n-ar fi trebuit niciodată să se despartă (...) Acest așezământ, Majestate, a fost înființat în luna
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Zoe Gr. Romniceanu, Elena Nanu - Pașcanu, Calypso Botez (...) Judecând astfel, era firesc să fac tot pentru a menține o asemenae operă; am căutat, deci să o pot organiza pe un temei mai practic, căci până atunci era numai o școală horticolă și am avut nevoie să găsesc în domnul doctor Deculescu, atunci prefect de Ilfov, toată dorința de a mă ajuta la menținerea venție de la județul Ilfov”. Din păcate, în anul 1950, doctorul Constantin Declescu a fost arestat și trimis într-
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
parte dintre fructe erau viermănoase), fără ca, de fapt, să mai contribuie cu altceva la persistența lui decât cu paza. Amintindu-și desigur de ceea ce văzuse la părinții ei din Mocod, bunica îl afurisea pentru lipsa lui de interes propriu zis horticol: atât de mult îl detesta, mai ales pentru avariția lui, încât la moarte a cerut să nu fie coborâtă în mormântul în care el își dormea deja somnul de veci, ci să fie îngropată alături, în propriul ei mormânt: dorință
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în județul unde își aveau înainte pământul. Mulți ar fi murit de foame dacă n-ar fi fost aprovizionați pe ascuns de țăranii care lucraseră pentru ei. Aceasta a fost și soarta tatălui lui Vlad Stolojan, alungat de pe domeniul său horticol de la Herești, pe care-l făcuse celebru în toată România și chiar în străinătate, datorită calității fructelor și legumelor sale. Instalat într-o cocioabă din București, a fost aprovizionat pe ascuns de țăranii din satul lui, care îl iubeau pe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Baltimore (1970-1971), a redeschis cursa cercetărilor în domeniul diferitelor ARN-uri. Până în momentul când a fost sesizată existența unui nou tip de ARN, respectiv microARN-ul (1993), o serie de ciudățenii i-au vestit apariția. Astfel, în 1990, o experiență horticolă a dat de gândit celor care au efectuat-o. Dorind să facă mai viu purpuriul petalelor unei specii de Petunia, acestei plante i s-a efectuat un transfer de gene cunoscute ca fiind „intens purpurizante“. Spre marea surpriză a celor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acuratețea limbajului de specialitate îmbinat organic cu harul de povestitor care face lectura antrenantă, dar, înainte de toate, prin complexitatea viziunii care ține de ceea ce am numit modelul cultural cantemirian. Cercetătorul deține cunoștințe de istoric, de arheolog, de știință agricolă, viticolă, horticolă, de sociologie și demografie etc., toate contribuind la realizarea monografică propusă. Desigur, sunt supărătoare, astăzi, unele contextualizări conjuncturale datorate regimului comunist, dar să nu uităm că lucrarea a părut în anii cei mai negri ai proletcultismului. Cert e că elementele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a nu forța asanarea băncii Blanck căci ,,se vorbește că el - regele - ar căpăta din această afacere trei sute de milioane”. Luni, 2 noiembrie. La ora 12, Mihai și Carol vizitează Expoziția de Horticultură din Parcul Carol, organizată din inițiativa Societății Horticole din România. Au fost însoțiți de șeful guvernului, N. Iorga, iar explicațiile au fost date de ministrul Agriculturii, G. Ionescu Sisești. ,,La 5, Regele și Prințul Mihai vizitează Salonul Oficial. O parte e cuminte; alături obișnuita nebunie”. Vlăstarul regal avea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
groase, pufoase, pe care le servește fără dulceață. Alături de o cană de lapte sau cafea. Dimineața suntem la Johnson City. În cursul zilei intrăm În statul Virginia. Aspectul regiunii s-a schimbat. Fermele sunt dese, bine Întreținute, cu o vegetație horticolă, dar cu suprafețe mai mici decât cele din vest. În vest predomină ferme mari. În Iowa și Illinois, În vestul de mijoc (Middle Vest), fermele sunt de 64 ha. Aici fermele au 20-25 ha, iar În unele părți sub 10
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
C. Tașcă, șeful pepenierei Merișani - Argeș și avea alăturat titlului următoarele: ... „și nu uitați de grădinița de flori”,, înnobilate de ilustrata unor trandafiri. Lor li se adăuga cele „12 porunci de răsădire a pomilor roditori”, emise de M. Mitrafanovici de la Horticola Bucovina: „rătează venele rădăcinilor cu un cuțit ascuțit; unge rădăcinile cu un cir făcut din lut galben și baligă de vacă; sapă gropile mari și late; nu pune în gropi unde vin pomii răsădiți gunoi proaspăt din grajd” etc. Apăreau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei. Și în vara lui 1910 am început a altoi în ochi. Am altoit 300 și s-au prins 3.Îmi venea să înnebunesc. Proprietarul moșiei Baea Alexandru Cantacuzino Pașcanu, [58] adusese la curtea lui tocmai din Luxemburg, un inginer horticol cu numele de Iohan Bonț. Cari ori știa ori nu știa. Și m-am jăluit lui ce am pățit cu altoitu. Și l-am întrebat: Cine mă învață să știu cum să lucrez ? ". Și el mi-a spus: "Dumneata singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pan: cu fața la icoane și cu ochii la cucoane. Mai mult ascultam muzica și mă uitam cum dansau Doamnele și Domnișoarele, că era la un bal foarte frumos la școală în Baea și foarte puțin ascultam de ce-mi spune inginerul horticol. Și în dragostea pentru pomicultură am comandat și un tratat de pomicultură în limba franceză. Și cu dicționarul am tradus vreo 200 de pagini. Și m-am învățat a pricepe limba franceză. Autorul se chema Charles Baltet [59]. Iar cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lupu Rusu din Bogata. N-am vorbit cu el. Era între anii 1900-1905, încă eram elev al Șc normale de învățători "V.Lupu "din Iași. * Și tot în 1910 la 15 august am vorbit cu Johan Bonț, un mare inginer horticol adus de Alexandru Cantacuzino-Pașcanu tot din Luxemburg, care m-a învățat cum să învăț a face treabă la pomi. Era bal și muzică și eram cu mintea și cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
horticol adus de Alexandru Cantacuzino-Pașcanu tot din Luxemburg, care m-a învățat cum să învăț a face treabă la pomi. Era bal și muzică și eram cu mintea și cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol. * A.Cantacuzino-Pașcanu a fost căsătorit cu o fiică din familia Calimach din Botoșani viță de domn. Dna asta era de o bunătate fără margini. Înainte de sărbătorile Crăciunului sau Paștelor, ea pleca c-un om de la casă la casă și intra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sedativ și anticonvulsivant. INDICAȚII: Hiperexcitabilitate nervoasă; insomnii; tulburări neurovegetative; hipertensiune arterială; hipertiroidie. MOD DE ADMINISTRARE: 2-3 comprimate pe zi. În caz de insomnie, se iau seara, cu ½ oră înainte de culcare, 2-3 comprimate o dată. MARTIE ’69 1: Uniunea grupurilor de producători horticoli din Alpii Maritimi dă în judecată televiziunea franceză pentru că la 14 februarie, cu ocazia „zilei amorezaților”, o crainică a sugerat celor interesați să nu-și trimită garoafe, „garoafa purtând nenoroc” - apreciere care ar lovi considerabil în interesele celor 1.500
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ziua de 7 octombrie 2008, la San Diego, S.U.A. PALADE, LAURENȚIU (1929-2009) INGINER SILVIC, PROFESOR și DIPLOMAT Renumit cadru didactic și cercetător, prof. univ. dr. ing. Laurențiu Palade a fost o personalitate marcantă națională și internațională din învățământul și cercetarea horticolă. S-a născut la 31 august 1929, în Iași. A absolvit Liceul Național din Iași (1948) și Facultatea de Silvicultură din Brașov (1953). După absolvirea facultății a fost reținut în învățământul universitar, la Facultatea de Horticultură, din cadrul Institutului Agronomic Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a orașului, a dispus ca angajații, consilierii și colaboratorii Primăriei să viziteze câte un număr de străzi, să observe aspectul lor și al imobilelor și să adune doleanțele locuitorilor. Adesea parcurgea străzile însoțit de șefii serviciilor tehnice, arhitectură, ecleraj și horticol. Era partizanul înviorării străzilor comerciale cu reclame luminoase, animate, ca acelea văzute în orașele europene, unde mergea pentru documentare, „pe buzunarul său“, cum scria o gazetă. A desfășurat ample activități gospodărești, dar îl preocupa în mod deosebit îmbunătățirea vieții economico-sociale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din buzunar un cuțitaș, îl deschide și taie crenguța cu cele trei flori de magnolie. Să-i duci asta, îmi arată bătrînul crenguța. Mulțumesc! O să se bucure foarte mult. Ehe !... Mihai-Mihai, clatină el din cap. În tinerețe am fost inginer horticol și-am avut în subordine cîteva hectare de seră. Cînd mergeam la cîte-o fată, uite-așa buchete de flori îi duceam! Eram tare pretențios: "fiecare petală o sărutare!" Și-mi dădeau, să nu crezi că ziceau nu, rîde bătrînul. Știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de Agronomie din Cluj, pe care a absolvit-o, în anul 1937, cu calificativul “Foarte bine”. După terminarea facultății a fost trimis pe timp de un an (1937-1938) la specializare în viticultură și vinificație, la Institutul de Cercetări Viticole și Horticole Geinheim din Germania. În Germania a început să se ocupe de Studiul microsistemelor dăunătoare mustului și vinului, cercetări pe care le-a continuat în țară și care au dus la rectificarea clasificării stabilite de Stelling-Dekker, fiind publicate la Jena, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În exercițiul funcțiunii, el cutreier) orașul În mașină să. Te ia s) faci un tur prin noile suburbii pe care le-a construit În Ierusalimul de Est. Sosește cu autobuzul galben aparținând municipalit)ții, Însoțit de câțiva specialiști (În domeniile horticol, sanitar, recreativ), că s)-ți arate parcurile pe care le-a creat peste tot În locurile virane. S-a amenajat un parc chiar și pentru nev)z)tori, cu ț)blițe inscripționate În Braille, pentru a descrie peisajul și plantele
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
largă răspândire pe versanții cu înclinări mari din bazinul Bahluiețului. Un „comportament” asemănător teraselor agricole îl au și rambleele construite în lungul văilor râurilor, dar și debleele. Despăduririle și introducerea terenurilor în circuitul agricol -pentru pășuni, fânețe sau diverse culturi horticole, viticole sau agricole- constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anii `70 a fost acoperit de o pădure de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
largă răspândire pe versanții cu înclinări mari din bazinul Bahluiețului. Un „comportament” asemănător teraselor agricole îl au și rambleele construite în lungul văilor râurilor, dar și debleele. Despăduririle și introducerea terenurilor în circuitul agricol - pentru pășuni, fânețe sau diverse culturi horticole, viticole sau agricole - constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anul 1970 a fost acoperit de o pădure de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
107 În 1935, școala de arte și meserii din Fălticeni, de sub conducerea lui Petre Pop, mai funcționa În clădirea situată peste drum de biserica Sf. Ilie. Ulterior s-a mutat pe str. Maior Ioan, În clădirea de azi a școlii Horticole. 588 Petrovici și locuiesc În Iași. Am primit de la ea o invitație la o expoziție În Iași, cu o dedicație, pe a 2-a copertă, care mi-a stors lacrimi. Însemnează că tot mai există suflete recunoscătoare! De atunci mereu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]