1,472 matches
-
și-a pus cea mai interesantă dintre artele sale poetice, "Testament", un poem esențial pentru întregul său "program estetico-literar realist". În „deschiderea“ "Testamentului" arghezian, "cartea" - ca bun testamentar transmis fiului - se relevă simbolic în treaptă întru cunoaștere veridică, în prim-hrisov «al robilor cu saricile pline de oseminte» „vărsate“, „transferate“ în ființa poetului. Tatăl-poet lasă moștenire fiului nu orice fel de carte, ci cartea-tezaur întru cunoaștere a neamului său din temelia piramidei sociale, carte oglindind «seara răzvrătită» a strămoșilor ce au
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
înseamnă scutire, exemptio, immuntas și ca formulă atât de des folosită în documentele slave " da estj na ohabu "sau" da imsutj ohabu" înseamnă: să-i fie scutire sau să le fie spre scutire, iar dacă găsim această formulă într-un hrisov de donație, atunci noua proprietate era scutită de dajdiile către domn și avea să treacă de la tată la fiu, cu tot privilegiul ei, dacă mai era și ocina. Alt document ce prezintă un aspect mai amplu al comunei este "fondul
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Mitropolitană și care a fost demolată la sfârșitul secolului al XVII-lea). În secolul al XVII-lea unii ierarhi preferau să locuiască la mănăstirile ieșene (Cetățuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reședința principală rămânea casa de la Biserica Albă. Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675-1678) a hotărât mutarea reședinței Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iași, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuie să fie în aceeași localitate cu administrația domnească. Domnitorul a construit chilii încăpătoare
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
prescurtare de la Gherasim. Explicația nu ține însă cont de atestările istorice sau de variantele populare observabile până în vremea noastră. O primă formă a denumirii sub care se atestă probabil comunitatea de pe malul Moldovei este „"Birăvicești"” și o regăsim într-un hrisov dat de voievodul Ștefan cel Mare în anul 1499, alături de menționarea „"unde a fost Birai pe aplele Moldovei"”. Următoarea atestare, recunoscută în mod oficial, este făcută de către domnitorul Ștefan Rareș, fiul lui Petru Rareș, în 1552 și prezintă localitatea sub
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
în mod oficial, este făcută de către domnitorul Ștefan Rareș, fiul lui Petru Rareș, în 1552 și prezintă localitatea sub o formă puțin schimbată față de cea găsită în actul dat de Ștefan cel Mare și anume „"Birăești"”. Pornind de la însemnarea din hrisovul lui Ștefan cel Mare și de la această a doua atestare, Mihai Costăchescu afirma în „"Documentele de la Stefăniță Voievod”" pagina 124, nota 3, că denumirea satului își are originea de la numele ardelenesc „Biro”, al unuia dintre primii conducători ai comunității. Costăchescu
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
sunt așezați în partea sudică a țării, de o parte și de alta a Oltului, subdiviziune a Subcarpaților Getici, fiind unul dintre cele mai vechi vetre de așezări din România, menționat în documente încă din ianuarie 1392, într-un hrisov al lui Micea cel Bătrân. În continuare articolul își doreste o descriere fizico-geografică a zonei. Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile jose de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. Un hrisov de la 1491, ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
așa ne e dovadă suma de cuvinte cari însemnează relele morale prin cuvinte împrumutate sărăciei și boalei. Mișel, altă dată însemna sărac, azi înseamnă lipsă de calități morale. Tot astfel, "miserable" francez și "elend" german. Odată voievozii românești dăruiau prin hrisoave pe "mișei" în înțelesul lor, astăzi mișeii în înțelesul nostru stăpânesc toată țara de la un capăt la altul. Calitățile morale ale unui popor atârnă - abstrăgând de climă și de rasă - de la starea sa economică. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prinși au fost aduși cu lanțuri de gât înaintea cavalerului și i-au înapoiat banii. {EminescuOpX 54} Deci tot tătari sub corturi... din Genova, Moldova și țara armenească. Ciudați tătari! La anul 1453 Alexandru Vodă, fiul lui Iliaș dăruiește prin hrisov din Suceava mănăstirii Pobrata mai multe regalii. Hrisovul e iscălit si [de] d-nia lui Stanciu, pârcălab de Cetatea Albă. Tot tătar! La anul 1475 un arhitect grec, anume Theodor, face, din porunca lui Ștefan cel Mare și sub privegherea pârcălabului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înaintea cavalerului și i-au înapoiat banii. {EminescuOpX 54} Deci tot tătari sub corturi... din Genova, Moldova și țara armenească. Ciudați tătari! La anul 1453 Alexandru Vodă, fiul lui Iliaș dăruiește prin hrisov din Suceava mănăstirii Pobrata mai multe regalii. Hrisovul e iscălit si [de] d-nia lui Stanciu, pârcălab de Cetatea Albă. Tot tătar! La anul 1475 un arhitect grec, anume Theodor, face, din porunca lui Ștefan cel Mare și sub privegherea pârcălabului, un turn nou și un zid la Cetatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Io Ștefan Voievod prin îngrijirea magistrului provinciei și comandantului cetății (........... Ștefan Vodă se știe că-i tătar, iar magistrul era asupra unei provincii tătărești și comandant peste o cetate de tatari din Genova. La anul 1480 Ștefan Vodă întărește prin hrisov lui Mihu Buzatul o moșie. Iscălit e hrisovul de d-nia lor Gherman și Oană pârcălabi de Cetatea Albă Ivașcu și Maxim, pîrcalabi de Chilia. Boierii aceștia sânt tătari, ca și Ștefan Vodă! Anul 1513. În cartea geografică publicată de Essler
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comandantului cetății (........... Ștefan Vodă se știe că-i tătar, iar magistrul era asupra unei provincii tătărești și comandant peste o cetate de tatari din Genova. La anul 1480 Ștefan Vodă întărește prin hrisov lui Mihu Buzatul o moșie. Iscălit e hrisovul de d-nia lor Gherman și Oană pârcălabi de Cetatea Albă Ivașcu și Maxim, pîrcalabi de Chilia. Boierii aceștia sânt tătari, ca și Ștefan Vodă! Anul 1513. În cartea geografică publicată de Essler și George Ubelin, la Strassburg, și intitulată Tabula
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
autentice că Basarabia era a Moldovei. Și pentru ca să nu fie nici un fel de îndoială asupra acestei stăpâniri, întîmplarea a vrut ca întreg cursul veacului pârcălabii Cetății Albe, a Chiliei si a {EminescuOpX 55} Hotinului să iscălească alături cu Domnii tării hrisoavele Sfatului coroanei moldovenești. Hotinul e însă tocmai în vârful cel mai spre nord al Basarabiei actuale rusești. Cetatea Albă se află la gurile Nistrului. Chilia la gurile Dunării, încît orice document din acea vreme rezumă în aceste trei nume carta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel Mare trimite la Cetatea Albă pe un arhitect grec, anume Teodor, ca să facă un turn nou și un zid nou la întăriri, iar arhitectul le spune acestea prin inscripții care stau și astăzi pe zidurile cetății. Totodată vedem în hrisoavele domnești de pe acea vreme, iscăliți deodată cu Domnul regulat, pârcălabii Chiliei, ai Cetății Albe și ai Hotinului, cari erau boieri mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu Domnul regulat, pârcălabii Chiliei, ai Cetății Albe și ai Hotinului, cari erau boieri mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau acei boieri tătari. Pentru că vedem din hrisoave că lângă boierul Manoil, pârcălab de Hotin, și Stanciu, de Cetatea Albă, sânt iscăliți d-nialor: Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodco Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, tot nume... tătărești de boieri de a lui Alexandru Vodă. Dar Cetatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fost în toți timpii un model de toleranță religioasă: episcopiile atârnătoare de scaunul papal, al Siretului (mai târziu al Băcăului) și al Milcovului, petrecerea fără supărare a armenilor și evreilor în țările noastre, libertatea de cult, garantată acestora prin anume hrisov de cître Ștefan cel Mare, desele raporturi ale episcopilor catolici despre desăvârșita toleranță și respectul dovedit pentru cultul apusean de către popor, boieri și Domn (la sărbători mari Vodă și boierii luau parte la serviciul divin din bisericele catolice), toate acestea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot astfel față cu chiar populația Dobrogei. În privirea acesteia maxima jus posterius derogat priori e-n vigoare. Locuitorii Dobrogei sânt adevărații proprietari ai ei și dreptul nostru istoric alături cu posesiunea lor de fapt se poate compara cu un hrisov vechi domnesc alăturea cu proprietatea reală, mai ales când n-a fost acest drept istoric cauza intrării noastre în război, mai ales când am declarat că nu trecem Dunărea ca să cucerim. Afară de Delta Dunării și insulele, care sânt incontestabil ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când împăratul Basilios II Bulgaroctonos (ucizătorul bulgarilor) i-au pus capăt. Acești tătari se creștinaseră și se slavizaseră în cursul timpului. {EminescuOpX 208} Amintim că în vremea aceasta, la 1014 și mai târziu, tot acest împărat Basilios II, într-un hrisov formal, vorbește despre românii din ținutul Vidinului, din Bulgaria toată și de pe lângă mare, va să zică din Dobrogea, și-i supune jurisdictiunii bisericești a patriarhului din Ohrida. De aci bulgarii au stat în atârnare completă de împărăția bizantină o sută șaptezeci de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
7 bl. B2, sc. B, et. 8, ap. 79 sector 3 țel. 6441917 4817 RUSU VALER (n. 1948) Str. Cupolei nr. 4-8 bl. 102, sc. 3, et. 3, ap. 111 sector 6 țel. 4303240 4818 RUXANDU ECATERINA (n. 1936) Str. Hrisovului nr. 34 bl. 7b, sc. A, ap. 2 sector 1 țel. 6686246 15113 SABĂU GHEORGHE (n. 1944) Sos. Mihai Bravu nr. 294 bl. 6, sc. C, et. 1, ap. 79 sector 3 țel. 6216576 16281 SĂLĂJAN VALENTINA (n. 1959) Drumul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
A, et. 7, ap. 29, sector 3 țel. 6742958 095768497 fax: 6742958 0741 SC MIND SERVICE SRL Sos. Mihai Bravu nr. 3, bl. 3, apt. 121, sc. 4, sector 2 țel. 2423082 fax: 2423082 0201 SC MION FINCONSULT SRL Str. Hrisovului nr. 26, bl. H4, sc. B, et. P, apt. 23, sector 1 țel. 3149720 0559 SC MIONET - EXPERT SRL Bd. Unirii nr. 64, bl. K4, sc. 3, ap. 68, sector 3 țel. 3270679 6731224 0475 SC MMC EXPERT SRL Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
OD52-54, sc. A, et. 4, apt. 20, sector 2 țel. 6875432 9086 ALILOZI DINU VIRGINIA (n. 1951) Bd. N. Titulescu nr. 16, bl. 22, sc. 1, et. 11, apt. 41, sector 1 țel. 6506754 10104 ANDREESCU GABRIELA (n. 1966) Str. Hrisovului nr. 18, bl. A12, sc. A, et. 4, apt. 18, sector 1 țel. 6673809 14324 ANDREI AUREL (n. 1928) Str. Liviu Rebreanu nr. 31, bl. M13, sc. 3, et. 1, apt. 48, sector 3 țel. 6447695 9092 ANDRONESCU NICOLAE VALENTIN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
și către Poroseci, și de la Poroseci la gura Pitușcăi, la seliștea lui Tigomir, iar de la seliștea lui Tigomir, pe deasupra Homiceștilor și pe deasupra Sadovei, și de la obârșia Sadovei la gura Conelii, iar de la gura Conelii, pe deasupra la mănăstirea lui Varzar.” Acest hrisov al lui Alexandru cel Bun pentru prima dată a fost publicat în vol.I al lucrării „Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare”, semnat de profesorul ieșean Mihai Costăchescu, unde l-a însoțit cu un detaliat comentariu și concluzionând spre sfârșit
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
și Sinești, așezare de-a lungul pârâului Plapcea. Mediul geografic - terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse - a oferit condiții favorabile pentru stabilirea și dezvoltarea așezărilor, a desfășurării activităților omului pe teritoriul zonei Câmpia Boianului. Așa cum reiese dintr-un hrisov dat la Curtea de Argeș la 7 iunie 1423 Dan al II - lea Basarab, domnitor cu unele întreruperi al Țării Românești între august 1420 și iunie 1431, așezarea Potcoava exista sub acest nume încă din această perioadă. Cel mai vechi sat atestat
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
propriile lăcașuri de închinare, primind în unele locuri biserici mai vechi care aparțineau românilor. Inițial, bisericile armenești din Moldova se aflau sub jurisdicția Episcopiei armene din Liov (Polonia), înființată în 1365 în timpul domniei regelui Cazimir cel Mare (1333-1370). Printr-un hrisov din 30 iulie 1401, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a înființat un scaun episcopal armenesc la Suceava, conferindu-i episcopului Hovhannes drept de jurisdicție asupra bisericilor armenești și a preoților armeni din Moldova. În lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae", scrisă
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]