19,202 matches
-
aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
mâna tremurânda pe o foaie îngălbenita de caiet. “...în dosul casei erau salcâmii ce ne amețeau în luna lui mai cu mirosul lor . Iar mai la deal, pe coasta aia bătută în raza de soare ne tăvăleam noi băieții prin iarbă grasă. De ce m-o fi prins pe mine istoria dincolo de Prut? Amarnica și blestemata fu ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
ar fi trebuit să ocolească drumul și-ar fi pierdut din timp. Soțul său, domnul Tică o aștepta cu masa pusă, în timp ce își citea ziarul. Așa că adidașii săi îmbrățișară suprafața de pământ, pe care se vedeau câteva fire răzlețe de iarbă și care în vreo două săptămâni se va transforma într-o pajiște verde, minunată. Părea să fie uscat, dar când păși, tălpile adidașilor săi se adânceau ușor, făcând să rămână puțin timp lipiți. Îi păru rău că luase decizia de
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1433230105.html [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
sângeriu te-a transformat într-un punct pe care l-am privit până când ochii au început să mă doară .............................................. era târziu nu mai aveam lacrimi în lumina lunii fantome neștiute se prelingeau pe ziduri ca dintr-o altă lume în iarba umedă de înserare sau de rouă fantomele noastre făceau dragoste Referință Bibliografică: (plângeam și tu îmi spuneai / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nuța Istrate Gangan
(PLÂNGEAM ŞI TU ÎMI SPUNEAI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_plangeam_si_tu_imi_spuneai_nuta_istrate_gangan_1350094980.html [Corola-blog/BlogPost/359238_a_360567]
-
încremenite în poveste, orice miros de floare înstelată, toate sunt minuni. Minune e și surâsul mamei, minune e și mâna bunicului pe creștet, minune e nepăsarea lumii ascunsă-n vârf de deal atunci când tolănit pe spate iei un fir de iarbă-n colț de buză și aștepți să-ți treacă norii prin față. Minune e numele fiecărei file de carte pe care o întoarcem ritmic, minune e și Mozart, care dezmiardă timpanul prin casca telefonului, minune e și poarta deschisă spre
Minuni obişnuite by http://www.zilesinopti.ro/articole/493/minuni-obisnuite [Corola-blog/BlogPost/96892_a_98184]
-
ION IANCU VALE - MARȘUL SUICIDAR AL PROTEZELOR Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_marsul_suicidar_al_pro_ion_iancu_vale_1343037142.html [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ÎNAINTAM NESIGURI Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Înaintam nesiguri pe secundele grămezi, ne pierdeam în umbrele-nserării și-n țipetele ierburilor verzi. Alături, via se frângea dospită și-mi șoptea: “Tu nu ești iubită, tu nu ești iubită...” Cerul ne cădea pe umeri. Și luna, ca pe o boabă de strugure, puteam să o culegem cu mâna. Iubirea ne zbura cu
ÎNAINTAM NESIGURI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1457167597.html [Corola-blog/BlogPost/377954_a_379283]
-
se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito, pune-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare Și în ierburi, ca o coasă, Să mă-ntunec la chemare. Tihna asfințind aproape La crepuscul de lumină, Să mă plângă-n râuri ape Și pădurea din colină. Când o lacrimă fierbinte O să-ți cadă pe obraz, Să nu uiți că-n necuvinte
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_intoarcerea_acasa_llelu_nicolae_valareanu_1335765923.html [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
am spălat cu rouă-de-soare. le-am presărat pe ropotul ploii și le-am înfipt în mare, de unde valul le-a adus la picioarele tale. Să nu te apleci! Eu am ținut odată valul în mâini și-am presărat fire de iarbă pe creștetul universului și-am văzut: Deasupra... Dedesubt... Nimicul își face culcuș. Szavak Eldobott, elveszett, néma szavak, soha ki nem mondottak, rendbeszedtem mindeniket a reggeli nap harmatával tisztára mostam, szerteszét szórtam az eső visszhangjával tenger vizébe véstem, ahonnét a hullámok
AZ ÁLOM SZEME – A SZERELEM VARÁZSA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1459106710.html [Corola-blog/BlogPost/380609_a_381938]
-
v-ați născut, ce stea era și cu cine se imbina. Normal că elementele universale au un rol în apariția oricărui viu. Interesant este cum s-a cocoțat omul în vărful acestor îmbinări. Că de luptat, până și firul de iarbă luptă cu vântul care vrea să îl culce la pământ, cu seceta care îi usucă verdele, și leul luptă, și elefantul și copacul face eforturi să nu fie doborât de insecte sau de furtuni tropicale. Deci, nu lupta duce la
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474724823.html [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
curios - nu erau greoaie așa cum s-ar fi așteptat să fie, ci aveau ceva din ușurința unei plutiri, de parcă s-ar fi dematerializat, Eliza se gândea la perseverența și siguranța cu care un gândăcel continuă să escaladeze un fir de iarbă chiar și atunci când vântul suflă cu putere. Ceașca de ceai avea un model albastru. Zâmbi gândului, amintindu-și cum considerase dintotdeauna culoarea albastră ca fiind preferata mamei, doar pentru că ea avea ochii albaștri. Oare câți ani trecuseră de când fusese cumpărată
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ceasca_de_ceai_tania_nicolescu_1358626587.html [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
sale unice, pot savura liniștea sferelor înalte, asculta vaietul vântului peste valurile mării (Dintre sute de catarge), simți teama profundă a marinarului de pe barca plutind în derivă în mijlocul mării aflată în plină furtună sau pot desluși creșterea mugurelui firav al ierbii, ca preludiu al unei nemuritoare povești de dragoste ce apropie cerul de pământ. De cel mai multe ori, linia și punctul creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de durere sau gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu un extaz
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
-mi inima! Ține-o în palma ta! Privește-o! Tremură, ca o frunză, la cea mai mică adiere, de dragoste, dor, singurătate. Te aștept, ca pe o rază de soare, după prelungi zile de ploaie, ca pe un fir de iarbă, ce apare timid, după o iarnă grea, anunțând primăvara. Ia-mi inima, ca o ultimă speranță, o ultimă suflare a unui muribund ce imploră iertare, înainte de a pleca pe ultimul drum. Dacă vei veni-ntr-o zi, te voi strânge
DE INIMĂ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427748248.html [Corola-blog/BlogPost/340978_a_342307]
-
Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să se apropie de sângele meu... Ce facem noi când fiecare fragment de amintire va
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1472249060.html [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
dorește să-i vorbească. Într-un sfârșit ceva a sosit. A fost doar în mintea lui, a fost un ecou al fostelor lui suferințe amprentat de trăiri, amprentat de cele învățate cândva care, acum își găseau rostul : „...ce simte firul ierbii când coasa e vecină ?!../ ea pleacă fruntea-n pace,/ răspunse căpitanul, căci are să renască mai fragedă la anul... ”. * Nu a avut cum să o evite, așa cum și-ar fi dorit să o facă atunci când a zărit-o prea de aproape
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
pentru Restaurarea Monarhiei, pentru a arăta întregii clase politice calea dreaptă a României”. Acea revenire a Majestății Sale, care a răvășit inamicițiile instalate între oameni pe baza orientărilor electorale a fost, după o jumătate de veac, prevestită simbolic de izbucnirea ierbii din crusta pământului, după înghețul unei ierni crâncene; în vremea de acum, evenimentul de pe 10 noiembrie este prevestitor într-o toamnă târzie, blândă, îngăduitoare, neîmbrumată, neninsă ci însorită, a întoarcerii republicanismului în iarna siberiană, natală. Lent, în pacea așteptării, crescuse
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
din ochi, șoptea ceva doctoriței argintii,... poate povestea reîntâlnirii... sau a asemănării... În adânc se mișca o undă ca un început de primăvară, dar eu mă împotriveam crunt de teamă că, topindu-se gheața se va surpa totul. Primăvara reînvie ierburile, copacii, gâzele, dar oamenilor fără libertate le întinde doar cununi de spini... Sonnenschein, lipită de colțul de umbră al vestibului, aștepta cu încordare să fie descoperită... Cine știe cum suntem făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În momentele ei inefabile, generația de artiști a Margaretei Pâslaru a fost, este și va fi cărămidăria din care s-au ridicat din iarbă, la văzduh, terasele grădinii unde au crescut și rodit florile cântecului. Astăzi sosesc una după alta, în toată mass-media noastră, știri mai noi și mai vechi despre drumul circular al valului de artiști pentru care aceleași publicații nu au destule
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
condus a lumii soarta înspre zările puștii! Azi avem copii noștrii mâine vom avea nepoți timpul e acea ninsoare ce ne acoperă pe toți! Fără avize la vedere fără avize de ședere părul alb răsare în barbă parcă ninge peste iarbă!... Unde sunt acei copiii? ce eram Doamne ,odată și fugeam peste câmpii! Referință Bibliografica: MĂ GÂNDESC / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul VII, 01 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate
MĂ GÂNDESC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1493670007.html [Corola-blog/BlogPost/378767_a_380096]
-
în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului BALSAMUL IUBIRII Prin aerul nopții rătăcesc, Călătorind cu privirea prin astre, La tine mereu mă gândesc, Acolo unde sunt inimile noastre. Trimite-mi prin stele balsam, Iubire unduind prin ierburi, Visez lângă mine să te am, Să uit de lume, și de treburi. Vino la mine, plutind prin văzduh, Prefă-te în alinarea de zefir, Adu-mi al dragostei duh, Prin culori roșii de trandafir. DIAMANTELE DIN STELE Ș lefuiesc
BALSAMUL IUBIRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Balsamul_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/364726_a_366055]
-
o norocoasă și am cre¬zut cu tărie în bine.ˮ. Această filozofie o urmează la a doua răscruce a existenței, când se mărită fără nuntă: „Ne am căsătorit singuri, într o cameră cu chirie, cu verighete din fire de iarbă. Bogați spiritual și foarte săraci mă¬terial.ˮ. Fericirea maturității a descoperit-o în iubire. În iubirea pentru soț și pentru copii, apoi în iubirea pentru nurori și nepoți. Supărată de atitudinea tinerilor vizavi de persoanele în vârstă, ține să
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > SOMNUL Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă vărs ușor în patul cel de lemn Și simt curgându-mi printre ierburi, trupul, Din adâncimi, prundișul face semn Mi se topește ca-ntr-o apă, lutul... Aud prin respirații tot mai stins, Ecoul din secundele ce pleacă, Și pare că tăcerea m-a cuprins Iar timpul șubred a-ncetat să treacă. Mă tot
SOMNUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1485680254.html [Corola-blog/BlogPost/373489_a_374818]
-
facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă când nu era căzută zăpada, ieșea cu oile la păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]