691 matches
-
studentă... în vreme ce Liceul Internat și Seminarul iau locul beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele, birturile, cafenelele (sub-stituindu-se, în evocarea tragicului cotidian, cheiurilor, suburbiilor belgice), albumele, băncile de școală, ceasornicele, pianinele, natura moartă în genere. ADRIAN MANIU Poezia lui Adrian Maniu e triumful stilisticii și al manierei. Ca un nou Crivelli, poetul se întemeiază mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pământului, căruia civilizația (desemnată metonimic prin "drumul de fier", distrugător de tradiții și obiceiuri vechi, peste care tot el ajunsese stăpân) n-a izbutit să-i pervertească sufletul de copil sărac, capabil să retrăiască încă emoția sărbătorii, cu gândul la iarmarocul de altădată. Astfel, la momentul când ar fi trebuit să guste în sfârșit din roadele dulci ale propriei apoteoze, băiatul casierului începe să aibă, lucid, "noțiunea limpede a drumului străbătut din vremea când umbla nopțile după fete". Iar prima treaptă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice. Deloc întâmplător, chiar și în zilele noastre, în jurul orașelor moldovenești gravitează o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar marea majoritate a așezărilor - cu excepția orașelor Iași și Galați - „nu erau decât niște târguri, mai mult sau mai puțin mărunte”. De-a lungul acestei perioade, singura „instituție” românească ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realitate începând cu iulie 1912, atunci când primarul Vasile Pavli a scos la vânzare de veci, prin licitație publică orală, mai multe loturi parcelate. Tot în această zonă, un an mai târziu, o mică suprafață din terenul pe care se desfășura iarmarocul de vite, a fost destinată pentru înființarea Lazaretului și a cimitirului de holerici. Procesul de extindere a suprafeței intravilane a fost asigurat și prin intermediul inițiativelor private. De pildă, pe data de 2 ianuarie 1914, Alecu Mârza, proprietar și pensionar din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a comerțului cu produse agricole și animale era oborul de cereale - situată între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-au mai desfășurat și iarmaroacele din zilele de 25 martie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-au mai desfășurat și iarmaroacele din zilele de 25 martie - de Buna Vestire - și 26 octombrie - de Sf. Dumitru. Pentru locuitorii satelor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-au mai desfășurat și iarmaroacele din zilele de 25 martie - de Buna Vestire - și 26 octombrie - de Sf. Dumitru. Pentru locuitorii satelor din vecinătatea Bacăului, întâlnirile periodice din acest spațiu reprezentau tot atâtea prilejuri de a-și pune în vânzare produsele specifice muncii lor. Erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
condițiilor - dar și din perspectiva formelor de solidaritate comunitară, a momentelor de expunere colectivă a unui anumit tip de identitate locală. În general, luând forma unor obiceiuri de sociabilitate de tip rural, acestea au fost găzduite în cadrul tradiționalelor târguri și iarmaroace. Totuși, în absența unei tradiții urbane solide, în lipsa propriilor „idoli”, identitățile citadine s-au construit, mai curând, în jurul valorilor naționale, prin celebrarea și rememorarea succeselor înregistrate, cu precădere, de istoria recentă. În mod evident, acest festivism citadin cu iz patriotic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și „Victoria”. Prezența
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un „supliment” de dinamism, prin afluxul populației din mediul rural. Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a obține un profit cât de mic fiind, aproape, nelimitate, spectrul „meseriilor” atingea adesea și zona ciudățeniilor, a bizareriilor. Totul era permis, atâta vreme cât cei ce obțineau câștiguri materiale plăteau către casieria comunală taxele stabilite prin regulamente. Spre exemplu, în timpul iarmarocului din 29 iunie 1903, băcăuanii Kon Sura și August Grubesitz au fost obligați să plătească o taxă de 2,50 lei fiecare, „pentru că au expus spre vederea publicului, primul - o copilă de 26 ani cu un corp de copil de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doilea - o copilă uriașă”. Descriind spectacolul ce se derula în fața privitorului, criticul și istoricul literar Constantin Călin, în monumentala sa lucrare „Dosarul Bacovia”, concluzionează: „domina o atmosferă de defulare, trivială, isterică. Finalmente, pentru foarte mulți, îndeosebi pentru creduli, mersul la iarmaroc constituia o experiență amară”. Printre modalitățile de agrement, s-au aflat și participările la spectacolele de circ - denumite în epocă „circ de varietăți” sau „teatru de scamatori și ilusiune”. În general, locul cel mai căutat pentru instalarea trupelor de circ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști cât și spectatori. Strada, sălile cinematografelor, scenele teatrelor, arenele de sport sau de circ, iarmaroacele, până și ștrandurile Bistriței au fost spațiile sale predilecte de desfășurare. CONCLUZII Lucrarea de față a avut ca punct de plecare dou) constatări provocate de avântul înregistrat de istoriografia românească după 1989: pe de o parte, opțiunea clară, dar, din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vol. I-III, Buc., Socec, 1873.î 2 Tatăl lui B.-P. Hasdeu. Vezi și articolul E. Dvoicenko Alexandru Hasdeu și literatura română populară, în "Revista istorică", XXII, 1936, nr. 1-3. Din întîmplare mă primblu într-o zi printr-un iarmaroc și, deodată, mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
replici, de data asta nu am avut nici una. Și asta pentru că personajul meu era mut. Întors din război, un mutilat o încercare splendidă pentru mine de a spune totul fără vorbe, o încercare foarte grea în mijlocul unei lumi colorate, de iarmaroc, tu să fii doar o tăcere și totuși spectatorul să înțeleagă tot ce nu poți să spui. Filmam într-un sat de pe Neajlov, unde se adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
către acele "noduri" explozive ce ridică tensiunea dintre personaje la paroxism: stare în a cărei analiză Alexa Visarion se cufundă cu predilecție... Două ar fi, de amintit, secvențele remarcabile în această ordine: cea a tragerii la țintă și cea de la iarmaroc când, în urma intervenției jandarmului, admirația mulțimii față de circar se întoarce în suspiciune și dispreț... Semnificația acestor secvențe impecabil realizate, îndeosebi sub raport interpretativ este suficient de limpede pentru a mai stărui asupra lor. Nu știu dacă observațiile făcute până acum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga măsură a ținutei acestui popor emoțional. Un cunoscut fior pe șira spinării am simțit în momentul în care, alături de mama bocind ca furată în iarmaroc, tatăl o îmbărbăta pe fiica gimnastă cu ton de torționar: măi, tată, știi parola, spune-o! Vă imaginați astfel de spectacole grotești într-o Anglie, cu adevărat mare putere sportivă? Abătîndu-mă, din drumul regenerator spre Sinaia, am sunat, în București
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete cicoare”, fete vesele „înoată” prin grâu, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
în plus cu o ortografie aparte, să zicem, "neconvențională": Simpatice domnule Jenică, Desigur că numai o întâmplare incandescentă și bizară pe care un mare scriitor francez pot zice genial lea numit fatalism a făcut pe mămica să mă ducă la iarmaroc la Roman unde am avut plăcerea să te cunosc și reciproc. Te rog a mă escuza că răspund deabea acum la ambele matale două epitole dar nu mam putut mișca din casă deoarece ma rănit o ghiață și nu mam
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Stand în hard cure. [To the Fool] Come, help to bear thy master. Thou must not stay behind. Aruncîndu-le al meu cap, Cîinii sar, pe toți îi scap. Du di, du di, ș-așa... Haideți pe la chermeze și bîlciuri și iarmaroace. Bietul Tom, cornul ți-e uscat. LEAR: Atunci, s-o disece pe Regan, să vadă ce crește la inimă ei. Este vreo cauza în natură care face aceste inimi de piatră? (Lui Edgar) Șir, te țin că pe unul din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
primitive 38. Artist angajat care îmbrățișează cu ardoare, ca și Maiakovski, din care creează un mare număr de piese, cauza revoluției ruse începând din 1917, Meyerhold visează la un teatru revoluționar care să țină în același timp de baraca de iarmaroc și de parada populară, fără ca prin aceasta să piardă ceva din grandoarea eroică. De aceea el proslăvește "teatrul convenției conștiente", în care actorul, care nu trebuie să se lase furat de joc, știe permanent că scena este artificială, astfel încât spectatorul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest scop a solicitat, prima dată în anul 1817, carte domnească de la Scarlat Al. Callimah, pentru ținerea câtorva „adunări de iarmaroaci la moșia mea, la Umbrărești, din ținutul Tecuciului, fiindcă esti loc foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]