772 matches
-
a executat lucrarea (Bathycles din Magnesia), cât și scriitorul care a descris-o (Pausanias) erau foarte buni cunoscători ai tradiției și mitologiei elene. Un alt argument care înlătură posibilitatea unei confuzii este faptul că, cel puțin din punct de vedere iconografic, cei doi monștri răpuși de Tezeu se diferențiază în mod frapant, fiind deci inconfundabili. Pe de altă parte, Pausanias nu descrie „din auzite” opera de artă în discuție, ci ca unul care a avut prilejul s-o contemple : „Mă voi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unele colinde românești, eroul răpune cu mâinile goale un „leu” bovimorf, înzestrat cu coarne (109, p. 279). În alte versiuni, „leul” este rumegător, nu carnasier (130). Poate că leul, necunoscut propriu-zis de români, a coborât de pe frescele bisericilor, din reprezentările iconografice ale lui Samson. Ceea ce mă interesează acum este faptul că, în colindele românești, „leul” este o ființă zoomorfă cu conotație mitologică precisă, dar cu conformație biologică echivocă. Este o făptură care, ca și Minotaurul, „transgre- sează speciile și legile anatomiei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Deja în secolul al XIII-lea, arhiepis copul Genovei - Jacopo da Varazze - a introdus această legendă (inclusiv submotivele care mă interesează) în celebra sa compilație Legenda aureea (38), de unde a pătruns în toată Europa, atât în forma literară, cât și iconografică. Așa cum am spus, nu mă interesează în mod particular motivul „Sf. Gheorghe omorând balaurul” care, în Evul Mediu târziu și în veacurile care i-au urmat, a beneficiat de o strălucită carieră în iconografia creștină. în schimb, mă interesează submotivul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
originar („fata leagă balaurul și-l aduce viu în cetate”) a supraviețuit în destule texte și imagini (121). În spațiul românesc, textul propriu-zis al legendei este atestat relativ târziu (secolul al XVII-lea), el fiind, se pare, precedat de tratarea iconografică a motivului și a submotivului în discuție. Iată câteva ctitorii care conțin în fresce submotivul „legarea balaurului de către fecioară” : Voroneț, Hârlău, Dobrovăț, Biserica episcopală din Roman (toate în Moldova ; cf. 44, pp. 54-56), Biserica Doamnei (București), bisericile din Gura Văii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mironosițe la mormânt. Relatarea lui Ioan (cap. 20) este cea mai stranie și foarte importantă pentru subiectul nostru. Cunoscută sub denumirea de Noli me tangere, după traducerea latină a interdicției lui Isus, ea s-a bucurat de zeci de reprezentări iconografice. În prima zi a săptămânii - duminică, așadar -, Maria Magdalena vine la mormânt și vede piatra „ridicată”. Speriată, aleargă să le ducă vestea lui Petru și „celuilalt ucenic pe care îl iubea Isus”. Aceștia sosesc degrabă, „ucenicul cel iubit” devansându-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Maria Magdalena devine simbolul omenirii răscumpărate. Personajul interesează exegeza creștină timpurie nu ca model în sine, ci ca suport al unor sensuri superioare, alegorico-anagogice. Motiv pentru care, în primele secole, nu există o biografie/hagiografie a ei și nici reprezentări iconografice individuale. Ea face parte modest din grupul femeilor purtătoare de parfumuri, mirofore 10. Părinții din primele secole deosebesc, în marea lor majoritate, cele trei personaje evanghelice. Este cazul lui Clement Alexandrinul 11, Origen 12, Ambrozie al Milanului 13 sau Ieronim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și intelectualicește necinstit să le ignorăm ori, și mai rău, să le disprețuim din ignoranță. Pe plan cultural, așa cum voi încerca să arăt prin trei exemple, riscăm să pierdem înțelesul însuși al unei bune părți din Tradiția noastră transmisă liturgic, iconografic sau literar. Apocrifele marianice În Noul Testament, biografia Maicii Domnului se suprapune umil biografiei Mântuitorului. Ea apare în evanghelii odată cu Bunavestire și dispare după Înviere. Dogma fundamentală a creștinismului rămâne totuși dogma Întrupării lui Dumnezeu, a nașterii Lui dintr-o femeie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
gest de gratitudine și umilință. O altă versiune, cu elemente inedite, va deveni celebră în Occidentul medieval, cu titlul Pseudo-Evanghelia lui Matei 82. Oricine vizitează, de pildă, gropnița Mânăstirii Humor are privilegiul de a vedea fragmente ale Protoevangheliei în registru iconografic. De obicei însă, vizitatorii nu cunosc adevărata sursă a icoanelor, pe care îmi îngădui să o citez aici, în traducere proprie: Vestea nașterii Mariei Ana s-a întristat foarte tare, și-a azvârlit veșmintele de doliu, și-a spălat părul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bună și de la un an la altul ele se restaurează din nevoia de a nu ne pierde identitatea națională, de a spune lumii cine suntem și de a arăta frumusețea spirituală a poporului român. VI. Pictura bisericească de la Cetățuia Tematica iconografică și trăsăturile stilistice ale picturii bizantine, care s-au răspândit în toate țările ortodoxe, inclusiv în Moldova, au evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea învățăturii creștine și a vieții bisericești în general. Încă din primele secole creștine bisericile au fost
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Athos ca fiind un simbol al luptei antiotomane și de aceea a luat din trapeza de la Lavra pictată în 1512 scena Judecata de apoi. Astfel pentru prima dată în Moldova, la Probota în pridvorul bisericii apare ampla desfășurare a temei iconografice care printr-o subtilă interpretare făcea promisiunea mântuirii de asupritori. Meșterul de la Voroneț consacră tot peretele de apus, temei: Judecății de apoi, aici fiind o uriașă compoziție, unică în arta orientului creștin. Dușmanii Moldovei - turcii - sunt în mijlocul condamnaților veșnic. Pentru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
uneori prin păstrarea unor teme care, în celelalte monumente de tradiție bizantină au dispărut sau sunt tratate în alt fel. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, de când se păstrează cele mai vechi ansambluri complete de pictură, temele iconografice dintr-o biserică sunt destul de reduse. Ele ilustrează caracterul monumental de proporționalitate, ele vorbesc prin sobrietate, prin simbolism, au un conținut dens și plin de spiritualitate. În secolul al XVI-lea, de la stilul monumental al picturii clasice se ajunge la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de icoane. Culoarea este mai bogată și mai variată. Personajele dintr-o scenă, mai numeroase, sunt mai umanizante, temele sunt tratate la un nivel artistic. În secolul al XVII-lea, deși pictura moldovenească continuă să se dezvolte după aceleași canoane iconografice și tehnice, totuși tradiția vechii școli de pictură se pierde treptat. Acum pictura are caracterul unei picturi realiste de șevalet, destinată a fi văzută de aproape. Ea impresionează prin precizia și bogăția amănuntelor, prin folosirea aurului și prin colorit. În
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
respectat compozițiile și figurile inițiale pe care le-au întărit culoare peste culoare. Acolo unde scena nu se distingea, ei au refăcut-o. Toate pisaniile sunt scrise în limba greacă. Pe pereții bisericii sunt reprezentate un număr mare de cicluri iconografice, cu scene bogate atât sub aspect figurativ cât și decorativ. Expresivitatea personajelor, bogăția și varietatea veșmintelor, armonizarea judicioasă a picturii cu arhitectura, iată câteva trăsături care arată că meșterii care au împodobit Cetățuia cu această pictură au fost artiști de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuia cu această pictură au fost artiști de seamă”<footnote Irineu Crăciunaș, Pictura bisericii de la Mănăstirea Cetățuia, în: Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 501 footnote>. Voi face o descriere sumară a picturii bisericii, arătând ciclurile iconografice reprezentate în fiecare încăpere a bisericii și scenele care alcătuiesc ciclurile respective: Pe arcul dublu care susține cupola naosului și sub care se află fixată catapeteasma s-au pictat 24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ajutorul și-L adoră pe Mântuitorul și pe Sfânta Fecioară Maria au figurile și gesturile care sugerează speranța”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 59 footnote>. Scenele din Acatistul Maicii Domnului pictate la Cetățuia ,,prezintă unele deosebiri față de reprezentarea acestei teme iconografice în pictura exterioară moldovenească”<footnote Irineu Crăciunaș, op. cit., p. 522 footnote>. Potrivit iconografiei ortodoxe, în conca altarului este pictat Mântuitorul, dar aici este reprezentată Maica Domnului pe tron, ca regină, cu pruncul Iisus în brațe, încadrată de doi îngeri. Este
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și de alta în jurul absidei sudice sunt scene mai mari cu momente din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Astfel, în partea dreaptă, după Apostolii la judecată urmează: Întâmpinarea Domnului, Nașterea lui Iisus Hristos (în colțul de sub pandantivul mare), cu toate elementele iconografice tradiționale și Ispitirea lui Iisus în pustiul Carantaniei, care ilustrează cele trei ispite. În partea stângă a scenei cu Apostolii la judecată sunt: Botezul Domnului, în care alături de Iisus Hristos și Ioan Botezătorul apare și un înger; Schimbarea la față
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al monumentelor din nordul Moldovei. Arhitectura și fresca în secolele XV-XVI, Casa regională a creației populare Suceava, f. a., p. 293 footnote>. Ceea ce se remarcă de la prima vedere la pictura bisericii mănăstirii Cetățuia este caracterul ei narativ, numărul mare de teme iconografice, tratate în cicluri de scene sau într-o singură scenă. Se impune ordinea și simetria scenelor repartizate pe toate zidurile bisericii. Un loc important îl ocupă registrele cu pildele și minunile Mântuitorului Hristos, reprezentate nu numai în naos și pronaos
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pictate singure, ci chiar și grupurilor. În marea lor majoritate, personajele sunt pline de viață, spontane în gesturi și atitudini, deși bineînțeles că unele se vede convenționalismul caracteristic picturii bizantine. Măiestria pictorilor de la Mănăstirea Cetățuia se evidențiază și în tratarea iconografică amplă, cu numeroase peisagii și elemente arhitecturale, precum și în compunerea scenelor strâns legate de viața reală. Opera acestor pictori este remarcabilă și prin puterea și talentul cu care au reușit să imprime personajelor expresivitatea și dramatismul uman, de reușită introspectivă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a introdus-o în ediția a II-a a volumului „O viață închinată Adevărului, Gheorghiță Savel”, apărută la aceeași editură, și prin strădania aceluiași editor într-un tiraj și mai redus din motive financiare. Această ediție e completată cu piese iconografice pe care naratorul cărții a ținut să le mai introducă: documente, fotografii, texte care i-au rămas în inimă, etc. Când mi-a adus noua ediție, era bucuros că a păstrat în ea Marșul Basarabiei, din 22 Iunie 1941, precedat
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
viciile se nasc din trufie și se despart dintr-un trunchi comun în ramuri cu frunze și fructe rele, pe care artistul le face înclinate în jos, în timp ce, în arborele binelui, acestea au tendința de a se ridica. Această temă iconografică s-a diversificat în mai multe variante. Uneori trufia se află la rădăcina arborelui, iar în vârf stăpânește Cel Rău; alteori, ramurile au terminații cu capete de dragon din care iese câte un personaj reprezentând un viciu. Un alt sistem
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
s-a diversificat în mai multe variante. Uneori trufia se află la rădăcina arborelui, iar în vârf stăpânește Cel Rău; alteori, ramurile au terminații cu capete de dragon din care iese câte un personaj reprezentând un viciu. Un alt sistem iconografic medieval a asociat animalele cu diverse păcate: astfel, omul păcătos decade în rândul animalelor, simbolizarea animalieră oferind măsura decăderii sale. Această concepție va construi satira din romanul Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. Fantezia medievalului nu se mulțumea cu personificarea morții
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Hr., în cadrul cărora au loc întâmplările individuale ale personajelor. Trăsătura tipică a romanului constă în relatările cu privire la armată și gladiatură. Aspectele lor caracteristice reflectă realitatea epocii, descrisă cu precizie datorită amplei documentări în domeniul arheologiei experimentale, al cercetării istorice și iconografice. În roman, în extraordinara aventură a lui Valerius sunt redate toate detaliile gladiaturii: cum învățai să devii gladiator, desfășurarea antrenamentelor, diferitele tipuri de gladiatori, regulile după care aveau loc luptele în arenă, în timpul cărora se amestecau îndrăzneala și lașitatea, curajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
credințelor, de comuniune a simbolurilor. În Dacia, imaginea Bunului Păstor de pe unele geme evoca creștinilor episoade din mitologia orfică sau cea a lui Hermes, era popular cultul zeiței egiptene Isis. În provincia nord-dunăreană, figurile fantastice, șerpii au contribuit la fundamentarea "iconografică" și chiar lingvistică a "dracului" românesc, pe care V. Pârvan l-a derivat din toți "idolii și demonii păgâni" combătuți de creștinismul în ascensiune. Din secolul al III-lea, a început să se generalizeze și sensul creștin al termenului înger
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și să materializeze visul american al omului obișnuit. Imnul american, în care se face referire la "țara libertății", apare în prima secvență a filmului și este reluat ca un refren pe tot parcursul peliculei care prezintă în mod repetat imagini iconografice ale steagului american. Poltergeist se concentrează tocmai asupra amenințărilor la adresa libertății, a pierderii suveranității și privilegiilor proprii vieții clasei de mijloc în epoca prezentă și la perspectivele de recesiune a visului american, degradat și transformat într-un coșmar. Filmul debutează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul, Arta icoanei. O teologie a frumuseții, București, Editura Meridiane, 1993. Evdokimov, Paul, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Editura Christiana, 1995. Evdokimov, Paul, Prezența Duhului Sfânt în tradiția ortodoxă, București, Anastasia, 1995. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, București, EIBMBOR, 1996. Evdokimov, Paul, Rugăciunea în Biserica de Răsărit, Iași, Editura Polirom, 1996. Evdokimov, Paul, Viața spirituală în cetate, București, Editura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]