753 matches
-
de altfel și cea a turnului, au fost îmbrăcate în perioada interbelică cu tablă zincată. Bolta navei, iconostasul și partea superioară a altarului au păstrat fragmente din pictura inițială, în multe locuri însă fiind rău degradată. Prin calitate, stil, scheme iconografice, pictura de la Groși trădează școala lui Ștefan Tenețchi, unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici din Banat.
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
foișorului scund al turnului-clopotniță, prevăzut cu o fleșă zveltă, învelită cu tablă, au fost înfundate cu scânduri. Sub stratul de tencuială interioară și exterioară, aplicat cu același prilej, se pot ascunde bogate ornamente sculpturale și fragmente ale unui vechi decor iconografic degradat; reparat în anii 2001-2003, lăcașul a fost repictat în perioada 2003-2004, în tehnica “tempera grasă”, de Emil Goțiu din Ilia. Execuția registrului icoanelor împărătești, asociată cu ampla renovare din 1802 (tradiția locală îi conferă caracterul de rectitorire), a fost
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
lăcașul, se cunosc doar cele din anii 1929 (consolidarea bârnelor), 1975 (înlocuirea „cerimii” și turnarea unei fundații exterioare), 1992 (tencuirea interioară și exterioară a pereților) și 2001-2002 (schimbarea învelitorii din plăci de azbest cu cea actuală, de tablă). Biserica, împodobită iconografic în 1996 și apoi de Emil Goțiu din Ilia, a fost târnosită la 22 septembrie 1929 și apoi resfințită la 14 iulie 2002. Edificiul actual ,menționat de conscripțiile din 1805 și 1829-1831, a coexistat, timp de trei sferturi de veac
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
murală, iar în anul 1820, cea a iconostasului, încheind, probabil, cu cele două icoane mari din altar, Sf. Ioan Botezătorul, menționată mai sus și Sf. Sava (Destul de ciudată si neobișnuită plasarea acestor două icoane în altar, pe spatele iconostasului). Programul iconografic este cel cu care ne-a obișnuit Zugravul Nicolae, având însă un număr mai mare de teme și scene. Registrele sunt despărțite de benzi decorative, alcătuite din vrejuri elegant ondulate și purtând flori, sau din frunze dispuse în cruci culcate
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
l-au pironit pe Iisus Hristos cu piroane de fier; 2. Când au ridicat jidovii crucea cu Iisus Hristos; 3. Răstignirea lui Iisus Hristos; 4. Luarea de pe cruce; 5.Punerea în mormânt (Plângerea); 6. Învierea lui Iisus Hristos (după modelul iconografic apusean).
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
este sugerat prin descompunerea și deformarea structurii spațiului, tensiunea artistică destabilizează construcția formelor care recreează orașul, absorbindu-le în haosul spectacolului străzii. Pictorul urmărește redarea vacarmului, luminilor, culorilor și formelor orașului în mișcare. Boccioni inserează în această compoziție un motiv iconografic tipiv pentru futurism: deschizăturile ferestrelor care contribuie la sporirea intensității trăirilor senzoriale. Unghiurile ascuțite, formele concentrice, suprafețele tăiate ale perețilorîi servesc pictorului la redarea propriei viziuni a orașului modern, al cărui caracter brutal și amețitor este evidențiat prin exploatarea specifică
Umberto Boccioni () [Corola-website/Science/319195_a_320524]
-
franceză)." "Dacă la început era pur și simplu o „funie înnodata” fără un numar anume de noduri, nu după mult timp acestea au fost reduse la un numar fix de trei, așa cum putem observa de asemenea și în primele reprezentări iconografice ale sfanțului Francisc, în care cingolul Sărăcuțului apare astfel și unde referință la voturi este de altfel evidență. „Funia franciscana” aleasă la început pentru a încinge haină la mijloc, doar pentru că era mai simplă și grosolană spre deosebire de cureaua de piele
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
exterior. Grinzile masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe pereți: arhidiaconul Laurenție; Viziunea patriarhului Petru al Alexandriei; procesiune de arhierei. Autorul picturii este talentatul zugrav Simon de la Alba Iulia. Restaurarea bisericii rămâne o
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
lucrării sale din anul 1909, inscripțiile care se păstrau în interiorul bisericii. În 1911 Tit Bud realizează un scurt istoric al parohiei din această localitate. Victor Brătulescu a descris biserica de lemn din Desești, fiind cel dintâi care prezintă grafic desfășurarea iconografică a acesteia, chiar dacă doar parțial. Totodată studiul său este important deoarece include anexe cu planurile si releveul acestei biserici. În cartea sa Arta veche a Maramureșului I. D. Ștefănescu nu insistă asupra prezentării arhitecturii bisericii din Desești ci face referiri iconografice
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
iconografică a acesteia, chiar dacă doar parțial. Totodată studiul său este important deoarece include anexe cu planurile si releveul acestei biserici. În cartea sa Arta veche a Maramureșului I. D. Ștefănescu nu insistă asupra prezentării arhitecturii bisericii din Desești ci face referiri iconografice și redă inscripțiile care însoțesc unele imagini. Cercetătoarea Anca Pop Bratu în articolul Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi de tradiție postbizantină în Maramureșul istoric prezintă o comparație între iconostasele realizate de pictorul Alexandru Ponehalschi printre care și cel din Desești
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
tradiție postbizantină în Maramureșul istoric prezintă o comparație între iconostasele realizate de pictorul Alexandru Ponehalschi printre care și cel din Desești, încercând să urmărească evoluția stilistică a picturii acestuia.. În lucrarea intitulată Pictura murală maramureșeană, A. Pop Bratu redă programul iconografic al picturii parietale din Desești, într-o manieră bine structurată, cu detalii amănunțite. În cadrul aceleiași lucrări autoarea analizează trăsăturile caracteristice ale stilului picturii lui Radu Munteanu, unul dintre zugravii care au decorat interiorul bisericii din Desești.. Marius Porumb sistematizează traiectoria
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
asemnănări evidente în dispunerea și iconografia registrelor la toate iconostasele realizate de A. Ponehalschi. Pictorul a realizat tâmpla bisericii din Călinești-Căieni (1754), iconostasele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani (1760), tâmpla bisericii din Ieud-Deal( 1765) și cea de la Berbești( 1769). Programul iconografic al tâmplelor se aseamănă, identificându-se totuși câteva deosebiri. Primul registru conține în tâmplele din Călinești-Căieni, Sârbi-Susani, Budești-Susani și Ieud-Deal Răstiginirea în partea mediană, în stânga scena Coborârea de pe cruce, iar în dreapta Punerea în mormânt. Numai în biserica din Desești scena
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult din zona Lăpuș (bisericile din Ungureni(1782), Rogoz(1785) Clădirea bisericii constituie atât lăcașul ceresc, casa lui Dumnezeu, cât și biserica pământească. Activitățile cele mai sacre se desfășoară în zona sanctuarului încăperea
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale sfinților ierarhi. În partea de sud, unde se află diaconiconul - locul de păstrare al veșmintelor liturgice - se află imaginile Sfântului Pahomie și a arhanghelului Mihail. Naosul
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
bolta preia această semnificație. Pe bolta bisericii din Desești zugravul a pictat Maria Domnului Orantă, Iisus Învățător și patru arhangheli. Bisericile din Maramureș cuprind în naos o desfășurare amplă a Vechiului Testament, reprezentarea acestor teme constituind o caracteristică a ansamblurilor iconografice din întreaga Transilvanie. În ansamblurile de pictură din Maramureș predomină scenele din Geneză. Această caracteristică se întâlnește și în biserica din Desești, unde al doilea registru, pictat pe poalele bolții este constituit din cinci scene care fac parte din ciclul
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
șarpelui, Alungarea din rai și Cain îl ucide pe Abel. Arborele patriarhilor cuprinde întreg peretele vestic, fiind pictat într-o desfășurare amplă. Ansamblul parietal al bisericii din Desești prezintă de asemenea o altă caracteristică dintre cele mai importante ale programului iconografic din bisericile maramureșene: pe pereții naosului are loc prezentarea comparativă într-o manieră accentuat moralizatoare a scenelor din Vechiul Testament (scene din Geneză) și Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Ciclul Patimilor este cel mai detaliat redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
pereții naosului are loc prezentarea comparativă într-o manieră accentuat moralizatoare a scenelor din Vechiul Testament (scene din Geneză) și Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Ciclul Patimilor este cel mai detaliat redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu va păstra această dispoziție iconografică și la bisericile din Ungureni și Rogoz, din zona Lăpuș. În partea inferioară a pereților naosului se află portrete de mucenici, reprezentând sfinți militari, pustnici, mărturisitori. Registrul inferior al peretelui de nord, cuprinde trei episoade din viața Sf. Dimitrie: Lupta
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
golașă sau brăzdată de dâre negre, semn că apa prelinsă pe boltă a ras orice urmă de culoare. Puținele porțiuni de pictură aflată în stare bună dezvăluie ceea ce pare să fie cel mai vechi, dar și cel mai interesant ansamblu iconografic din bisericile de lemn din Sibiu. Ușile împărătești sunt într-o stare neașteptat de bună. Datează de la 1769, iar autorul picturii este zugravul Pop Ivan din Rășinari, care și-a semnat și datat lucrarea. Tot aici este adăpostit unul dintre
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
mai bun regizor la festivalul de film de la Cannes din anul 1992, cu filmul „Taxi Blues”. sursa: („Pavel Lungin”, articol scris de Vera Ivanova și Mikhail Manykin) Filmul „Ostrov”, tradus în limba română și ca „Insula”, este o adevărată peliculă iconografică de zugrăvire a exercițiilor de mântuire a unor monahi obișnuiți, viețuind într-o mănăstire din nordul înghețat al Rusiei. O continuare a tradiției tarkovskiene de pictură religioasă pe peliculă cinematografică. Parafrazându-l pe Kafka, putem spune că acest film este
Ostrov (film) () [Corola-website/Science/316614_a_317943]
-
listă a monumentelor istorice, . Potrivit tradiției, biserica ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul 1804, dată sugerată de pisania decorului iconografic al absidei: „Acest altar s-au zugrăvit cu plata acestor oameni Horga Ion cel bătrân, Horga Ion, Petru Lup, Trifan cel tânăr, Busdan Rista, Horga Blaj, pentru sufletele lor și ale părinților, anul 1804 octombrie în 14 zile”. Această etapă
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
uși, una de intrare în naos, la sud și alta în pronaos, la vest. Până la răsturnarea din 1992, biserica a avut o clopotniță înaltă, construită pe patru stâlpi, situată la câțiva metri depărtare de ușa de intrare în pronaos. Programul iconografic este cel al lui Nicolae de la Lupșa Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor pictori din Munții Apuseni. Pe de altă parte, calitatea artistică mai scăzută a
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]