938 matches
-
Boris Marian Mehr, „Școala evreiască «Cultura agricolă»”, Realitatea evreiască, nr. 114-115, 2000, p. 14. 431. I.H. Zucker, Bessarabien. Bemerkungen und gedanken, bei Gelegenheit eines mehrjähringen Aufenthaltes in diesem Lande, Frankfurt am Main, 1834 ; cf. 429, pp. 192-212. 432. Silviu Secrieru, „Iconografie originală la Țichindeal”, Curentul, 25 august 1999, p. 17. 433. Horia Carp, Din vremuri de urgie, Editura „Scriitori evrei”, București, 1924. 434. Hannah Arendt, Originile totalitarismului [prima ediție, The Origins of Totalitarism, 1948], Editura Humanitas, București, 1994. 435. Gala Galaction
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cuvinte de genul: „clerici”, „Dumnezeu”, „Steaua” sau chiar și o observație a specialistului etnolog de la Iași: „CÎt despre Înlocuirea Stelei cu Globul, acest lucru se explică prin faptul că globul apare adesea În cărțile bisericești, pe coperțile acestora, În iconografia ortodoxă, sugerînd atotputernicia religiei, universalitatea de care se bucură (subl. În orig.)”. Datorită conotațiilor profund religioase, nici o parte a textului „Jienilor” din satul Ghermănești, comuna Drânceni nu a scăpat ochiului vulturesc al cenzorului, ăst individ procedând la eliminarea lui: „Ca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de participare în toate sectoarele vieții socialpolitice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau înfățișarea corpului medical din Transilvania prezentat în 3 volume de către prof.dr. Florea Marin sau recenta apariție a unui masiv volum consacrat pentru „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de dr. Nicolae Botezatu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
prezenți în memorii putând deveni coautori prin adăugarea propriilor experiențe: viață-istorie. Mulțumim domnului profesor ștefan Andronache din Tecuci, anticaristului Dumitru Grumăzescu din Iași și, în aceeași măsură domnului profesor Ioan Mureșan, viceprimar al orașului Făget pentru sprijinul acordat în completarea iconografiei. Predoslovie Satul în care m-am născut se numește astăzi Dobrinești și face parte din comuna Nicorești, loc de podgorie dăruind lumii vinuri de preț și primind în loc aceeași lehamite funcționărească a promisiunilor și înainte și după. Greșesc. Cineva a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Totuși, nici unul dintre membrii grupării, cu excepția lui Salvador Dalí, nu a manifestat vreun interes exclusiv și persistent fată de psihanaliza freudiană, ca să facă din ea punctul focal al unei metode de creație artistică. "În perioada suprarealistă am dorit să creez iconografia lumii interioare, lumea minunată a tatălui meu Freud, și am ajuns acolo" ( Dalí 2005i: 339). La începutul deceniului al patrulea al secolului trecut, fondatorul mișcării suprarealiste vorbea, tot mai insistent, despre o "criză fundamentală a obiectului" artistic, care nu mai
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a deriva esența puterii creștine a împăratului, basilëìa, din esența divină; consecutiv, pentru a alătura imaginile lor figurative. Dogma întrupării a putut fi astfel mai bine înțeleasă de către păgânii europeni, datorită reprezentărilor vizuale (treimea, chipul christic, Buna Vestire și întreaga iconografie religioasă), dar a impus și un anumit caracter exclusivist al relației dintre individ și divin (iertarea este acordată doar celor "aleși" sau celor pe deplin penitenți); la acestea, a adăugat universalismul credinței creștine (integrat eficient de teocrația bizantină). Și la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
moarte a fost decretată legitim damnatio memoriae în loc de consecratio, dar care își însoțiseră imaginea de pe emisiile monetare cu reprezentarea figurală, personificată, a cetății romane - v. fig. 2.b.) În secolele VI-IV î.Ch., comunitatea greacă își desăvârșește ceremonialul funerar, iconografia corespunzătoare, aristocratică (stele funerare figurate și koûroi, care îl reprezintă pe defunct într-o scenă memorabilă de viață), literatura omagială, scenografia și simbolismul gloriei. Imaginarul colectiv se ancorează și el în această temă, devenind astfel un model pentru comunitatea romană
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Theodora (mărturisește istoria secretă a lui Procopius din Caesareea), încă se mai pot citi urmele portretisticii de tip roman, dar într-o sinteză reprezentativă pentru arta imperială creștină, în care apar și simboluri religioase (v. fig. 11 și fig. 12). Iconografia amplului program imperial de la Ravenna este cea mai relevantă mărturie, vizuală, dar și politică, legată de trecerea de la antichitatea târzie la evul mediu creștin. Aproape de Roma, pe coasta estică a Italiei, și la doar două secole mai târziu după ce Constantin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de asemenea dimensiuni precum Bizanțul romanizat și, în plus, atât de îndepărtat. În prima parte a domniei lui Constantin I, cetatea de pe Tibru și-a păstrat totuși rolul major, de primă capitală simbolică, fapt atestat de emisiile monetare, a căror iconografie oglindește voința politică a împăratului de a-i reprezenta identitatea de Vrbs Æterna și de a o proteja. În acest fel, ea era prezentă în întreg teritoriul imperiului și oriunde se afla împăratul, ceea ce făcea din el un "delegat" cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
avut loc atât un funus clasic, dedicat corpului defunct, cât și o ceremonie creștină, închinată înhumării sale (Eusebiu din Cesareea, Vita Constantini IV, 73 și Historia Ecclesiae X, 8). Combinația dintre elementele romane și cele creștine se regăsește și în iconografia numismatică - în reprezentarea divinizării împăratului (efigia înaripată, de tradiție romană), respectiv în semnul prezenței lui Dumnezeu (mâna care coboară dinspre celest și binecuvântează). Dacă Roma va mai menține și în secolul IV formele păgâne ale ceremonialului legitimant, Constantinopolul, în aceeași
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comunitatea afirma despre propria cetate, în cadrul ceremonialurilor și prin discursuri, că este nemuritoare și sacră. Teoria imperiului integrează mistica urbană a cetății și simbolistica puterii autocrate, astfel încât ele practic se contopesc. Roma este personificată și ei i se atribuie o iconografie complexă, redată pe frontispiciile monumentelor, în acte juridice și pe însemne militare (politică pe care Constantinopolul o va prelua aproape integral); împăratul, în schimb, împrumută atributul eternității de la cetatea supremă, devenind Imperator Caesar Augustus. Se realizează în acest fel un
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
axează atât asupra calităților împăratului de militar și de civilizator, restitutor orbis, cât și de constructor. Activitatea sa din afara Romei este ilustrată în frizele narative de pe columnele care celebrează cucerirea de noi teritorii și este completată de cea de edil-sacerdot. Iconografia imperială este genul epidictic din retorică trecut în registrul vizualului: omagială și circumstanțială, capabilă în același timp să păstreze în locurile centrale ale orașului imaginea întipărită a virtuților ideale. În mod particular columnele, datorită spiralelor care permit înlănțuirea episoadelor belice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înscrie în cultul imperial, iar "entitățile" se unifică și se sprijină reciproc în obținerea gloriei eterne, sub semnul protector al zeilor (Benoist 342). Imaginarul puterii creștine va prelua simbolistica augusteană corelate cu cea a cetății sale "de scaun" (ilustrate de iconografia monetară bogată), dar și cu ideea de corporeitate a imperiului. Domnia lui Constantin I păstrează și transferă în imaginar, pe lângă interpretarea maiestății romane în limbaj retoric, și gândirea absolutistă legată de dreptul imperial de guvernare a corpului/ teritoriului întregii oikoume
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înaintașilor păgâni din ceremonialurile funerare urbane (precum și spiritele lor protectoare). Datorită activității clericale asidue de prozelitism, susținute de basileii iconoduli și de teocrația bizantină, dar și de mai tinerele puteri creștinate, se vor răspândi în diocezele imperiului îndeosebi icoanele și iconografia narativă în frescă. Imaginea, la rândul ei, va reda sintetic și fidel conceptul de putere creștină, ca în cazul domniilor "asociate", tată-fiu (porfirogeneză), după modelul constantinian (v. fig. 26 și fig. 27: două imagini cu aceeași schemă iconografică, la distanță
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
spre exemplu, pentru motivul inorogului: în plan teologic, putem numi simbolul virginității christice; în cel politic, Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir; în cel al puterii regale sau/ și erotic-aristocrat: imaginea−fantezie din imaginarul și din arta occidentală sau din iconografia ciclului de tapiserii de la Cluny, Paris). Ceea ce este fundamental pentru interpretarea teoretică a imaginarului este perspectiva lui Aristotel asupra imaginii și a imaginației, care nu mai e o simplă punte între inteligibil și sensibil, ci devine modalitatea prin care se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
confluența tendințelor iconoclaste și a celor non-iconoclaste: pe de o parte, interdicția imaginilor din a doua Lege a lui Moise (Exodul 22. 4-6), din Levitic (26. I) și Deuteronom (4. 15-20), iar pe de alta, epifaniile divine, puse la baza iconografiei creștine, precum și textul din Geneza 1. 26-27 ("Apoi Dumnezeu a zis: să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră".). Întâlnirea dintre cele două direcții de interpretare a reprezentării divinului a provocat, cum am subliniat și în capitolul precedent, o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
estompa așteptând întoarcerea intransigenței: iconoclastia. (Tristan 317). Asemănarea dintre imaginea terestră a lui Iisus și imaginea celestă a lui Christos - raport consacrat de interpretarea Apostolului Pavel, părintele dogmei creștine - va deveni o temă principală în opera Sfinților Părinți și în iconografie și un reper al relației dintre puterea politică și atotputernicie, dintre basileu și divinitate, în interpretarea lui Eusebiu din Cesareea (Impellizzeri 61-71). Viziunea Apostolului se referă și la distincția dintre trup (sub Spirit) și carne, "ca doi poli sau două
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și Christos−Orfeu. Aceste identificări apar și la Clement din Alexandria, și la Hippolit (Moreschini 251-99), urmând textul biblic; ele sunt puse în relație, în tradiția iudeo-creștină, cu mitologia greco-romană (afilierea dintre tipul zeului-păstor și cel apollinic a dat în iconografie motivul lui "Christos ca tânăr imberb", alături de reprezentarea "Christos matur cu barbă, Judecător"). Spuneam însă că sunt cel puțin la fel de importante aceste apropieri pentru imaginarul politic creștin, datorită faptului că însuși Constantin, înaintea convertirii sale, va subscrie cultului lui Sol
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înrudirea dintre figura lui Constantin I, ca divinitate solară, cu ipostaza similară a lui Christos, cât și pe cea a imaginii lui Christos−împărat cu cea a lui Constantin I, basileul creștin (Dagron, Naissance d'une capitale; Grabar 226-45). Cum iconografia monedelor, a statuilor și a mozaicurilor sau a frescelor în care ei apar se dezvoltă practic în paralel, se poate vorbi despre doi împărați co-domnitori, la început reprezentați separat, fie șezând pe cathēdra (jilț) − sau trónos mai târziu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sub patronajul său, împăratul își afirmă directa subordonare față de Christos, dar și descendența divină; de asemenea, afirmă acreditarea supremă a puterii pe care o deține, dar și dreptul de judecător terestru intermediar (trăsături reluate în vocabularul politic medieval și în iconografia religioasă ortodoxă și care, în cadrul imaginarului, au o funcție de ordonare a schemei rolurilor puterii). Cele "două naturi" ale lui Iisus Christos și, respectiv, ale împăratului terestru impun relații simbolice atât de puternice între ei, încât, în ceea ce îl privește pe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a discursului lor, ci și substanța gândirii. Tendința culturii înalte din secolele XII-XV de a schematiza imaginea puterii, dar și de a exagera stilizarea textului scris a fost compensată, din fericire, de un imaginar hagiografic foarte bogat, sursă importantă pentru iconografia religioasă și pentru literatura post-bizantină din țările ortodoxe. Pentru imaginarul medieval al puterii, formalismul s-a dovedit un factor pozitiv, pentru că a impus o anumită ordine în gândirea creștină militantă, astfel încât au putut fi ușor memorate mesajele oficiale, ajutate de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sale antice, la care se vor adăuga, firesc, scara morală a păcatelor, tipologia demonicului, rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330 d.Ch., iconografia bizantină preia și transpune noua teologie politică în forme noi, în mod necesar corelate cu viziunea divinatorie asupra substanței puterii basileice. Constantin I decide ca însemnele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330 d.Ch., iconografia bizantină preia și transpune noua teologie politică în forme noi, în mod necesar corelate cu viziunea divinatorie asupra substanței puterii basileice. Constantin I decide ca însemnele majore ale noii credințe oficiale, la nivelul întregului imperiu, să apară în locuri oficiale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
noaptea de dinaintea înfruntării armate de la Pons Milvius, Roma. Se adaugă hotărârea ca fiecare emisie monetară să reconfirme iconografic puterea delegată a autocratului, chiar de către Iisus însuși (figurile celor doi co-domnitori ai lumii creștine apar alăturate, reprezentare ce va deveni canonică). Iconografia puterii va renunța cu timpul − mai ales după epoca lui Iustinian I - la realismul expresiei umane și la exaltarea frumuseții fizice, cult moștenit de creștinismul timpuriu din sculptura greacă și din cea romană imperială. Dacă mozaicurile din basilicile Sant'Appollinare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cele două sisteme numite mai sus. Respectarea supremă a justiției în modelul ideal al cetății platoniciane nu poate fi garantată decât prin cunoaștere, iar singurul care o poate deține deplin este, spunea Platon, filosoful. Printr-un transfer de funcții, în iconografia creștină timpurie, însuși lógos-ul întrupat, Christos, este cel care apare ca tânăr filosof, ca Apollo sau ca Helios. Chiar teoria basileică va recurge, din necesitatea de a asigura continuitatea și recunoașterea ei de către populația locală, la identificarea lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]