770 matches
-
de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și 1830. În anul 1977 au fost efectuate o serie de lucrări de conservare-restaurare a iconostasului sub coordonarea pictorului restaurator Gheorghe Zidaru, neexistând însă nici o documentație
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și 1830. În anul 1977 au fost efectuate o serie de lucrări de conservare-restaurare a iconostasului sub coordonarea pictorului restaurator Gheorghe Zidaru, neexistând însă nici o documentație care să menționeze lucrările efectuate. În urma unui incendiu din 1998 a ars aproximativ o treime din partea dreaptă a iconostasului. Iconostasul este format din registre. Registrul inferior are ușile ușile diaconești
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
1977 au fost efectuate o serie de lucrări de conservare-restaurare a iconostasului sub coordonarea pictorului restaurator Gheorghe Zidaru, neexistând însă nici o documentație care să menționeze lucrările efectuate. În urma unui incendiu din 1998 a ars aproximativ o treime din partea dreaptă a iconostasului. Iconostasul este format din registre. Registrul inferior are ușile ușile diaconești și împărătești încadrate de coloane sculptate cu motive vegetale și având la partea superioară capitele bogat ornamentate și aurite; aici se află icoanele împărătești (Mântuitorul așezat pe tron, Maica
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
au fost efectuate o serie de lucrări de conservare-restaurare a iconostasului sub coordonarea pictorului restaurator Gheorghe Zidaru, neexistând însă nici o documentație care să menționeze lucrările efectuate. În urma unui incendiu din 1998 a ars aproximativ o treime din partea dreaptă a iconostasului. Iconostasul este format din registre. Registrul inferior are ușile ușile diaconești și împărătești încadrate de coloane sculptate cu motive vegetale și având la partea superioară capitele bogat ornamentate și aurite; aici se află icoanele împărătești (Mântuitorul așezat pe tron, Maica Domnului
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de lemn, ele aparținând din punct de vedere stilistic sfârșitului secolului al XVIII-lea și începutului secolului al XIX-lea. Iconostasul a fost
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de lemn, ele aparținând din punct de vedere stilistic sfârșitului secolului al XVIII-lea și începutului secolului al XIX-lea. Iconostasul a fost restaurat în 1977 și 2001-2004. Ultima restaurare a urmărit să corecteze și să repare unele degradări și anume:
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
prea deteriorată datorită intemperiilor care au pătruns în interior. Este creația zugravilor de la Feisa, unde s-a format un centru de pictură, creând opere atât cantitativ cât și calitativ. În prima etapă, din anul 1756, este realizată pictura altarului și iconostasului, ea fiind creația lui Iacov zugravul, din care se remarcă imaginea Sfintei Treimi, cu 3 fețe, 4 ochi, 3 nări, 3 bărbi, 2 mâini, iar în locul triunghiului ce se suprapune nimbului are trei triunghiuri distincte. În anul 1787 se trece
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
lungime de 11,49 m și lățimea de 6,15 m, care cuprinde pronaosul și naosul, având înălțimea exterioară a pereților de 2,0 m. Decroșul absidei este de 52 cm. la sud și 65 cm. la nord, deschiderea în dreptul iconostasului este de 4,98 m, iar semicercul în lungime de 8,10 m. Coama acoperișului navei se află la o înălțime de 5,80 m,iar a turnului-clopotniță la 7,30 m. Interiorul bisericii este compartimentat prin cei doi pereți
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
de 8,10 m. Coama acoperișului navei se află la o înălțime de 5,80 m,iar a turnului-clopotniță la 7,30 m. Interiorul bisericii este compartimentat prin cei doi pereți divizori frecvent întâlniți: primezul dintre pronaos și naos și iconostasul, aflat pe aliniamentul de est al navei, care prin cele trei deschizături comunică cu altarul absidei. Interiorul spațiului este acoperit de o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu. Bolta absidei
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
se află în localitatea Govora, județul Vâlcea. Vechimea bisericii nu se cunoaște. Conform tradiției a fost adusă din satul Gurișoara, probabil înainte de 1837-1839, când i s-a refăcut iconostasul. Biserica poartă hramul „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn din satul Govora a fost adusă, conform tradiției, acum aproape două veacuri din satul Gurișoara. Vechimea construcției depășește probabil cu cel
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
Vechimea construcției depășește probabil cu cel puțin un secol strămutarea ei pe locul actual. Momentul ridicării bisericii în satul Govora, sau cel puțin al înzestrării ei cu toate cele necesare cultului, este sugerat de câteva pisanii însemnate cu penelul pe iconostas, între anii 1837-1839. Pe cantul de jos al ușii diaconești, din dreapta ușilor împărătești, se pot citi următoarele: "„Sau făcut de robul lui Dumnezău, pomenește D[oa]mne, Ioan, Stana, Dumitru, Matei, Mihai, Ana, Nicolae, Dumitra, Păuna, Gheorghie, Floaria, Măriia. 1838
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
Ioan, ... ..35, Ion, Gligore, Costandin, Călina, Cărst... Stoica, Rucsandra, Iuna, Ana, Opriș, ... Ana, Ion, Lazăr, Lica, Mihail, Androne, ...”". Din datarea acestui pomelnic se păstrează doar ultimele două cifre, 35. În cazul în care pomelnicul ține de momentul refacerilor datate pe iconostas ar putea indica fie anul erei bizantine 7335, adică anul 1827 al erei noastre, fie direct anul 1835, era noastră. Dacă pomelnicul a fost scris în perioada în care biserica se afla în satul Gurișoara atunci el se poate referi
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
semnificația istorică, destinul său aparte și prin calitățile formale și tehnice ce o disting drept una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania. Momentul ridicării bisericii de lemn din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin smerenia și cu arginții
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile odată cu biserica. Biserica este înscrisă
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
se află în cătunul Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
negustori. Îndeplinind contractul cu armenii Gh. Panaite a construit catedrala romano-catolică. Însă armenii nu au venit și a fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care a zugrăvit biserica a fost originar din Bălți - Eustațiu Altini. El a zugrăvit iconostasul și o parte din cupole. În 1888, în fața catedralei Sf. Nicolae este construit un turn-clopotniță cu două niveluri, în stil eclectic, încununat cu o fleșă. În perioada interbelică, clopotniței i s-au adăugat două niveluri noi, arhitectura fațadelor fiind modificată
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
Deisis, Filoxenia lui Avraam și Sfinții Militari. În conca absidei de nord era reprezentată scena Pogorârea Sf. Duh, iar în cea de sud apărea Iisus la 12 ani în Templu. Ciclul Patimilor se desfășoară începând de pe peretele de nord, de lângă iconostas, continuă pe cel de vest și se termină pe cel de sud tot lângă iconostas. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Pogorârea Sf. Duh, iar în cea de sud apărea Iisus la 12 ani în Templu. Ciclul Patimilor se desfășoară începând de pe peretele de nord, de lângă iconostas, continuă pe cel de vest și se termină pe cel de sud tot lângă iconostas. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
cu una de șindrilă, construirea unui zid de sprijin în partea de vest. Mobilierul este original, precum și o serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este veridică. Între anii 1724-1725, cu ocazia unei vizite canonice
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
considera anul 1796 doar o consemnare a datei când s-a terminat refacerea vechii biserici. Pictura bisericii este împărțită în frize și tablouri. Axul central al naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții zugravul a redat „Patimile lui Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință a pictorului
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
Corneliu Comănescu, Ioan Popp a făcut probabil parte din grupurile de moșneni împroprietăriți de voievozii Țării Românești. Familia sa a fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul Brașovului, din Țara Oltului, din zona Ciucului, din secuime și de prin alte părți din Ardeal, cum au fost Gherla (în mod special) sau valea Someșului. Popp Moldovan a
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite pe pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail" și "Gavril" și "Sfânta Treime"). După părerea lui Virgil Vătășianu, critic de artă, picturile în integritatea lor au
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
rând cuprinde "Înălțarea la cer, Pogorârea Sfântului Duh, Învierea, Cina cea de taină, Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim" și "Botezul". Între ușile liturgice apare "Sfântul Ioan Botezătorul, Maria cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfântul Dumitru". Un lucru care diferențiază iconostasul de la Arpătac de toate celelalte pictate de Mișu Popp este că icoanele iconostasului sunt pictate pe pânză pe șasiu și sunt puse în rame. Bisericile din Râșnov și Arpătac au fost ridicate, prima în 1886 și a doua în perioada
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]