14,935 matches
-
celelalte fiice. Dar dincolo de această țintă, se va vedea, avea și el în sînge morbul vagabondajului mediteranean. Era un tovarăș numai bun pentru Zografi, care nu aștepta nimic decît numai împlinirea visului adolescentin de a cutreiera țările din zona Mediteranei, idealul, pentru el, al fericirii întruchipate. Ajuns, mai întîi, la Stambul privea cu invidie la turculeții care joacă aiuriți cărți prin cafenele, fumează narghilele și visează cu ochii deschiși. Clima i s-a părut potrivită iar "fericiții muritori n-au decît
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
de cel romantic. Aceștia îi vor media și viziunile clasicizante. Interesul pentru Elada va fi filtrat, în sensibilitatea poetului nostru, prin lectura parnasienilor, pe care îi frecventează cu pasiune. Apelul lui Leconte de Lisle, de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației, e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
cîteva bijuterii ale genului". Putem vedea lucrurile și mai în profunzime. Datorită parnasienilor, inclusiv a predecesorului lor, Theophile Gautier, se produce în scrisul poetului o disciplinare a materiei romantice informe prin cultul formei, al cizelării și migalei pline de rîvnă. Idealul macedonskian e mărturisit drept unul curat estetic: "Astfel cine a putut fi în Franța mai amănunțit și tot într-o vreme mai sculptural ca Teophile Gautier? Cine-i poate face o vină din aceasta? Poeziile sale sînt ca niște cizeluri
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
clasică. Paul de Man a fost eminamente un retorician. Paradoxul fascinant ale deconstructivismului este că apelează la arsenalul consacrat al criticii intrinseci (căci retorica e fundamental o metodă intrinseca, deși își recunoaște dimensiunile kairotice, priză la moment) pentru a promova idealurile unei critici extrinseci, subtil amendate. Tocmai de aceea, în mare măsură deconstructivismul este, oricît de mult și-ar fi pierdut din popularitate, puntea care leagă principalele momente din istoria criticii și teoriei literare a secolului XX. J. Hillis Miller - Theory
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
presei, nu pentru a prinde puteri, cum cred cei câțiva oameni din suita sa sau persoanele care îl găzduiesc, ci pentru a muri. Conștient că a eșuat definitiv în tentativa de a face din România o țară europeană - ceea ce reprezenta idealul lui de-o viață -, ruinat fizic și moral, Gabriel Nicolau are revelația faptului că destinul său repetă destinul unui mitropolit, Damian, din timpul lui Ștefan cel Mare, marginalizat de ai săi după încercarea de a uni biserica ortodoxă autohtonă cu
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
semnificantă", gata a fixa între, de pildă, izvor și poezia populară, o "identitate reflexă"? În orice caz, ne asigură Al. Cistelecan, o fuziune între stratul programatic și cel al profunzimilor are loc în poezia pillatiană tîrzie, în faza sa "clasică". "Idealul formal" al sonetului apare transmutat într-un "orizont substanțial", descoperind impulsul larvar al imaginarului acvatic de-a produce el însuși forma. "Sculpturalizînd" substanța fluidității, sonetul o asociază cu tema marină dată acum pe față și nu doar ilustrată subtextual. Impusă
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
unui volum intitulat The Crooked Timber of Humanity, publicat prima oară în 1956 și reeditat în repetate rînduri, inclusiv foarte recent. Cartea e o culegere de eseuri, o parte dintre ele dedicate spritului iluminist, gîndirii romantice, conștiinței naționale, noțiunii de ideal și Europei unite. În toate aceste eseuri am descoperit cheia acelui calm și echilibru ale călătorului Berlin. Pentru gustul contemporan (mai ales în spațiul academic anglo-saxon) stilul său aforistic, înclinat spre generalizări, cu apetit pentru rezumate spectaculoase ale unor întregi
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
tinerețe, iar apoi, când o "epuizează", se refugiază în gândire. L.V.: Aveți un gen de critică la care țineți mai mult? Ce fel de critici nu vă sunt pe plac (ca o categorie)? Ce ar trebui să facă un critic ideal în fața textelor dvs.? După mine, criticul Desperado e acela care folosește toate abordările pe care le știe, decis să înțeleagă textul dar respingând orice procedeu care ar putea deveni un obstacol în calea comunicării (v. Deconstructivismul, pe care l-a
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
auzi din nou știrile și discursurile ridicole ale politicienilor care se chinuie să promită ceva. Mă gândesc din nou că nu pot să găsesc niciun motiv plauzibil pentru care să te învinovățesc că ai decis să treci granițele urmărind un ideal irealizabil în această țară. Mă întreb ce îmi promite mie faptul că reședința mea e aici și că fac parte din poporul român, unul foarte diferit față de cel ce a fost. Trebuie să recunosc oarecum deziluzionată că lista nu se
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
ai lăsat-o cu lacrimi în aeroport. Același copil care a crezut în fiecare zi că tu îți vei respecta promisiunea și te vei întoarce. În ciuda tuturor, poate că am rămas același om care era dispus să renunțe la propriul ideal pentru a rămâne aici. Tu ai plecat. Am rămas doar cu realitatea unei țări care e departe de ceea ce mi-aș dori și iluzia a ceva mai bun. Poate într-o zi timpul ne va conduce într-o intersecție în
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
doresc, așadar, la acest prag de vîrstă? O seninătate care să mă împace cu truda mea. Căci de o dispariție a frămîntărilor ființei nu mai poate fi vorba și aș da dovadă de demagogie dacă aș mai accepta un asemenea ideal prea trandafiriu. Mai vorbiți-mi despre dumneavoastră. Vă socotiți un om realizat? Realizarea ține de-o mentalitate care se schimbă de la o etapă la alta a vieții. De la visurile feerice ale copilăriei, adevărate basme ale viitorului, și de la planurile avîntate
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
împlinirii doar parțiale, adică al neîmplinirii: "Dar ce e nemurirea dacă nu/ Chiar această corabie de piatră,/ Așteptînd cu încăpățînare ceva/ Ce nu se va întîmpla niciodată?" (ibidem). Dizgrația istoriei nu e decît un simptom al dizgrației statutului omenesc. Realizarea idealului aduce un miraj cu efect scurt ("Și eu însămi vedeam/ La lumina mea/ Pînă dincolo de orizont/ O lume mai frumoasă/ Decît bănuisem vreodată,/ O mulțime care luneca/ Lin în toate direcțiile,/ Ca pe patine sau ca pe un luciu de
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
mașinile furate cot la cot cu �profesioniștii" de la "crimă organizată", cine mai are timp de-un amărât de președinte? Sau te pomenești că toți acești copoi-infractori sunt �timorați" de hoți și de criminali și obligați să lucreze pentru aceleași nobile idealuri? Recenta tragedie de la Timișoara, în care un polițist a fost împușcat de o bandă de hoți de mașini, nu e chiar atât de limpede pe cât se spune. Ceva-ceva scârțâie rău de tot în scenariul prezentat cu fast mediatic. Nu prea
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
un sens aproape religios dacă filozofic nu ne ajunge, în politician și apoi președinte, deci constrîns să vadă și să apere fețele mai umane și deci discutabile, uneori chiar urîte, ale adevărului. Între dizidentul îmbrăcat în haine ponosite, dar cu idealuri înalte, și politicianul care știe cum să susure vorbe dulci în urechile Occidentului, Keene constată o discrepanță metafizică, o falie existențială în care însăși identitatea lui Havel nu avea cum să nu se surpe. Retorica lui Keene e dezagreabilă: pompoasă
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
oricît de remarcabilă sub aspect intelectual - l-a împins, pînă la urmă, spre ceea ce Slavoj Zizek numește, în cronica sa din London Review of Books, "New-Ageism" politic - un fel de discurs animat de utopianisme care amestecă un prezent indistinct, al idealurilor și abstracțiunilor, cu prezentul concret și urgent, fără a propune nici o soluție, ci doar reflecții și teoretizări. Zizek susține, confirmînd cîteva din mai discretele aluzii ale lui Keene, că prăbușirea comunismului (atît de nesperată, după ororile celor cincizeci de ani
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
revoluționare. Cenzura este prima instanță de gestionare a vizibilității, completată apoi de tiraje, receptare critică, distincții și funcții. Mecanismele de construcție a carierei literare sînt proiectate de către putere astfel încît să selecteze operele și scriitorii care corespund cel mai bine idealului identitar al epocii. De-a lungul socialismului real, aceste mecanisme se schimbă, devin mai elastice și mai subtile. Dacă în perioada dogmatismului, puterea operează cu distincția netă dintre vizibilitate (cu privilegii enorme) și non-vizibilitate (care putea însemna de la mizerie cruntă
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
-o așa cum era programată să sfârșească: rușinos. Spun doar că e aberant ca un om care tocmai a împlinit șaizeci și opt de ani să fie găsit potrivit - de către un regim care a făcut atâta caz de tineri și tinerețe - ideal pentru a administra una din marile instituții culturale ale României! Dl. Săraru beneficiază, probabil, de "indulgențele papale" pe care Florin Călinescu le acordă cu o încăpățânare, admirabilă în felul ei, "foștilor". Declarând ritos că pe domnia sa nu-l mai interesează
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
Watt cu privire la Polonia. Întrebarea lui Milosz fusese de ce marxismul și stînga n-au "prins" în Polonia de imediat după primul război. "Polonia nu este o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești", avînd ca ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești", avînd ca ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen nou". Socialiștii polonezi de la 1900 aveau succes doar la muncitorii bine plătiți și înalt calificați. "Toți ceilalți erau legați de pătura muncitorească rurală", conchide Watt. Nu mai puțin șocante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
biserică cu totul simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă". Și noi care credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
mă mir de acest succes. în mintea mea, Biserica, indiferent de rit, echivalează cu blândețea, toleranța, înțelepciunea, grija pentru cel slab. Or, ce văd eu la prea-ortodoxul popor român nu seamănă deloc, dar absolut deloc, cu această imagine. La noi, idealuri comportamentale au devenit haiducii politici precum "Luceafărul huilei" ori demagogii care asmut la asasinat (nu-i mai dau numele, așa cum am promis!) și nicidecum seraficele figuri pictate pe murii cochetelor bisericuțe vlaho-moldo-ardelene. în România, iubirea față de aproapele ia tot mai
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
nu acela din junețe, recunoscut și regretat de el însuși, ci acela de la bătrînețe (1988-1989), cînd, conform cărții d-lui Deaconescu, filosoful ar fi declarat mot-à-mot următoarele: "Să nu mai fim paraziții unei glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri, ci să edificăm istoria propriei noastre identități. Ar fi cazul să sacrificăm în numele unui viitor care să nu fie neapărat legat de tragism și de o aritmetică simplă a deziluziilor. Și încă ceva important: să rezolvăm cazul evreilor din cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
circulație a faimei de atroce spirit malefic. I s-a atribuit vampirismul, de fapt meteahnă metaforică a celor pedepsiți de el pentru setea nesăbuită de avere și putere. Filmul se identifică cu o salutară reafirmare a voinței de recuperare a idealurilor de cinste și dreptate. Inserturile-coperți (eliptice, dar și sarcastice: "Lumea cunoaște legenda. Mulți știu mitul. Puțini adevărul." "Oricînd Țepeș poate să se întoarcă!") amintesc spectatorului român de versurile eminesciene de eternă actualitate: "Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,..."
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
nu ar putea să ignore o asemenea perspectivă. În analiza literaturii propagandistice, mai cu seamă a aceleia din faza fundamentalistă a regimului, autorul recurge la analogia cu paradigma religioasă. Dacă scopul propagandei era să pregătească soldații partidului, fervenți susținători ai idealului comunist, dacă se urmărea în primul rînd transformarea datelor ideologiei în sentimente active, schimbarea în mod radical a mentalităților și crearea omului nou, atunci ce alt mijloc putea fi mai eficient decît repetarea acelorași teme, cu mici variațiuni, întocmai ca
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
Sozomen, Church Histories, VIII, 11 in A Select Library of Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, Second Series, translated into E 15 însă de ambiții profane, Părinții Bisericii și-au pus toată pregătirea în slujba credinței și a idealului creștin. Dacă nu ar fi fost Iisus Hristos, ei ar fi fost închinători ai unor zei ai lăcomiei și ai urii și ai oricărui delict. Ar fi trăit pentru <<pâine și circ>>, însă, ei au predicat contemporanilor lui Iuvenal din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]