1,611 matches
-
avînd în loc de titlu numele autorilor — Kassák Lajos, respectiv Támas Aladár —, sînt ilustrate cu un desen „simultaneist” al praghezului Karel („Charles”) Teige și prefațate de un articol anonim, intitulat „O mișcare modernă în exil“. Prezentarea istorică lasă să transpară simpatia pentru idealismul revoluționar: „Înainte de războiu literatura modernă ungară se grupa în jurul revistei „Nyugat“ (Orient — de fapt, Occident, n.n.) la Oradia Mare. Cel mai reprezentativ poet al mișcărei era Ady Endre cu verbul vehement și o putere de expresie cosmică. După 1914, întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tare. Batalioane ale muncii/ batalioane de credință/ victoria e a celor care cred/ e a celor care știu să lupte: acesta fusese motoul său, În urmă cu douăzeci de ani, atunci când vorbea la club, În grupul lui de armatori. O, idealism tineresc. Cine suferă Îndelung, se Înmoaie. Și de câteva luni Încoace lui Îi mergeau toate pe dos. În timp ce Buonocore transmitea prin stație neprevăzutul schimb de itinerar, către mașina de escortă care Îi urma, iar șoferul se Îndrepta deja spre Barul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
seară în urmă. — Hâm, am făcut eu. — Ai fost un far călăuzitor, domnule Campbell, zise Jones cu înflăcărare. Îți dai scama ce far ai fost în toți anii aceia negri? Nu, am zis eu. — Krapptauer sperase că vei deveni șeful Idealismului în Garda de Fier, spuse Jones. — Eu sunt capelanul Gărzii, interveni Keeley. — Ah, cine, cine, cine va conduce acum Garda de Fier? se tângui Jones. Cine va ieși din rând să ridice torța căzută? La ușă se auzi un ciocănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
o adică în niște oase. Năzos și ăsta ca profesorașu ăla de mi-a scăpat de sub nas. Pentru el mă prelucrează la beleală la toate instruirile. Și doar aranjasem totul cu nenorocitul! Ce tineret am mai crescut și noi! Cu idealismele astea a lor...“ Câteva ciocănituri ușoare în ușă. Îl lăsă pe celălalt să mai bată de câteva ori, să simtă că deranjează, apoi mormăi răstit: - Intră. Nici nu-și termină bine mormăitura, că în încăpăre năvăli un ins înalt, burtos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gândești. Și tată de-ți era, dacă ți se spunea că-i dușman trebuia să nu-ți tremure mâna când trăgeai în el! Noi, continua Goncea, am făcut etapa istorică toată. Cincizeci de ani bătuți pe muche! Ce romantism și idealism mai mare vrei?! Iar acum, dacă a fost să încheiem etapa istorică și s-o predăm, că așa-i la dialectică, nu tot noi trebuie să avem grijă cui și cum o predăm?!“ Convingerea lui adâncă era că trebuia, odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la un accident sau la o moarte, că cine să te mai îngroape, dacă n-ai pe cineva din familie, chestia cu Păstrămaț și cu Cairo nici nu era pă bune, adică nu credeam că se realizează, era mai mult idealismele noastre care pă vremea aia ce să visezi, era vârsta visărilor, alții mai fără idealisme făceau chestii cu munca voluntară, cu insigna de fruntaș la Crucea Roșie, cules de bumbac la Pătlăgeanca, se mobiliza la visare și se-nscria la dansuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Prea Sfântul Valerian, trei-patru zile stătea la Cherhana și lumea zicea de Burtăncureanu că așa îl ținea și pă Chiru ăla, îl făcuse un fel de om de încredere, nu l-a văzut nimeni, era povești multe că era mult idealism revoluționar pă vremea aia, ceea ce nu se mai vede la ăștia de-acuma, mai mă uit și eu la ei, nu mai are nimeni idealismele noastre care le aveam atunci, adică să aspiri la ceva care știi că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de om de încredere, nu l-a văzut nimeni, era povești multe că era mult idealism revoluționar pă vremea aia, ceea ce nu se mai vede la ăștia de-acuma, mai mă uit și eu la ei, nu mai are nimeni idealismele noastre care le aveam atunci, adică să aspiri la ceva care știi că nu se poate întâmpla, gândeai poate dacă cade regimul să se-mplinească și visarea ta, da noi nu gândeam chiar atât de departe, ți-era frică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a venit doar să-mpuște băieți tineri, care tineri avea poate și ei idealisme, că și la moarte trebuie să ai idealisme în tine, altfel nu te duci, n-ai ce căuta acolo la Revoluția de la Județeană, dacă nu ai idealismul care să te cheme, doar unul singur era om la casa lui, bărbatul lu’ Rozica, colega mea de la primară, ce bărbat, doamne, avea Rozica, finuț, intelectual, citea până adormea, comenta și istorie, cu el mai vorbeam de Egipt, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
singur era om la casa lui, bărbatul lu’ Rozica, colega mea de la primară, ce bărbat, doamne, avea Rozica, finuț, intelectual, citea până adormea, comenta și istorie, cu el mai vorbeam de Egipt, că nu-mi ieșise din minte Păstămaț cu idealismele lui, trăiam cu Macatist, dar tot mai tânjeam la Nilul ăla, la pustiul care îmi arsese mațele, la piramidele care zicea Păstămaț e tot ce poate fi mai super mega pă lumea asta, cum le mai povestea Sofronică al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai super mega pă lumea asta, cum le mai povestea Sofronică al lui Rozica de toate imaginile astea, parcă vedeam totul, ca și cum eram acolo ș-atunci, zău, mă prindea un dor de viața mea de dinainte de asta de-acuma, de idealismul când eram și eu tânără, mai să plâng îmi venea și să urlu de durerea din mațele mele, că măcar asta să fi apucat să fac și io cu Păstrămaț din toată tinerețea noastră, să fugim și să vedem Egiptu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
streseze studentul, nici nu trecu anul și a apărut momentul fatal al destinului meu, nici nu intrasem încă în vreun serviciu, la o catedră, ceva să plimb și eu diploma, că Macatist nu mă lăsa nici cu pedagogia care era idealismul meu al doilea, după chestia aia care a fost cu fuga-n Egipt, când l-a desconspirat invidioșii pe Păstrămaț și ne-a distrus viețile, de-a ajuns bietul de el să moară răsturnat de barcă, că ne luasem iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
iar după ce s-a întors de pe unde o fi fost Macatist, știa și nevastă-sa de mine, și copiii, dar era liniște pă tema asta și mergea totul cum nu se poate mai bine, dar la un an după ce împlinisem idealismul ăsta cu Facultatea, vine trăznetul fatal al destinuli meu, de moare Macatist. A murit săracul înecat cu-n dumicat de pâine tocmai când fra-su Cangurașu a dat bairam, era pâine de-asta de vatră, comandă specială, făcută la Brutăria ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
moșulică dar n-a mers, mă așezam la curs în prima bancă și desfăceam larg picioarele, mesaj mai clar nu se putea, dar nu i-am plăcut și m-a pasat lui Păstrămaț care mi-a distrus viața și tot idealismul din mine, dar tot am ținut minte cum e cu înmormântările și când destinul a fost să mă lovească cu moartea lui Macatist soarta m-a ajutat și am aplicat tot ce învățasem la tinerețe și mai venea și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Și mai era și devotamentul lui ideologic. Alice îl iubea pentru grija lui, pentru energia, pentru credința lui, pentru felul în care își arunca pletele pe spate și pentru felul în care îi ardeau ochii. Toate astea îi aprinseseră un idealism adormit, despre care Alice nici nu avusese habar că exista în interiorul ei. Viața cu Jake - și cu copilul, desigur - avea să aibă o valoare reală. Avea să fie plină de semnificație, utilă și în contrast dramatic cu lumea trivială a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și n fapte, ca neîntrecut iubitor de Țară, ci numai acela care pune interesele Țării și ale obștii mai presus decât ale sale. Altfel spus, patriotul veritabil se caracterizează prin altruism și spirit de sacrificiu, prin abnegație și dăruire, prin idealism. Să lupte dezinteresat, adică să nu urmărească vreun profit material, iar când este Învins și se află În suferință, rănit ori pe moarte, să nu se vaite, să nu facă deloc caz de cele pătimite, ci să-și poarte necazul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
găsea pe Olimpia în brațele unui individ. Scena îl zguduia, îl mișca chiar în imaginație. Antipatia lui, visa el, de acolo venea, din presimțirea că Olimpia este o nemernică. El, omul de viitor, căruia i se făcuse propuneri strălucite, făcuse idealism, luase "din dragoste" o fată fără nimic, cu rude mizerabile, punîndu-se în conflict cu propria lui familie, ca apoi să fie terfelit. Ipoteza aceasta era frumoasă în imaginație. Din păcate, Olimpia, placidă, nu-l înșela. Stănică încerca pentru o clipă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
categorialului devine iluzorie în fața iremediabilului din procesul de aneantizare prin moarte. Căci niciodată o formă sau o categorie nu vor prinde existența în structura ei esențială, precum niciodată nu vor înțelege rosturile intime ale vieții și morții. Ce poate opune idealismul sau raționalismul în fața acestora? Nimic. Celelalte concepții și doctrine nu spun însă aproape nimic despre moarte. Singura atitudine valabilă ar fi o tăcere absolută sau un strigăt deznădăjduit. Acei care susțin că frica de moarte nu-și are o justificare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mult, în țara în care se prepară și izbucnește revoluția, Lenin este mai adorat decât proprii ei revoluționari. Același fenomen se întîmplă și în domeniul spiritului pur. Ce mai dovedește raționalismul în alte țări față de Descartes, senzualismul după englezi și idealismul după nemți? Celelalte țări au putut să le perfecționeze; aceste curente nu caracterizează decât țările în care s-au născut ca expresie originală. De aici derivă primejdia pentru orice țară care vrea să se afirme; ea riscă să umble pe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
omul politic - se înrădăcinează în viață mult mai profund decât spiritul. Căci politicul exprimă și servește valorile vitale, pe când spiritualul crește în răgazurile vieții. Concepția monolineară a istoriei absolutizează un singur principiu, căruia îi sacrifică toate conținuturile reale și concrete. Idealismul, ca și pozitivismul, s-a întrecut în a batjocori devenirea. Nu datorită idealismului a înțeles Hegel istoria, ci iraționalismului, nemărturisit dar prezent în toată viziunea sa. Comparați înțelegerea sa istorică perspectivei pozitiviste a lui Comte și veți remarca fadoarea teoretică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
exprimă și servește valorile vitale, pe când spiritualul crește în răgazurile vieții. Concepția monolineară a istoriei absolutizează un singur principiu, căruia îi sacrifică toate conținuturile reale și concrete. Idealismul, ca și pozitivismul, s-a întrecut în a batjocori devenirea. Nu datorită idealismului a înțeles Hegel istoria, ci iraționalismului, nemărturisit dar prezent în toată viziunea sa. Comparați înțelegerea sa istorică perspectivei pozitiviste a lui Comte și veți remarca fadoarea teoretică a ultimului și bogăția nuanțată a întîiului. Istorie și iraționalism nu sânt termeni
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ilustru adversar. Orice luptă elimină ideea de valori obiective. Cum fondul tragic al oricărei politici - nu numai aceea de stil mare - este care pe care, în ea se măsoară destine, și nu valori. Triumful este unica valoare. Nu există un idealism politic, ci numai un pragmatism politic. Pentru adevăratul om politic, morala este un lux periculos. Keyserling a arătat că orice politică este, în fond, machiavelică. Plecând din zonele subterane ale sufletului, ea aplică metode corespondente acestora. De fapt, tot ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
divergențele de sistem și, sub imperiul intereselor, să renunțe la orice concepție ideologică în politica sa externă. Franța, Germania și Rusia, dimpotrivă, n-au pierdut nici o ocazie să-și afirme ireductibilitățile și să facă politică în umbra ideilor. Lumea numește idealism această nevoie de a da o justificare abstractă dramelor. Faptele istoriei concrete nu rămân mai puțin o probă împotriva idealismului. CAP. VI Spirala istorică a României Noi românii privim cu dispreț mărturisit celelalte popoare balcanice, fără să ne gândim că
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Rusia, dimpotrivă, n-au pierdut nici o ocazie să-și afirme ireductibilitățile și să facă politică în umbra ideilor. Lumea numește idealism această nevoie de a da o justificare abstractă dramelor. Faptele istoriei concrete nu rămân mai puțin o probă împotriva idealismului. CAP. VI Spirala istorică a României Noi românii privim cu dispreț mărturisit celelalte popoare balcanice, fără să ne gândim că, dacă dau dovezi de inteligență și de spirit mai reduse, prezența lor în lume s-a conturat în gesturi mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fără rezerve autoritatea strategiei tranziției și a instituțiilor internaționale care o promovează, fiind în dificultate să dea o explicație a eșecurilor acestei perioade. În al doilea rând, un mic grup „elitist” (filozofi, eseiști, analiști politici) constituit dintr-o combinație de idealism naiv și de incapacitate de a se angaja în procesul de elaborare a programelor practice de acțiune și de obținere a unui suport popular. În mod special, acest grup elitist s-a dovedit a fi orientat obsedant spre o critică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]