1,217 matches
-
qui, comme beaucoup de șes collègues, me semble plus léger que méchant, mais je trouve aussi que la somme qu'il demande est un peu forțe 75. Așadar, Ministrul României la Bruxelles era dezamăgit, căci se înșelase crezând că poetul idealist și talentat ce-i prezentase cu entuziast proiecte generoase, ar fi fost un june serios și dedicat. Mavrodi a cerut poliției belgine să-l informeze asupra modului de viață al tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
stați la rând în mod civilizat. Luați-vă libertatea și crăpați Vorbeam azi la telefon cu un amic, (de altfel, un intelectual de rasă pură), despre unele aspecte ale societății noastre din ziua de azi. El, ca de obicei, un idealist sută la sută, care la modul declarat ar vrea să se delimiteze de tot ceea ce înseamnă manifestare vulgară, înțelegându-se în felul acesta, că respinge din start ca nonconforme cu viziunea sa asupra lumii tot ce trece dincolo de hotarul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
neglijabil și ține de structuri clientelare în care, dacă vor să revină, trebuie să se (re)înșurubeze. Deci trebuie să învețe transformarea regresivă din indivizi liberi în oameni de aparat și de clientelă. Poate că și asta îi descurajează pe idealiști. Am putea face o analiză mai serioasă dacă am ști ce planuri au progeniturile actualelor elite. Dezvoltă ei un program cvasipașoptist? Ceilalți tineri, care vin din mediile semi-lumpenproletariatului muncitoresc, țărănesc și intelectual declasat de mizeria postcomunismului, chiar dacă vin din familii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Tertulian, De anima, este considerată cel mai vechi tratat de psihologie creștină. Dar cel care „unește în el puterea creatoare a lui Tertulian, lărgimea de orizont a lui Origen, simțul bisericesc a lui Ciprian, ascuțimea dialectică a lui Aristotel, avântul idealist și adâncimea speculativă a lui Platon, simțul practic al latinului și mobilitatea teoretică a grecului”, figură gigantică a literaturii creștine, ce întrunește în pesonalitatea și în operele lui caracteristicile școlii apusene, este Fericitul Augustin. II.3.1. Educația în gândirea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
alcătuit dintro succesiune de replici, antrenează în dialogul dramatic două personaje: Maria și Gelu. 9. Schimbul de replici dintre Gelu și Maria evidențiază concepții diferite asupra iubirii. Prin convingerea că îndrăgostiții se ridică deasupra mediocrității oamenilor, Gelu apare ca un idealist, concepând iubirea ca valoare absolută. Contrastiv, Maria consideră că dragostea este singura șansă de a accede la fericire, aici pe pământ. Concepția ei se concretizează prin figuri plastice - antiteză, metaforă, comparație -, me nite să sugereze forța stihială a iubirii (vijelie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau drept poli. Weininger opunea idealismul moral hedonismului. Pentru idealist cu adevărat reale sunt doar binele, adevărul, frumusețea 22 GÂNDITORUL SINGURATIC pură și echitatea. Încorporările exemplare ale acestui mesaj erau pentru evreul Weininger învățătura lui Iisus Christos precum și filozofiile lui Platon și Kant. În alcătuirea omului, susținea el, intră două
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este neproblematic. Dacă întrebăm însă „ce înseamnă“ că știm ceva despre stările mintale ale altor persoane, atunci expresiile limbajului nu mai au nici o aderență. În acest caz, lipsesc regulile a căror observare asigură consensul vorbitorilor în folosirea expresiilor limbajului. Filozofii idealiști sau realiști vor putea produce argumente pentru propria lor interpretare a ceea ce înseamnă a ști ceva despre stările mintale ale altor persoane și se vor putea certa fără încetare. Obiectul discuției și controversei îl constituie chestiuni în care nici evoluția
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu există. „Realistul care lovește cu piciorul piatra are dreptate să spună că ea este reală, dacă el folosește cuvântul «real» ca opus lui «nonreal». Replica lui răspunde întrebării «Este real sau este o halucinație?», dar nu îl infirmă pe idealist, care nu este împiedicat de obiecția lui. Ei par să fie în continuare în dezacord. Deși solipsistul are dreptate atunci când tratează expresia «mă dor dinții» ca fiind pe un plan diferit față de expresia «Pe el îl dor dinții», enunțul său
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vorbim despre ceea ce simțim exprimările noastre „descriu“ ceea ce simțim. Căci cu privire la ceea ce simțim nu putem avea îndoieli. Gramatica expresiilor care exclud îndoiala, cum sunt expresiile despre experiențele subiective, reprezintă cel mai clar indiciu că aceste expresii nu comunică cunoaștere. „Întrebarea idealistului ar suna cam așa: «Cu ce drept nu mă îndoiesc eu de existența mâinilor mele?» (Și la aceasta răspunsul nu poate fi: «Știu că ele există.») Cine întreabă însă astfel trece cu vederea că îndoiala cu privire la existență funcționează numai într-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Rusia și Ucraina, au rămas în urmă datorită sistemului comunist care le-a întîrziat dezvoltarea. În ce ne privește, noi suntem întîrziați indiferent de sistem. În Diplomația, Henry Kissinger distingea între oamenii politici realiști (Richelieu, Bismarck, el însuși) și cei idealiști (Wilson, Roosevelt, Kennedy), arătînd că primii, deși urîți și nu adulați ca cei din a doua categorie, au reușit să ofere mai multă fericire popoarelor lor. Așa se întîmplă și astăzi cu adepții puterii economice, care produc o revoluție a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
primii, deși urîți și nu adulați ca cei din a doua categorie, au reușit să ofere mai multă fericire popoarelor lor. Așa se întîmplă și astăzi cu adepții puterii economice, care produc o revoluție a mentalităților și a sistemelor preferabilă idealiștilor, în sensul că produc mai multă avuție. 4.3. O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ Emerge un nou sistem mondial, în sînul căruia principalul factor de interacțiune este economia și în care principala amenințare este sărăcia. A deschide ochii asupra acestei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
drumul Parisului fii de boieri (Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, C. A Rosetti, Dumitru C. Brătianu, Ion Ghica ș.a.). Iar tradiția școlirii la Paris s-a menținut în timp dacă ne gândim că au fost urmați mai târziu de alți idealiști (Take Ionescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu). Însă contribuția la făurirea statului modern nu a aparținut doar tinerilor școliți la Paris, care au format elita politică din țara noastră, ci și celor care au zidit patrimoniul cultural național (de exemplu, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la nivel de elite, principatele române de Europa. Să nu uităm că la Galați s-au aprins pentru prima dată luminile prin înființarea unei loje masonice. Ceva mai târziu, această faclă a fost răspândită în întreaga țară și de tinerii idealiști reveniți în patrie de la Paris, unde în Muntenia a scânteiat Frăția. Masoneria a fost laboratorul secret unde acești tineri au conceput, în confor mitate cu modelul democrației occidentale, proiectul național. A fost vizat un scop îndrăzneț constând în modernizarea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
era senator de Illinois, și publicată la noi, imediat după alegerile americane din 2008, cu o remarcabilă promptitudine, de către Editura Rao, în traducerea Lianei Stan. Povestea lui Obama relevă un om foarte sincer și deschis, aș spune chiar naiv și idealist pentru ceea ce știam despre politica americană, un om foarte dedicat, în toată cariera sa, interesului public; nu în-tîmplător se revendică de la Abraham Lincoln și Martin Luther King. Cartea este dedicată celor două femei care l-au crescut, mama și bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se adreseze dovezile este succesul tratamentului. Acesta nu trebuie să fie egal cu vindecarea, care implică o eliminare totală a patologiei și inducerea unei stări de sănătate. Probabil un asemenea scop privitor la hipnoterapia problemelor legate de stres este unul idealist în cele mai multe cazuri și promisiunea unei vindecări este naivă și iresponsabilă. Aspectele legate de obiectivele terapeutice trebuie evident discutate cu pacienții în prima ședință de terapie și trebuie să se ajungă la o înțelegere cu prvire la scopurile realiste. Bineînțeles
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în toate dialogurile lui Platon? Gânditorul din Cirene apare în ele o singură dată, dar și atunci este tratat cu răutate: Platon subliniază absența lui nedemnă în ziua morții lui Socrate... Același lucru în ce privește inexistența filosofilor cinici în corpusul filosofului idealist. Ce să credem despre informația care-i prezintă pe sofiști ca pe niște vânzători de relativitate, când numele lor sunt reduse la cele servind drept titluri dialogurilor lui... Platon? Cum să apreciem, în acest context, gândirea majoră a sofistului Antiphon
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din secolul al XVII-lea, care naturaliza aceste poziții filosofice mulțumindu-se adesea cu o simplă plagiere a opțiunilor primului materialist. În acest bazin vor veni să pescuiască toți gânditorii în căutarea unor concepții în stare să reziste creștinismului dualist, idealist și spiritualist. Așadar, chiar dacă e fără chip, Leucip nu e și fără operă, fiind mai ales autorul unei Mari ordini universale în care este expus sistemul său. 3 Realitatea simulacrelor. În lumea lui Leucip nu există decât atomi, vid și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și judecători, și părți în proces. Tradiția platoniciană, preluată în forță de creștinism, domină Occidentul de secole. Tot ce nu intră în această ordine e minimalizat, neglijat, caricaturizat, dat uitării. Democrit, ca figură tutelară a materialismului antic, este eliminat de idealiști, care pot astfel lăsa să se creadă în atotputernicia lui Platon și a clerului său. Aceeași pană ținută în mână de învingători îi confirmă lui Socrate - bietul Socrate, asasinat pentru a doua oară! - reputația pe care i-o face Platon
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. Însuși termenul sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care provin din această disciplină: a fi filosof, ba chiar a fi filosof idealist ori materialist, sau a merge la Liceu ori în Grădină, a trăi ca un epicurian, a te reclama de la hedonism, a suporta cu stoicism, a reacționa cu scepticism, a te comporta într-un mod cinic sau chiar senzualist, pragmatic ori
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
iată o idee de-a dreptul genială - încă una - la un filosof ce reușește să cristalizeze singur o gândire care, în ciuda formei fragmentare în care a ajuns până la noi, are o importanță imensă în ce privește rezistența opusă regimului platonician, creștin și idealist de scriere a filosofiei occidentale. Iată așadar un trup glorios, în sensul păgân al termenului! Atrăgându-ne atenția că înțelepciunea nu-și poate avea punctul de plecare în orice fel de trup, Epicur adaugă totuși: nici în orice fel de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
desigur, dar și a unei energii proprii, cea pe care o putem observa la caii ținuți în frâu înainte de startul într-o cursă și care, impetuoși, nărăvași, încarnează această forță ce acționează în corpul însuși al materiei. Acolo unde filosofii idealiști vorbesc de Dumnezeu, dându-i nume multiple, Lucrețiu - și nu Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... -, dar de ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
244, 280-281; și psihanaliză 88-89; și viață filosofică 43, 121 Idealism creștin 19, 38, 169; german 13, 19; pitagorician 27, 72; platonician 10-13, 19, 27, 49, 128, 130, 171, 274-275 Istoriografie o artă a războiului 7; escamotarea practicată de învingătorii idealiști 49; incapacitatea filosofilor de a practica o istoriografie corectă 8-9; istoriografia dominantă (o istorie fără autor 8-9; reluarea erorilor și a aproximațiilor în istoriografie 9-10; o istoriografie platoniciană 11-12, 14, 49-50, 103-104, 209-210; o istoriografie iudeo-creștină 11-12; o istoriografie hegeliană
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de a practica o istoriografie corectă 8-9; istoriografia dominantă (o istorie fără autor 8-9; reluarea erorilor și a aproximațiilor în istoriografie 9-10; o istoriografie platoniciană 11-12, 14, 49-50, 103-104, 209-210; o istoriografie iudeo-creștină 11-12; o istoriografie hegeliană 12-13; istoria învingătorilor idealiști 12-14, 27-28); o istoriografie subalternă (a ateismului 210, 271-272; a atomismului 210; cirenaică 27, 105; a hedonismului 27-28, 41, 109-110; a materialismului 209) personaj conceptual - Aristip și Diogene 104; Grădina 211; în Philebos 142, 144, 150, 153; Socrate 104, 142
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
puternic reprezentat în administrația Bush, în special la Pentagon. Diplomat și în publicistica sa, Kissinger evită să se angajeze într-o polemică directă cu neoconservatorii și nici măcar nu pomenește doctrina lor specifică, preferând să-i eticheteze cu termenul mai general „idealiști”, o referire evidentă la accentul pe care aceștia îl pun pe valori ca libertatea și democrația, pe care le vor extinse în lume și în special în Orientul Mijlociu. Școala realistă - scrie Kissinger - nu respinge importanța idealurilor și a valorilor. Dar
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
a valorilor. Dar ea insistă asupra cântăririi atente, neinfluențate de sentimente a ponderii forțelor materiale și asupra înțelegerii istoriei, culturii și economiei societăților care alcătuiesc sistemul internațional. Nici un realist serios nu pretinde că puterea este singura lui preocupare. Dar nici un idealist nu poate susține că puterea este irelevantă în răspândirea idealurilor. Adevărata problemă este să stabilești proporția justă între aceste două elemente esențiale ale politicii. Kissinger salută progresul extraordinar pe calea democrației din lunile care au precedat scrierea articolului: alegeri în
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]