15,885 matches
-
s-a putut spune, despre un manual din care viitorii bacalaureați aveau de ănvătat că "Decebal avea buze senzuale" sau că "Traian era tuns cu breton", fie că blasfemiază sfântă istorie a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
cele din zona de acțiune a Fundației Anastasia, o expoziție personală nu a deschis decât acum. Și a deschis-o la Galeriile Catacomba, acolo unde a fost de la ănceput ăncurajat și, ăntr-o oarecare măsură, chiar format prin contactul direct cu ideologia și cu estetică grupului. De la bun ănceput, Vlădută a stat departe de lumea artei lui Căltia și nu s-a lăsat sedus nici de spectacolul ei cromatic și nici de epica ei cu accente suprarealiste, fantastice și metafizice. Extravertirii lui
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
discursului religios) și cel al realismului socialist (discursul politico-ideologic) asupra arhitecturii. Discuția nu este lipsită de interes, din moment ce în contextul socio-politic respectiv nu se putea vorbi în nici un caz de autonomie estetică, atât etnicul, cât și sacrul fiind desfigurate de ideologia ateista și naționalistă a regimului comunist. Interesantă, îndrăzneață (și pentru mulți, surprinzătoare) ni se pare și paralelă pe care autorul o trasează între arhitectură realist-socialistă (specifică pentru Europa de Est de până la moartea lui Stalin) și arhitectura postmodernă din vest. Ambele ar
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
importantă, care se înscriu profund în același orizont, fără ca aceasta absența să fie sesizabila. Deși lipsesc de aici Vasile Gorduz, Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu sînt în nici un fel perturbate. Prin acest enunț axiomatic, prin această conturare fermă a unei tendințe spirituale cu o mare continuitate în viața publică românească, expoziția de la Kalinderu nu este atît o expozitie temporară - și cu atît
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
semnează postfața eseului - de a oferi, ăn sfârșit, publicului român o monografie judicioasa și competența a lui Galilei. Spun "an sfârșit", pentru că toate studiile monografice apărute până acum - ne arata tot Gheorghe Stratan - au fost fie aproximative, fie parazitate de ideologia comunistă. Spre exemplu, receptarea și critica scrierilor lui Galilei - vorbim iarăși strict de spațiul românesc - au ăntretinut imaginea plata și fără nuanțe a unui savant an perpetua opoziție cu biserică. El era implicit judecat că un spirit antireligios. Or, lucrurile
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
-l pe Eugen Simion, Mariana Sipos ia parte la un fel de cruciada, destul de comică, de salvare a lui Marin Preda din mâinile "celor trei-patru" critici care, desi îl admiră pe scriitor, îndrăznesc să vadă și concesiile făcute de el ideologiei oficiale. Mariana Sipos, Dosarul "Marin Preda" (viață și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente), Timișoara, Ed. Amarcord, 1999. 200 pag.
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
prin oglindă abstractă a poemului, lumea că realitate este substituita cu lumea ca metaforă. an baza legii fundamentale a imaginarului poetic (enunțata anca de la Aristotel: cunoașterea prin metaforă a identității lucrurilor an diferența lor) lumea dată, impusă prin decrete de către ideologii vremii drept singură și necontestabila realitate, este preschimbata prin imaginea poetica ăntr-un univers al ficțiunii mai adevărat decât cel din ănvătăturile social-istorice ale epocii. Disputa dintre adepții realității date și cei ai idealității visate nu este, de altfel, atât de
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ficțiunii mai adevărat decât cel din ănvătăturile social-istorice ale epocii. Disputa dintre adepții realității date și cei ai idealității visate nu este, de altfel, atât de nouă, ea are ăndepărtate și nobile origini. Căile doar de a impune realitățile și ideologiile au fost diferite an secolul nostru, cel al tuturor totalitarismelor. "Clasicii vedeau idei, romanticii vedeau sentimente", susținea ăntr-un eseu din 1966 tânărul Nichita Stănescu, considerându-se astfel pe șine romantic. Se ănsela. Și unii și alții, cum ai "denunță" Lucian
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
zariștea metafizica, fugeau deopotrivă de realitate an "ideea platonica" (Zări și etape).Modernismul a fost și el la rându-i denunțat (la propriu și cu consecințe punitive imediate) că "evazionist", "decadent" și "burghez" de dogmaticii deceniului șase, gardieni ai ănchisorilor ideologiei comuniste. O jumatate de secol poezia românească s-a scris pe zidurile ănchisorilor. an loc de ferestre. O poezie de sorginte concentraționara, deci a negarii realului, a evadării din timp, a refugiului an imaginar și vis. De la Radu Gyr și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ănceputul anului 1964) de primul său volum. Sunt anii unei lente consolidări a pozițiilor greu cucerite de avangardă mișcării de recuperare a tradiției mării poezii românești. O bătălie cu multe meandre se dă adesea an surdina, rareori și fățiș, cu ideologii oficiali, care-i ănvinuiesc public pe tinerii poeți că vor, nici mai mult, nici mai putin, să readucă an circuitul literar temele "decadente", "evazioniste" ale lui Blaga, Barbu, Bacovia. Este o acuzație onoranta și generația să vă face din această
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
stănesciană, căci ea ăntretinea confuzia asupra adevăratelor intenții ale seraficului poet. Cartea va stârni o extraordinară emulație printre tinerii scriitori, adevărații critici și an mulțimea cititorilor. Ea inaugurează o altă vârstă a poeziei românești postbelice, liberă de orice prejudecată și ideologie. Cu acest titlu paradoxal, Dreptul la timp este cartea unei experiențe originare a timpului și ea conține, fără ăndoială, câteva din capodoperele liricii stănesciene adunate ăntr-unul din cele mai unitare volume ale autorului, ăn vreme ce 11 elegii (1966) este
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
se par revistele de azi an comparație cu cele de dinainte de 1945, Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe acea vreme am avut reviste purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei, o unitate an diversitate, ceea ce a asigurat o reală mișcare literară și artistică a intervalului interbelic. an perioada
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
istoric, făcând considerații cu caracter general asupra unor evenimente sau instituții. Optică să este a unui marxist-leninist care nici măcar nu i-a citit pe Marx și pe Lenin, ci a preluat din imensul material propagandistic al epocii diverse clișee în legătură cu ideologia lor. Cand explică, de pildă, in ce circumstanțe s-a înființat Școală de literatură, el vorbește că un propagandist la o lecție de "învățământ politic": Firește că o literatura nouă nu se face ușor și nici numai cu discursuri sau
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
electric, Alexandru Cristian Milos este un poet talentat. Registrul sau poetic variat închide problemă sinelui într-o paranteză invizibilă pe care poetul ne-o descrie constant. Sinele nu este decît aparent măcinat de contradicții, în fapt el își formează propria ideologie literară și tinde să exprime întreaga filosofie a Noii Lumi, așa cum este ea resimțită de insul temerar în căutare de noi experiențe. Cartea se încheagă de la sine și devine plăcută la citit, bucuria "dezlegării" ei nefiind mică. Poetul ne surprinde
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
alții), deoarece nu asistăm, de facto, la o "mitologizare", la o "sacralizare" a poetului național, ci, dimpotrivă, la o interpretare a sa îndeajuns de meschina, "adaptată" într-un chip rudimentar propagandei curente. Nu poetul este înălțat pe firmamentul gloriei, ci ideologia se celebrează pe șine, nedîndu-se în lături a-l înjosi. Eminescu e pus a certifică "transcendență" găunoasa a marxism-leninism-stalinismului. Sau, după cum ne arata exegetul actual: În linii mari, putem spune că ăla aniversara, situația operei eminesciene în cultura română se
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Eminescu - acest mare liric și nefericit om - era firesc să provoace o recrudescenta în cercetarea literară a operei sale, care este departe de-a fi terminată. Exegeza eminesciana de pînă astăzi nu a făcut decît să atace formele exterioare ale ideologiei poetului, să îmbogățească aparatul documentar necesar investigației sale, să disece formal, și deci fără rezultate prea bogate, una dintre coardele cele mai subtile ale liricei noastre. Trebuie să atacăm astăzi problemă centrală a poeziei eminesciene: contradicția, nelămurita încă, dintre progresismul
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
intrus că, deși a avut inițial o perspectivă socială justă, "nefericitul" autor al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta de la împărtășirea mai profundă cu "ideologia proletariatului revoluționar", singura corectă, singura mîntuitoare. Eminescu nu este iertat pentru apostazia să, fie și nedusa la capat. E "tras de urechi" pentru că n-a ținut seama întrutotul de Marx și pentru că "în conștiința lui predominau clișeele edenice ale socialismului
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
pe atîta de pretins pacifica: "INTERNAȚIONALISM = doctrina care preconizează solidaritatea, colaborarea, cooperarea liber consimțita (sic!) între națiuni, popoare, țări, pe baza unor interese și vederi comune (vezi Zidul Rușinii înălțat între R.D.G. și R.F.G.? - n.n.). Internaționalismul proletar - principiu fundamental al ideologiei marxist-leniniste, care exprimă (ediția din 1975 - n.n.) unitatea și solidaritatea de clasă, internațională, a oamenilor muncii din toate țările, în lupta împotriva exploatării și asupririi, pentru înlăturarea capitalismului și construirea socialismului și comunismului." Normal, fiecare agent de influență al internaționalismului
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
poartă larg deschisă pentru o demagogie cinica, în numele și sub protecția ei reluîndu-se, uneori în aceiași termeni, spontan redescoperiți, și întotdeauna în același spirit agresiv și rudimentar, întreaga mitologie a "viitorului luminos" atît de mult și de specific exploatată de ideologia și de propagandă comunistă. Ajunsese această mitologie, în faza de decrepitudine a sistemului comunist, o simplă colecție de stereotipii, o moartă frazeologie ritualica, însuflețita și productivă doar cînd era trecută în registrul deriziunii, al ironiei și al sarcasmului; a reînviat
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
prelungirea lor. Dar n-aveam ce face. Abia mai tîrziu, după ce m-am răzvrătit nu o dată contra metodei, ca tînăr asistent al profesorului devenit și decan, am înțeles două lucruri. Primul era că, decît interpretări îmbibate că un burete de ideologie marxista, documentaristica era infinit preferabila. Iar al doilea, ca, fără un dram de stiință adevărată, istoria literaturii este o îndeletnicire nu doar inutilă, dar înșelătoare că o fată morgana. Astăzi aproape nu se mai învăța istorie literară în facultățile de
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
Ana Ghimpeanu, Tovarășei Ana Pauker (...). Inexplicabilă nu este prezentă ultramasivă a acestor autori în bibliografia citată, ci absența a două nume: P. Câmpeanu și Ana Ghimpeanu. Păcat, începuseră așa de bine...". Încercînd a acredita formulă unei estetici "centrate pe popor", ideologii comuniști nu făceau altceva decît să preia un slogan al lui...Adolf Hitler, care, la rîndul său, a adoptat expresia schilleriană: "Ich sînge wie der Vogel singt". Manifestîndu-se furibund, cu ocazia inaugurării Casei Armatei Germane din München, Führerul anatemiza orientările
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
strutocămilele", "zînele". Contrafăcînd lumea în direcția tendinței sale, discursul cultural, recte ideologic, se dispensează complet de realitate. "Aceasta literatura seamănă aproape întru totul cu literatura S.F., cu precizarea că imaginea literaturii de anticipație este înlocuită totalmente de gramatică și lexicul ideologiei. Chemările la reflectarea vieții sînt doar chemări la integrarea în discursul puterii". Am putea adăuga: sînt voci de sirenă. Emil Iordache, Literatura orizontală, Ed. Timpul, Iași, 1998, 154 p.
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
fanatic al ideilor altora. Grass are un fel de a fi care-l face de stînga. Care e motivul de nemulțumire pentru asta?!!! Mijloacele lui artistice și întregul pe care il construiește sînt ale unui scriitor pentru care, de fapt, ideologia nu contează. Fiindcă el nu e un autor care se autoprogramează în funcție de o ideologie convenabilă. Grass are un destin, pe care firește că l-a și construit, dar asta nu face decît să explice acordul lui cu acest destin. Numai
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
de stînga. Care e motivul de nemulțumire pentru asta?!!! Mijloacele lui artistice și întregul pe care il construiește sînt ale unui scriitor pentru care, de fapt, ideologia nu contează. Fiindcă el nu e un autor care se autoprogramează în funcție de o ideologie convenabilă. Grass are un destin, pe care firește că l-a și construit, dar asta nu face decît să explice acordul lui cu acest destin. Numai ratații se plîng că soarta i-a împiedicat să își construiască destinul. Mă refer
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
cînd "minte" el o face în numele unui adevăr la care nu există altă cale de acces. Iar Grass face parte din acea categorie de scriitori, nu prea numeroasă, ai cărei reprezentanți ficționează în numele unei viziuni personale, nu din nacela unei ideologii. Scriitorul cu o viziune personală se poate despărți de o anumită ideologie politică, fără ca asta să-i fractureze opera. Cîntărețul ideologic, ilustratorul literar cînd se despart de ideologia pe care au slujit-o își fracturează bibliografia. În Est, a avea
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]